Odată cu instaurarea regimului comunist în România, după cel de-al Doilea Război Mondial, a avut loc eliminarea pluralismului politic. Au fost desfiinţate, treptat, partidele adversare comuniştilor şi, în primul rând, partidele tradiţionale - Partidul Naţional-Ţărănesc şi Partidul Naţional-Liberal - , pentru ca în final Partidul Comunist să devină unica forţă politică. La 30 decembrie 1947, regele Mihai I (1927-1930, sub Regenţă; 1940-1947) a fost forţat să abdice şi a avut loc abolirea monarhiei.

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă.

Ceremonia plecării Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mama, Elena, la Londra pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a, a Marii Britanii; pe aeroport sunt insoţiţi de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Sosirea de la Londra a Regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a Reginei Mama Elena, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în Gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

La 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o ''problemă de familie'', se arată în volumul ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces (Editura Libra, Bucureşti, 1995). Întâlnirea urma să aibă loc în palatul de pe Şoseaua Kiseleff (actualul Palat Elisabeta).

A doua zi, la 30 decembrie 1947, Petru Groza a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I a fost silit, prin şantaj şi ameninţare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulţi dintre ei studenţi arestaţi în cursul manifestărilor promonarhiste), de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri (care aveau asupra lor câte un pistol), să abdice, se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). După ce, în prealabil, palatul fusese înconjurat de unităţi ale Diviziei ''Tudor Vladimirescu'', formată în URSS, cei doi demnitari au dat regelui spre semnare actul de abdicare (fără a i se permite să facă vreo modificare), mai arată sursa menţionată. În aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată republică populară.

Foto: (c) Muzeul Judeţean Teleorman/facebook.com

În cartea ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces (Editura Libra, Bucureşti, 1995), regele Mihai I descrie astfel momentele din 30 decembrie 1947 de la Palatul Elisabeta: ''Tonul discuţiei a urcat, s-a transformat într-o adevărată altercaţie verbală. Principalul meu argument a constat în faptul că demersul lor era anticonstituţional. Numai printr-o consultare populară se va putea hotărî o modificare a Constituţiei. (...) Pentru a câştiga timp, le-am cerut să citesc cu capul limpede actul pe care l-au redactat în numele meu. Părăsind încăperea, m-am retras într-un mic salon, la celălalt capăt al casei. Imediat, am pus mâna pe telefon pentru a-l chema pe mareşalul Curţii. Linia era tăiată...M-am reîntors în salonul mare şi i-am cerut lui Groza să îmi dea nişte explicaţii. Mi-a răspuns că trebuie să semnez pe loc, adăugând că, dacă refuz, va dispune să fie executaţi imediat o mie de studenţi care fuseseră arestaţi pentru că şi-au manifestat ataşamentul faţă de tron. Nu-mi puteam asuma riscul de a pune la îndoială cuvântul său. Nu-mi puteam asuma responsabilitatea de a trimite la moarte nişte tineri pentru a mă agăţa de tron - pentru cât timp încă? (...) Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită, eu nu puteam face absolut nimic. Constrâns şi forţat, am semnat actul meu de abdicare.''

În după-amiaza zilei de 30 decembrie 1947, regele Mihai a plecat înapoi la Sinaia. La 3 ianuarie 1948, regele Mihai I, însoţit de regina-mamă Elena şi de câteva persoane (mareşalul Curţii, secretarul particular al regelui, un aghiotant şi câţiva funcţionari de la Palat, conform cărţii ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă''), a părăsit România cu un tren special, îndreptându-se spre Lausanne, în Elveţia. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Măria Sa Regele Mihai I susţine un discurs cu ocazia ceremoniei de investitură a Înalt Prea Sfinţitului Justinian, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei, a Înalt Prea Sfinţitului Firmilian şi a Prea Sfinţitului Sebastian, Episcop al Maramureşului, solemnitate desfăşurată la Palatul Regal, Bucureşti, 22 decembrie 1947.