FRAGMENT DE ISTORIE: Premiera, la Paris, a operei 'Carmen', de Georges Bizet (3 martie 1875)
La 3 martie 1875, avea loc la 'Opéra Comique' din Paris, premiera operei 'Carmen', a compozitorului Georges Bizet, pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée, conform https://pad.philharmoniedeparis.fr/.
Cu atractivitatea sa universală și farmecul amețitor, 'Carmen' este, astăzi, una dintre cele mai interpretate opere din lume. La fel ca eroina sa cu ochi negri, capodopera compozitorului francez este rebelă, dar în aceeași măsură și senzuală, plină de strălucire și întuneric, alternând între scene intime și refrenuri triumfale. Atingerea strălucitoare a lui Georges Bizet a fascinat publicul: dincolo de partitură, el a fost și cel care a scris cele mai nepieritoare rânduri ale libretului, bazat pe nuvela lui Prosper Mérimée. Totul servește dramei. Ritmul insolent de expresiv vrăjește; orchestrația cu tușele ei hispanice este o gură de aer proaspăt. Pe meterezele Seviliei, femeia fatală își revendică libertatea. După cum prevăzuse, ea dispare într-un duet final, despre care cel mai înfocat admirator al ei, filosoful Friedrich Nietzsche, ar fi spus: 'Nu cunosc niciun caz în care gluma tragică care constituie esența iubirii să fie exprimată atât de strict, tradusă cu aceeași groază într-o formulă, ca în strigătul lui Don José: Da, am ucis-o, eu - adorata mea Carmen!', potrivit https://www.opera-lausanne.ch.
Compusă la sfârșitul vieții, după crearea a nu mai puțin de zece lucrări dramatice care s-au jucat pe scenele lirice franceze, 'opera operelor' - după cum o numește Nietzsche - a avut parte de critici la premiera pariziană. Atmosfera exotică, senzualitatea nedisimulată a personajului principal, finalul violent, toate au șocat și scandalizat primul public și au suscitat proteste ale unei părți a criticii. Opera a avut, însă, parte și de numeroase mărturii de admirație, de la aceea a lui Theodore de Banville la cele ale lui Camille Saint-Saens și ale lui Friedrich Nietzsche, indică https://archiv.magyaropera.ro/.
Sursa foto: Opera Națională București /Facebook
Georges Bizet a murit brusc la trei luni de la premieră, după cea de-a 33-a reprezentație, nebănuind că lucrarea sa va obține recunoașterea internațională în anii următori. În 1883, a fost jucată din nou la Paris, fiind de această dată aclamată de public și de critică, conform https://pad.philharmoniedeparis.fr/.
După războiul din 1870, Bizet a fost numit conducător al corurilor Operei, iar un an mai târziu, a preluat postul de șef de cânt de la Opera Comică. Acest teatru i-a montat opera comică 'Djamileh' (1872) și i-a comandat 'Carmen'. Opera în patru acte s-a născut din alăturarea unor arii, coruri, interludii, scene de o intensă pasiune reflectând caracterul personajelor, situațiile dramatice, atmosfera. Mai târziu, specialiștii au afirmat că această operă formează puntea între tradiția reprezentată de 'opéra comique' și realismul sau 'verismo', care a caracterizat opera italiană de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Sursa foto: Opera Națională București /Facebook
Personajele operei 'Carmen', a cărei acțiune se petrece în Sevilla, la începutul secolului al XIX-lea, sunt: Carmen, o tânără gitană care lucrează la o fabrică de țigări; Don Jose, caporal de dragoni; Micaela, iubita lui; Escamillo, toreador; Zuniga, căpitan de dragoni; Frasquita și Mercedes, prietenele lui Carmen; Morales, ofițer de dragoni; Remendado și Dancairo, contrabandiști; lucrătoare, ostași, toreadori, contrabandiști, copii, potrivit lucrării 'Ghid de operă' (Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1971).
Frumoasa și temperamentala Carmen îl seduce pe Don Jose care, de dragul ei părăsește cariera militară și devine contranbandist. Renunță și la iubita sa, Micaela, care încerca să-l readucă pe calea cea bună. Iubirea Carmencitei însă s-a stins la fel de iute cum s-a aprins, Escamillo, toreadorul, devenind ținta următoarei sale cuceriri. Don Jose, rănit, disperat, orbit de durere, se răzbună ucigând-o, notează https://archiv.magyaropera.ro/.
Pentru această tragică poveste, Bizet a creat o muzică de un exotism distinctiv iberic, în pofida faptului că nu a vizitat niciodată Spania. Celebrele arii-dansuri 'Habanera' ('L'amour est un oiseau rebelle') și 'Seguidila' ('Pres des ramparts de Séville') conturează temperamentul și pasionalitatea eroinei principale, în contrast cu aria Micaelei, în stilul bel canto-ului francez de grand opera. Aria cuceritorului toreador ('Votre toast, je peux vous le rendre') este un marș triumfător, pe când personajul Don Jose are o partitură emoțională extrem de complexă, împletită cu motivul apăsător al destinului implacabil, conform https://stageagent.com/ și https://www.kennedy-center.org/.
