MONUMENTE ALE NATURII: Dudul alb de pe strada Batiştei din Bucureşti
În ţara noastră există atât arbori ocrotiţi declaraţi monumentali şi ocrotiţi de lege, cât şi păduri incluse în arii protejate de interes local sau naţional. Între aceşti arbori legendari se află şi dudul alb pe strada Batiştei (sectorul 2 din Bucureşti, în imediata vecinătate a Bisericii cu hramul Adormirea Sfintei Ana), cu o vechime de sute de ani.
Acest dud este amintit într-o inscripţie aflată pe un zid al bisericii, legată de o "legendă" de pe vremea domnitorului Constantin Brâncoveanu, spunea Petre Puchiu, reprezentant al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
Conform "legendei", mahalaua Batiştei era locuită de mici meseriaşi. Acolo fusese construită o biserică din lemn pentru enoriaşii din zonă. În curtea bisericii se afla un dud - care devenise locul de joacă preferat al copiilor din mahala, care se căţărau în el şi mâncau fructele dulci. S-a întâmplat ca de câteva ori biserica din lemn să ia foc, dar dudul a rămas neatins de flăcări. Domnitorului Constantin Brâncoveanu nu-i plăcea să vadă copii cocoţaţi în pom. Într-o zi, a surprins un băiat urcat în dud şi l-a certat. Iar copilul - care se numea Manciu - i-ar fi spus lui Brâncoveanu: "Lasă, Maria-ta! Dudul nostru este voinic! N-o să trăieşti nici tu, Maria-Ta, cât o să trăiască el!".
Aceeaşi "legendă" spune că Manciu a ajuns, după mulţi ani, vătaf al măcelarilor din mahala. El ar fi asistat la momentul în care turcii l-au luat pe Brâncoveanu, împreună cu fiii săi, dar şi la mistuirea bisericii într-un incendiu. Devenit adult şi mai-marele peste breasla măcelarilor, Manciu ar fi ridcat ridicat o biserică, în acelaşi loc, din zidărie solidă, care a fost sfinţită în 1764 (data pisaniei). Manciu a murit trei ani mai târziu, fiind îngropat chiar în biserică, în locul rezervat ctitorilor. Existenţa bisericii este amintită în documente din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, ale familiei Mănciulescu (urmaş târziu al lui Manciu Vătaful, unde se pomeneşte de biserica din mahalaua Batiştei încă din 1730).
Arbore cunoscut sub denumirea de dud alb, monument al naturii, într-o zonă centrală a Capitalei, 24 aprilie 1965.
Foto: (c) LAZĂR SCHINDERMAN/Arhiva istorică AGERPRES
"Legenda" dudului din strada Batiştei poate fi citită în pridvorul bisericii de azi.
Dudul alb a rezistat peste timp, chiar dacă, la un moment dat, în el a apărut o scorbură foarte mare, care a fost cimentată, iar pomul a fost împrejmuit cu sârmă - acoperită în timp de scoarţa acestuia. Dudul nu a vrut să moară, din bătrânul trunchi a răsărit un pui de dud. Angajaţii Bisericii Batiştei au avut mereu grijă de el.
Şi Biserica Batiştei este inclusă în categoria monumentelor istorice, la codul LMI: B-II-m-A-18095.
Arbore de dud alb în imediata vecinătate a Bisericii Adormirea Sfintei Ana - Batişte, monument al naturii, Bucureşti, 24 aprilie 1965.
Foto: (c) LAZĂR SCHINDERMAN/Arhiva istorică AGERPRES
* * *
Dudul alb este originar din China şi Japonia, apărând în Europa din secolul al VI-lea. Este o specie de climat blând (specie termofilă), care suportă bine seceta şi gerurile iernii, se dezvoltă bine pe soluri uşoare, fertile, cu suficientă umiditate, dar vegetează şi pe terenuri bătătorite din curţi, marginea şoselelor. Suportă şi unele inundaţii de scurtă durată.
În România, Dudul a devenit specie subspontană în regiunea de câmpie şi dealuri, în lunca şi Delta Dunării, aria de extindere fiind mărită pentru creşterea viermilor de mătase. Este un arbore care poate ajunge şi la 15 metri înălţime, cu frunze asimetric lobate şi fructe dulci fade, albe (Morus alba) sau negru-roşiatice (Morus nigra). Tulpina este dreaptă, ramificată de la mică înălţime, iar scoarţa este brun-cenuşie, superficial crăpată. Coroana este globuloasă cu lujeri zvelţi, brun-cenuşii, având frunze de 6-18 cm. Florile sunt verzui şi apar prin luna mai. Fructele sunt de tip soroză (dude), cu dimensiune de 1,5-2 cm, albe, roşiatice sau negricioase, cu pedunculi lungi, comestibile. Maturitatea fructelor este timpurie, anuală şi abundentă. Longevitatea este de până la 150 ani. AGERPRES/(Documentare- Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Surse text: volumul "Rezervaţii şi monumente ale naturii din România" - autori Gh. Mohan, A. Ardelean, M. Georgescu (Editura Casa de Editură şi comerţ Scaiul, 1993); site-uri: http://www.monumenteromania.ro/, https://protopopiatul2capitala.ro/parohia-batistei/, https://egradini.ro/, https://www.oar-bucuresti.ro/, https://www.lumeasatului.ro/, https://silvanews.ro/, http://metropotam.ro/
***Explicaţie foto din deschidere: Arbore de dud alb în imediata vecinătate a Bisericii Adormirea Sfintei Ana - Batişte, monument al naturii, Bucureşti, 24 aprilie 1965.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197