Nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar, dar dacă acceptă acest lucru ar trebui să se modifice planul fiscal și Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce e puțin probabil, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. 

''Această restartare de cheltuială sau acest standard de cheltuială publică în spate nu are decât ca soluție reformele pe care le-am prevăzut în planul fiscal și în Planul Național de Redresare și Reziliență și care, sigur trebuie implementate pentru a reintra în parametri normali privind sustenabilitatea finanțelor publice (...) Eu știu că avem niște angajamente pe care trebuie să le respectăm în relația cu Comisia Europeană. Care angajamente contribuie la ceea ce înseamnă respectarea traiectoriei de deficit bugetar. Sunt scrise negru pe alb. De-a lungul timpului am avut aceste inițiative de reduceri de cheltuială publică, am avut inițiative de combatere a evaziunii fiscale. Dacă ne aducem aminte, am tot estimat că vom îmbunătăți și că vom avea un ritm al colectării de venituri rezultat din combaterea evaziunii fiscale sau din îmbunătățirea ritmului de încasări. Numai că nu le-am și văzut sub formă de impact bugetar consistent în rezultatul execuției bugetare. Din această perspectivă, nu știu în ce măsură Comisia Europeană ar putea să fie de acord cu reducerea de cheltuială ca soluție (la reducerea deficitului, n.r.) care nu a dat rezultate'', a explicat Boloș.

Demnitarul a menționat că reforma fiscală și reducerile de cheltuieli sunt două lucruri complementare.

''Dacă dorim să le înlocuim, atunci trebuie să accepte acest lucru Comisia Europeană și să se modifice planul fiscal, să se modifice Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu știu sau văd puțin probabilă această perspectivă de modificare a acestor documente strategice importante pentru România'', a spus Marcel Boloș.

Potrivit oficialului, modelul de finanțe publice din România are probleme așa cum se vede în indicatorii macroeconomici.

''Este de domeniul evidenței că modelul nostru de finanțe publice are probleme. Se vede din indicatorii macroeconomici, din evoluția deficitului bugetar. Aprilie a fost 2,95% și să știți că nu se compară aprilie 2025 cu aprilie 2024. Vă reamintesc că, în luna aprilie 2024, s-au făcut plăți anticipate pentru pensii. Erau Paștile anului 2024 și am făcut 11 miliarde de lei, plăți în avans pentru ceea ce înseamnă cheltuielile cu pensiile și atunci noi am avut un 3,24%. Însă din punct de vedere al modelului de finanțe publice este limpede ca avem o problemă, că această sustenabilitate a finanțelor publice, raportată la regulamentul privind guvernanța economică care se aplică la nivel european, se analizează prin indicatorul de deficit bugetar și indicatorul privind datoria publică. Toate statele-membre au acești indicatori de analiză și sunt monitorizați de către Comisia Europeană. Acum trebuie luate aceste măsuri, pentru că avem o problemă de deficit operațional. Ce înseamnă deficitul operațional? Cheltuielile de funcționare ale statului nu sunt acoperite din veniturile curente. Noi, în simulările pe care le-am făcut când am depus planul fiscal, a reieșit că anul în care se va rezolva problema deficitului operațional este anul 2028 și numai după ce se implementează reforma fiscală'', a subliniat Boloș.

În opinia ministrului de resort, majorarea salariilor din sectorul public, în 2024, pe baza legii salarizării unice, nu a fost bugetată.

''Anul 2024 a fost anul în care recalcularea de pensii s-a întâmplat cu un impact bugetar de 33 de miliarde de lei. Anul 2024 a fost anul măsurilor privind creșterea salariilor - să nu uităm profesori, medici, sistemul de apărare națională, ordine publică, tot sectorul public - s-a primit avans din legea salarizării unice, majorarea de salarii nu a fost bugetată, mă iertați. A fost decizia coaliției de guvernare. De la recalcularea pensiilor până la ultimul funcționar din sectorul public, toți au avut beneficiul acestor creșteri. Noi de la Ministerul Finanțelor am precizat că aceste creșteri nebugetate vor duce la o îndepărtare de la traiectoria de deficit bugetar'', a afirmat ministrul de resort.

Acesta a adăugat că, anul trecut, investițiile au ajuns la un record de 120 de miliarde de lei, ''cel mai mare ritm din istoria României'', în care autoritățile locale a avut o componentă importantă de investiții și care a contribuit la modernizarea comunităților locale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Ministrul Boloș nu crede că România poate strânge 30 de miliarde de lei fără creșteri de taxe 

* Boloș: Trei jaloane din PNRR sunt suspendate, momentan; termenul de rezolvare este 28 noiembrie 2025