Mircea Daneliuc - regizor, actor, scenarist şi scriitor - s-a născut la 7 aprilie 1943, în localitatea Hotin (în prezent în Ucraina). A urmat cursurile Liceului "Constantin Negruzzi" din Iaşi, apoi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii "A.I. Cuza" din Iaşi, secţia de Limba franceză (1966), şi Facultatea de Regie-Film a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" (1972), conform site-ului https://www.cinemagia.ro/.

În anul 1975 a debutat ca regizor în cinematografie cu lungmetrajul "Cursa", câştigând cu această peliculă Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România - ACIN (1975) şi participând la festivaluri din străinătate (Belgrad, Cairo, New Delhi, Moscova, Barcelona). Următorul film, "Ediţie specială" (1977), i-a adus premiul ACIN pentru regie şi participarea la Festivalul de Film de la New Delhi. Cu "Probă de microfon" (1980), Mircea Daneliuc a primit Marele Premiu al ACIN şi a participat cu această peliculă la festivalurile din Atena, Los Angeles, Roma, Poitiers.

Au urmat filmele: "Vânătoarea de vulpi" (1980), "Croaziera"(1981), "Glissando" (1984), "Iacob" (1988), toate bucurându-se de un mare succes, menţionează site-urile https://www.cinemagia.ro/ şi https://www.mirceadaneliuc.ro/.

După 1990, Mircea Daneliuc a semnat regia peliculelor: "A 11-a poruncă" (1991), "Tusea şi junghiul" (1992), "Patul conjugal" (1993), "Această lehamite" (1994), "Senatorul melcilor" (1995), "Ambasadori, căutăm patrie" (2003), "Sistemul nervos" (2005), "Legiunea străină" (2008), "Marilene" (2009), "Cele ce plutesc" (2009).

Volumul ”Marilene” a regizorului Mircea Daneliuc, prezentat în cadrul Salonului de Carte şi Presă, Bucureşti, 11 martie 2005.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Ca actor, a apărut în câteva dintre filmele sale - "Cursa", "Probă de microfon", "Croaziera", "Ediţie specială", "Iacob", "A 11-a poruncă", "Ambasadori, căutăm patrie" - dar şi în pelicule ale altor regizori - "Râul care urcă muntele" (1977, regia Cristiana Nicolae), "Al patrulea stol" (1978, regia Timotei Ursu), "Casa dintre câmpuri" (1979, regia Alexandru Tatos), "Galax, omul păpuşă" (1984, regia Ion Popescu-Gopo).

Mircea Daneliuc a realizat şi regie de teatru, în portofoliul său înscriindu-se spectacolele: "Emigranţii" de Mrozeck (1977), "Regele desculţ" de Paul Anghel, "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, "Doi pinguri" (2007, Teatrul Naţional Craiova).

A colaborat constant cu actori ca Mircea Albulescu, Tora Vasilescu, Mircea Diaconu, Ştefan Iordache, Cecilia Bârbora, Valeria Seciu, Gina Patrichi, Gheorghe Dinică, Coca Bloos, Olga Tudorache, Clara Vodă.

Prozator cu certe calităţi, a publicat romane precum: "Pisica ruptă" (1997, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România), "Marilena şi câteva voluptăţi" (1999), "Apa din cizme" (2000), "Strigoi fără ţară" (2001), "Petru şi Pavel" (2003), "Ora lanti" (2007, Premiul de presă al revistei Ateneu), "Cele ce plutesc" (2009), "Ca un grătar de mici. Un picior de plai, cu şpiţul" (2013), "Pisica ruptă" (2013, ediţia a doua, revizuită şi întregită), "Andreas, Andrada" (2016). De asemenea este autor de proză scurtă ("Două spălări pe cap", 2010; "Dulci meleaguri", 2016), nuvele ("Băiatul fără sprâncene", 2012), şi piese de teatru: "Şchiopul binemirositor" (1999), "Doi pinguri" (2000), "Carlo Carlini - iluzionism" (2003, Premiul Naţional pentru Dramaturgie) şi "Femei în ghips" (2005), "Teatru" (2017). "Marilene" (2005), un volum de şapte povestiri cu şi despre femei, a fost considerat un preludiu la lansarea filmului "Sistemul nervos".

A colaborat la numeroase reviste de cultură, între care: "România literară", "Contemporanul", "Luceafărul", "Viaţa Românească" etc.

După 1990 a deţinut funcţii de conducere în cadrul cinematografiei, fiind membru al Consiliului Naţional al Cinematografiei (1991-1995), membru al Oficiului Naţional Cinematografic (1998-1999). A fost director al "Alpha Films International" (1990-1995), apoi director al "ROFILM" S.A; membru în Uniunea Cineaştilor din România şi Uniunea Scriitorilor din România şi preşedinte al Societăţii Creatorilor de Film (1997-1998).

Alte premii câştigate au fost: Marele Premiu ACIN ("Croaziera", 1981; "Glissando", 1984 - retras de cenzură în 1985; "Iacob", 1988); Premiul UCIN ("A 11-a poruncă", 1991); Premiul special al juriului UCIN ("Tusea şi junghiul", 1992); Premiul UCIN pentru cel mai bun film ("Patul conjugal", 1993); Premiul special UCIN ("Această lehamite", 1994); Premiul special al juriului UCIN ("Senatorul melcilor", 1995). La 21 martie 2003, cineastul a fost distins cu Premiul "ALIA", ediţia a VI-a, acordat de revista "Adevărul literar şi artistic", conform site-ului http://aarc.ro/.

A fost nominalizat pentru "Cel mai bun film" şi "Cel mai bun actor" cu filmul "Iacob" la Premiul European "Felix" (1988); cu "Glissando" la Festivalul de la Veneţia (1984); "Senatorul melcilor" a intrat la selecţia oficială a Festivalului de la Cannes din 1995.

În 2015, la împlinirea a 40 de ani de la debutul în cinematografie, cineastului Mircea Daneliuc i-a fost dedicată o amplă restrospectivă de 12 filme la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, desfăşurat la Târgu Mureş în perioada 9-11 octombrie. În acelaşi an, regizorul a fost celebrat în cadrul secţiunii Balkan Survey a Festivalului Internaţional de Film de la Salonic, unul dintre cele mai mari evenimente de gen din Europa. Cu acea ocazie au fost proiectate, la Salonic, câteva dintre filmele lui Mircea Daneliuc: "Cursa" (1975), "Vânătoarea de vulpi" (1980), "Probă de microfon" (1980), "Croaziera" (1981), "Iacob" (1988), "Patul conjugal" (1993), "Această lehamite" (1994), "Senatorul melcilor" (1995) şi scurtmetrajul "Dus-întors" (1972).

În 2017, Mircea Daneliuc a publicat volumul "Teatru", lansat în cadrul celei de a XXVII-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, potrivit www. ziarulmetropolis.ro. Un an mai târziu, a publicat volumul de proză scurtă "Cele mai tâmpite momente" (Editura Polirom) şi volumul de monologuri "Spărgătorul de graţă" (Editura Tracus Arte).

Cele mai recente volume publicate sunt romanele "Sfumato" (2019, Editura Polirom) şi "Coma hindusă" (2021, Alexandria Publishing house), notează site-ul https://www.mirceadaneliuc.ro/.  AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)