România se poziționează între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume după ce luni a început, la Cernavodă, construcția primei instalații de detritiere din Europa, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

'Astăzi, la Cernavodă, a avut loc cel mai important moment din istoria sectorului nuclear românesc din ultimele decenii, de la punerea în funcție a reactorului 2: a început construcția primei instalații de detritiere din Europa. Este prima din Europa și doar a treia din lume, după cele din Canada și Coreea de Sud. Tritiul este combustibil candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, iar proiectul poziționează România între statele cu cele mai avansate programe nucleare civile din lume', a scris Burduja, pe pagina sa de Facebook.

Această instalație de detritiere (CTRF), realizată de Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), una dintre cele mai importante companii de profil la nivel global, se bazează pe o tehnologie dezvoltată în România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea.

Potrivit ministrului de resort, instalația vizează tritiul din apa grea utilizată în sistemele de răcire și moderare ale reactoarelor, permițând reutilizarea apei grele. Tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoarele reactoare de fuziune. Acest proiect este fundamental pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare de la Cernavodă, a precizat Sebastian Burduja.

'Prin intermediul acestui proiect, România va intra în clubul select al statelor capabile să producă și să exporte tritiu - combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului internațional ITER. În condițiile în care energia nucleară se impune tot mai mult ca soluția cea mai fezabilă pe termen lung, oportunitățile sunt imense - deopotrivă economice și de reputație internațională', a arătat ministrul citat.

Proiectul este preconizat a se finaliza în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. O sumă de 145 de milioane de euro din costul estimat al proiectului provine dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI).

'România demonstrează că poate să livreze proiecte majore, dezvoltate local și susținute prin parteneriate internaționale. Avem capacitatea de a fi nu doar un producător de energie, ci și un exportator de tehnologie și resurse destinate sectorului energetic. Nu sunt multe țări care se pot lăuda cu un astfel de potențial, pe care noi deja îl fructificăm. Mulțumesc tuturor celor care au făcut acest proiect posibil și în mod special echipei Nuclearelectrica. Această companie ne face cinste și, în mod constant, livrează performanță. România își asumă rolul de lider în sectorul energetic regional și global, cu responsabilitate, curaj și viziune', a mai precizat ministrul Energiei.

Într-un comunicat separat, Nuclearelectrica a amintit că, în luna iunie 2023, a semnat cu Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la CNE Cernavodă.

'Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă - turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară', a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica, în comunicat.

Instalația de detritiere (eliminare a tritiului) de la Cernavodă va include mai multe domenii de înaltă tehnologie: separare izotopică în faza lichidă, distilare criogenică și operare în vid înalt. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: Sebastian Burduja / Facebook