Consumul de bere la draft a crescut cel mai mult anul trecut, respectiv cu 13%, față de 2023, însă România se află în continuare sub vârful pe care l-a avut 'în perioada de glorie' din 2008, puterea scăzută de cumpărare a populației fiind unul din factorii care au dus la această situație.

De altfel, în 2024, după trei ani de scădere consecutivă, piața berii din România s-a stabilizat ușor peste pragul de 15 milioane de hectolitri, potrivit datelor Asociației Berarii României. Dacă în perioada 2005 - 2023, piața berii a avut o evoluție relativ constantă, aflându-se la o medie a producției de 16,6 milioane de hectolitri, în 2008, producția de bere a atins vârful de 20,2 milioane de hectolitri, după 19,4 milioane de hectolitri în 2007.

Cel mai scăzut nivel a fost consemnat în 2014, de 14,9 milioane de hectolitri.

'2024 a fost un an marcat de evenimente sportive. Evenimentele sportive ce au făcut? Împreună cu berea, cu care au în comun un atribut, acela de socializare, de convivialitate, cum ne place să spunem, i-au adus laolaltă (pe români - n. r.). Unde puteau să-i aducă laolaltă decât în cadrul unei terase, ceea ce a dus la o creștere a segmentului de bere la draft, dar încă suntem sub vârful pe care l-am avut în perioada de glorie', a afirmat, marți, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, într-o conferință de presă.

Practic, la 2 - 3 ani după pandemie, consumul de bere în HoReCa nu și-a revenit din cauza scumpirilor care au avut loc în sector după creșteri succesive de accize și a inflației.

'Cred că un impact important îl are inflația, creșterea accelerată a prețurilor și cred că în pandemie consumatorii din România s-au obișnuit cu acele prețuri din retailul modern sau din retailul tradițional. Prețurile au crescut un pic accelerat acolo și, pe bună dreptate, sunt motive pertinente pentru care acest lucru a ajuns să se întâmple. Pe de altă parte, cred că suntem în continuare într-o zonă în care ieșitul în oraș este doar sporadic. Ne uităm la țări din Europa de Vest, în UK, 60% din volumul de bere se vinde în HoReCa, 80% din valoare. În România este într-adevăr un 10,5%. În valoare, în schimb, este foarte aproape de 20%. N-aș spune neapărat că e un dezastru față de ce a fost în trecut, dar cred că are legătură, în primul rând, cu industria, respectiv cu HoReCa, care a suferit după pandemie și din punct de vedere al numărului de locații, și din punct de vedere al costurilor de operare, și cred că lucrurile își vor reveni ușor. Văd din ce în ce mai mult Bucureștiul devenind destinație turistică. Cred că lucrurile încep să se miște, e adevărat, nu în ritmul pe care l-am dori, dar da, încă suntem la un nivel mult, mult sub ce se întâmplă afară cu consumul din HoReCa. Cred că prețul este o barieră importantă astăzi vizavi de puterea de cumpărare. Cred că e o problemă de putere de cumpărare acum', a susținut președintele Asociației Berarii României, Mihai Voicu.

Constantin Bratu este de părere că, în paralel cu creșterea puterii de cumpărare, trebuie să se schimbe și mentalitatea românilor vizavi de locul consumului de bere.

'Dacă ar fi să completez din perspectiva ofertei de bere, a disponibilității berilor în HoReCa, ele există. Este doar o nevoie ca lucrurile să se schimbe la nivel de mental și puterea de cumpărare a noastră și schimbările de obiceiuri să crească, astfel încât noi să frecventăm mai des zona de HoReCa, încât să existe acest consum', a subliniat el.

Și președintele Berarii României consideră că este mai plăcut să bei o bere la o terasă decât acasă.