Sursa foto: Opera Națională București /Facebook
Reprezentant de seamă al sfârșitului epocii romantice franceze, compozitorul francez Georges Bizet (25 octombrie 1838 - 3 iunie 1875) și-a dedicat aproape întreaga creație teatrului muzical și muzicii dramatice în ansamblu. Lucrările sale, începând cu 'Simfonie în Do major' (1855, cântată în primă audiție de-abia în 1935), urmată de opereta 'Le Docteur miracle' (1857, Premiul Romei), cantata 'Clovis et Clothilde' (1857), opera buffa 'Don Procopio' (1860), operele 'Ivan le Terrible' (1862-1863), 'Les Pecheurs de perles' (1863) și 'La Jolie Fille de Perth' (1867), simfonia 'Roma' (1869), partitura 'Noe' (scrisă de Halévy terminată de Bizet, 1870), opera comică 'Djamileh' (1872), uvertura 'Patrie' (1874), partitura pentru pian la patru mâini 'Jeux d'enfants' (1871-1872), partitura pentru piesa de teatru 'L'Arlésienne' de Alphonse Daudet adaptată după o poveste din 'Lettres de mon moulin' și încheind cu opera în patru acte 'Carmen' (1875), chiar dacă nu au avut mare succes în momentul creării lor, astăzi, fac parte din capodoperele nepieritoare ale istoriei operei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Sursa foto din deschidere: francais.radio.cz
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 octombrie
Este a 283-a zi a anului 2026. Au mai rămas 82 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 24 m și apune la 18 h 40 m. Luna răsare la 07 h 05 m și apune la 18 h 14 m. Lună Nouă la 18 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 octombrie 2026
Nouă nominalizare de premier de către președintele Nicușor Dan în persoana secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Luca Niculescu, participarea președintelui Nicușor Dan la o discuție prin videoconferință a Grupului 'Prietenii Competitivității', discuțiile premierului desemnat Luca Niculescu cu liderii PSD, PNL și UDMR în vederea form
Săptămâna europeană 5-9 octombrie 2026
Setul de propuneri avansat de Comisia Europeană care include, între altele, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată sau aprofundarea integrării europene în anumite domenii, decizia Consiliului UE de a prelungi măsurile restrictive individuale la adresa Rusiei, mai multe rezoluții adoptate de PE privind situația drepturilor omului în Iran, Georgi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*În perioada 9-11 octombrie se va defășura, la Brăila, cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Internațional de Jazz 'Johnny Răducanu'. Evenimentul va cuprinde concursuri pentru formații, soliști instrumentiști și vocali, recitaluri, precum și o serie de evenimente dedicate personalității marelui muzician brăilean, potrivit informa
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul, profesorul și activistul Daniel Vighi
Fondator al Societății Timișoara și membru al Alianței Civice, Daniel Vighi a fost una dintre cele mai respectate voci ale societății civile românești, nota pagina https://www.memorialsighet.ro/ în noiembrie 2022. A fost prozator al generației literare din anii '80, eseist și profesor de lite
DOCUMENTAR: 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie)
În ziua de 9 octombrie 2006, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Memorialului Victimelor Holocaustului din România. La evenimentul din București a fost prezent președintele României de atunci, Traian Băsescu, alături de miniștri, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, membri ai comunității evreiești din România.
Cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii (9-11 octombrie)
Între 9 și 11 octombrie 2026, este programată cea de-a zecea ediție a Spotlight - Festivalul Internațional al Luminii, eveniment dedicat instalațiilor de light art, video mapping și experiențe interactive. Sub tema 'Playground', festivalul propune 19 proiecte, dintre care 13 instalații și șase spectacole de video mapping, realizate de artiști și studiouri din R
9 octombrie - Ziua mondială a poștei (ONU)
Anual, la 9 octombrie, este marcată Ziua mondială a poștei, dată la care, în 1874, a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția). Ziua mondială a poștei a fost stabilită de Congresul Uniunii Poștale Universale (UPU), desfășurat la Tokyo, Japonia, în 1969, potrivit
9 octombrie - Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România
Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România este marcată, în fiecare an, la 9 octombrie, fiind stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, dată ce reprezintă începutul deportării evreilor din România în Transnistria, se arată pe https://roholocaust.com/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Sf. Cuv. Andronic și Atanasia Greco-catolice Sf. ap. Iacob al lui Alfeu; Sf. Andronic și Atanasia Romano-catolice Ss. Dionisie, ep. și îns., m.; Ioan Leonardi, pr.; Abraham, patriarh Sfântul Apos
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 octombrie
Este a 282-a zi a anului 2026. Au mai rămas 83 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 23 m și apune la 18 h 42 m. Luna răsare la 05 h 54 m și apune la 17 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului în Republica Coreea
Kimchi este denumirea coreeană pentru legumele conservate, condimentate cu mirodenii și fructe de mare fermentate. Kimjang, procesul tradițional de preparare și împărțire a kimchi-ului, reafirmă identitatea coreeană și reprezintă o oportunitate excelentă de a consolida cooperarea în cadrul familiei, explică site-ul
8 octombrie - Ziua mondială a vederii
Ziua mondială a vederii ('World Sight Day' - WSD) este marcată anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv la 8 octombrie anul acesta, pentru a sublinia importanța sănătății ochilor și necesitatea ca toți să aibă acces egal la îngrijire oftalmologică, conform https:/
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) (8-10 octombrie)
Ziua Europeană a Donării (European Donation Day - EDD) - oficial, Ziua Europeană a Donării de Organe, Țesuturi și Celule - reprezintă o rază de speranță pentru cei care au nevoie de un tratament capabil să le salveze sau să le schimbe viața. Este un prilej de a recunoaște generozitatea donatorilor și a familiilor acestora, de a crește gradul de conștientizare cu privire la i
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia Greco-catolice Sf. cuv. Pelaghia Romano-catolice Ss. Ioan Calabria, pr.; Pelagia, fc. m. Sfânta Cuvioasă Pelaghia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 octombrie.