Boloș: Nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție a reducerii deficitului
Nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar, dar dacă acceptă acest lucru ar trebui să se modifice planul fiscal și Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce e puțin probabil, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
''Această restartare de cheltuială sau acest standard de cheltuială publică în spate nu are decât ca soluție reformele pe care le-am prevăzut în planul fiscal și în Planul Național de Redresare și Reziliență și care, sigur trebuie implementate pentru a reintra în parametri normali privind sustenabilitatea finanțelor publice (...) Eu știu că avem niște angajamente pe care trebuie să le respectăm în relația cu Comisia Europeană. Care angajamente contribuie la ceea ce înseamnă respectarea traiectoriei de deficit bugetar. Sunt scrise negru pe alb. De-a lungul timpului am avut aceste inițiative de reduceri de cheltuială publică, am avut inițiative de combatere a evaziunii fiscale. Dacă ne aducem aminte, am tot estimat că vom îmbunătăți și că vom avea un ritm al colectării de venituri rezultat din combaterea evaziunii fiscale sau din îmbunătățirea ritmului de încasări. Numai că nu le-am și văzut sub formă de impact bugetar consistent în rezultatul execuției bugetare. Din această perspectivă, nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție (la reducerea deficitului, n.r.) care nu a dat rezultate'', a explicat Boloș.
Demnitarul a menționat că reforma fiscală și reducerile de cheltuieli sunt două lucruri complementare.
''Dacă dorim să le înlocuim, atunci trebuie să accepte acest lucru Comisia Europeană și să se modifice planul fiscal, să se modifice Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu știu sau văd puțin probabilă această perspectivă de modificare a acestor documente strategice importante pentru România'', a spus Marcel Boloș.
Potrivit oficialului, modelul de finanțe publice din România are probleme așa cum se vede în indicatorii macroeconomici.
''Este de domeniul evidenței că modelul nostru de finanțe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici, din evoluția deficitului bugetar. Aprilie a fost 2,95% și să știți că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că, în luna aprilie 2024, s-au făcut plăți anticipate pentru pensii. Erau Paștile anului 2024 și am făcut 11 miliarde de lei, plăți în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile și atunci noi am avut un 3,24%. Însă din punct de vedere al modelului de finanțe publice este limpede ca avem o problemă, că această sustenabilitate a finanțelor publice, raportată la regulamentul privind guvernanța economică care se aplică la nivel european, se analizează prin indicatorul de deficit bugetar și indicatorul privind datoria publică. Toate statele-membre au acești indicatori de analiză și sunt monitorizați de către Comisia Europeană. Acum trebuie luate aceste măsuri, pentru că avem o problemă de deficit operațional. Ce înseamnă deficitul operațional? Cheltuielile de funcționare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Noi, în simulările pe care le-am făcut când am depus planul fiscal, a reieșit că anul în care se va rezolva problema deficitului operațional este anul 2028 și numai după ce se implementează reforma fiscală'', a subliniat Boloș.
În opinia ministrului de resort, majorarea salariilor din sectorul public, în 2024, pe baza legii salarizării unice, nu a fost bugetată.
''Anul 2024 a fost anul în care recalcularea de pensii s-a întâmplat cu un impact bugetar de 33 de miliarde de lei. Anul 2024 a fost anul măsurilor privind creșterea salariilor - să nu uităm profesori, medici, sistemul de apărare națională, ordine publică, tot sectorul public - s-a primit avans din legea salarizării unice, majorarea de salarii nu a fost bugetată, mă iertați. A fost decizia coaliției de guvernare. De la recalcularea pensiilor până la ultimul funcționar din sectorul public, toți au avut beneficiul acestor creșteri. Noi de la Ministerul Finanțelor am precizat că aceste creșteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar'', a afirmat ministrul de resort.
Acesta a adăugat că, anul trecut, investițiile au ajuns la un record de 120 de miliarde de lei, ''cel mai mare ritm din istoria României'', în care autoritățile locale a avut o componentă importantă de investiții și care a contribuit la modernizarea comunităților locale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* Ministrul Boloș nu crede că România poate strânge 30 de miliarde de lei fără creșteri de taxe
* Boloș: Trei jaloane din PNRR sunt suspendate, momentan; termenul de rezolvare este 28 noiembrie 2025
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.