'Cred că e mai plăcut să faci acest lucru într-un mediu, nu știu, extern decât în casă. Nu-i neapărat un obiectiv major pentru noi (creșterea consumului în HoReCa - n. r.), dar, pe de altă parte, dacă ne uităm la tot ce înseamnă partea de HoReCa, este și cea care poate să însemne dezvoltare, bunăstare, venituri pentru România, pentru că unul dintre factorii importanți este turismul, care nu este la nivelul țărilor din jurul nostru. Cred că, într-un fel, lucrurile se leagă într-o poză mai mare', a arătat Voicu.

Totodată, el a arătat că scăderea volumelor din HoReCa după pandemie este mult sub 'ceea ce s-a întâmplat în comerțul tradițional', unde s-au 'pierdut' peste un milion de hectolitri.

'Dacă gândim pragmatic, scăderea volumului din HoReCa după pandemie este mult sub ceea ce s-a întâmplat în comerțul tradițional sau modern. Am pierdut, față de anii anteriori, aproximativ 1 milion și ceva de hectolitri, care nu vin din HoReCa. Scăderea consumului cauzat de factorii externi - inflație, putere de cumpărare - se reflectă în toate canalele de vânzare. Mai agresiv, dacă vreți, în off-trade. Deci, nu e neapărat corect că HoReCa este cea care trage în jos, pentru că 1.500.000 este un volum foarte mare care s-a pierdut și vine din toate zonele de canale de vânzare', a explicat Mihai Voicu.

Potrivit acestuia, România s-a apropiat în ultimul timp la consumul de bere de țările dezvoltate, însă bunăstarea populației este principalul lucru care poate să genereze oportunități în industria berii.

'Ne-am apropiat foarte mult de țările dezvoltate. Cred că astăzi suntem la nivelul Poloniei, chiar și al Cehiei, dar, dacă ne comparăm cu țările din Vest, cred că oportunitatea principală vine din zona de bunăstare a populației, care cred că în ultimii ani este vizibilă. Este clar că România a înregistrat o creștere semnificativă. Nu vreau să mă refer la PIB, pentru că o corelație poate că nu e cea corectă, dar cred că da, bunăstarea populației este principalul lucru care poate să genereze oportunități în industria berii. Și, evident, competiția pe care o avem cu celelalte categorii, unde zicem noi că încercăm să fim mai inovativi, mai deschiși, mai transparenți, astfel încât să arătăm cumva că suntem într-o zonă în care calitatea este pe primul loc, pentru că ăsta e un lucru foarte important de reținut: chiar dacă au fost momente grele în ultimii trei ani, nu s-a făcut niciodată rabat la a investi pentru calitate sau sustenabilitate în România și cred că în momentul de față consumatorul apreciază acest lucru', a concluzionat președintele Asociației.

În România, producătorii locali de bere asigură peste 97% din consumul național prin producția internă. Astfel, industria berii se numără printre puținele sectoare economice care reușesc să satisfacă aproape integral cererea locală cu produse locale.

În 2024, importurile de bere au fost relativ la același nivel cu cel înregistrat în 2023 (+0,4%), cele intra-comunitare reprezentând 81% din total. Importurile au reprezentat anul trecut 3% din consumul intern.

În ceea ce privește exporturile de bere ale României, acestea au marcat anul trecut o scădere cu 20% față de 2023, situându-se la 2,2% din producția internă, în concordanță cu un model de producție de lungă durată, care deservește în primul rând o piață internă puternică și stabilă. Sectorul berii românesc este ancorat în modelele locale de consum, fiind preferată berea proaspătă, preparată local.

Potrivit Asociației, nivelurile modeste de export reflectă, de asemenea, dinamica mai largă a pieței. Costurile de transport relativ ridicate ale berii și sensibilitatea la prospețime fac vânzările locale mai eficiente și mai viabile din punct de vedere economic. Această tendință nu este unică în România, ci este comună în țările producătoare de bere, unde o piață internă bine dezvoltată absoarbe în mod natural majoritatea producției. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)