La 29 martie 2004, România a aderat oficial la Alianţa Nord-Atlantică (NATO) prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO din Bruxelles. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, ''Ziua NATO în România'' se celebrează în prima duminică a lunii aprilie, potrivit MAE. Statutul de membru al NATO i-a conferit României şi ocazia de a găzdui evenimente semnificative pentru parcursul Alianţei.

13 mai 2004 - Prima vizită a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer (2004-2009), după instalarea în funcţie şi după ce România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei. Jaap de Hoop Scheffer a fost primit de preşedintele Ion Iliescu şi a avut convorbiri cu primul-ministru Adrian Năstase, ministrul de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrării europene şi justiţiei, Ioan Talpeş, ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană, şi ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu.

Înaltul oficial al NATO a susţinut o alocuţiune în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României şi a avut întâlniri cu preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu, precum şi cu preşedinţii comisiilor de profil (politică externă, apărare, de supraveghere a activităţii SIE şi SRI) din Parlament. Vizita a cuprins şi o întâlnire cu membrii Consiliului Euro-Atlantic România şi cu studenţi, în cadrul unui eveniment organizat de Casa NATO şi Centrul de Studii NATO al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative.

Şeful statului i-a conferit lui Jaap de Hoop Scheffer Ordinul Naţional 'Steaua României' în grad de Mare Cruce.

*13-14 octombrie 2004 - Reuniune informală a miniştrilor apărării din statele membre NATO, la Poiana Braşov, sub conducerea secretarului general al Alianţei, găzduită de ministrul apărării naţionale, Ioan Mircea Paşcu. La lucrări a participat şi secretarul american al apărării, Donald Rumsfeld, alături de ministrul rus al apărării, Serghei Ivanov, şi reprezentanţi ai statelor membre ale UE. A fost prima reuniune ministerială a NATO organizată într-unul din cele şapte state europene fost comuniste care au aderat la Alianţă la 2 aprilie 2004 (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia şi România). Dezvoltarea cooperării dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Federaţia Rusă şi angajamentele viitoare ale NATO în Afghanistan, Kosovo şi Irak s-au numărat printre temele întâlnirii, potrivit https://www.nato.int/.

* 3 aprilie 2006 - Conferinţa "NATO în perspectiva Summitului de la Riga", organizată cu ocazia Zilei NATO de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în parteneriat cu Institutul Diplomatic Român. Alianţa Nord-Atlantică a fost reprezentată la eveniment de asistentul secretarului general al NATO pentru Diplomaţie Publică, Jean Fournet, conform cronologiei relaţiilor România - NATO publicată pe https://www.mae.ro/.

*La 29 octombrie 2007 şi 11 ian 2008, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a aflat la Bucureşti, în cadrul a două vizite dedicate pregătirilor pentru Summitul NATO din 2-4 aprilie 2008. Decizia organizării de către România a Summit-ului NATO din 2008 a fost anunţată la reuniunea informală a miniştrilor de externe ai ţărilor membre, de la 26-27 aprilie 2007, la Oslo. Oficialul NATO a avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

*2-4 aprilie 2008 - Summit-ul NATO de la Bucureşti, cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România şi cel mai mare Summit al Alianţei, cumulând peste 6500 de participanţi (din 26 de state membre şi 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan), potrivit MAE.

Au participat: secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, din partea României: preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul de Externe Adrian Cioroianu, ministrul Apărării Teodor Meleşcanu, din partea SUA: preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apărării Robert Gates, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul Marii Britanii, Gordon Brown, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premierul Italiei, Romano Prodi, premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, preşedintele Poloniei, Lech Kaczyński, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, preşedintele Afghanistanului, Hamid Karzai, şi alţi înalţi oficiali.

Declaraţia Summitului de la Bucureşti, redactată de şefii de stat şi de guvern la încheierea Consiliului Nord-Atlantic, a evidenţiat patru puncte importante: extinderea NATO, apărarea antirachetă în Europa, angajamentul în Afganistan şi continuarea luptei împotriva terorismului. Alianţa Nord-Atlantică a invitat oficial Albania şi Croaţia să i se alăture în decurs de un an, subliniind că intenţionează să înglobeze toate ţările din Peninsula Balcanică. În privinţa Ucrainei şi Georgiei, care îşi declaraseră aspiraţiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au căzut de acord că vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Acţiune pentru Aderare urma să fie luată în luna decembrie.

În timpul Summitului de la Bucureşti, secretar general al NATO, olandezul Jaap de Hoop Scheffer, a împlinit 60 de ani.

*7-9 aprilie 2010 - Vizita în România a membrilor Grupului de personalităţi pentru elaborarea Noului Concept Strategic al NATO - Ümit Pamir (Turcia) şi Bruno Racine (Franţa). Cei doi experţi au avut întrevederi cu ministrul de externe, Teodor Baconschi, şi alţi oficiali pentru a afla poziţia României cu privire la Noul concept strategic al NATO - document ce cuprindea principii mai vechi şi mai noi în baza cărora urma să funcţioneze şi să acţioneze Alianţa. Teodor Baconschi a subliniat importanţa păstrării Articolul 5 şi a indivizibilităţii securităţii ca principiu central.

*6-7 mai 2010 - Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen (2009-2014), a efectuat prima sa vizită oficială în România de la preluarea mandatului, la invitaţia preşedintelui Băsescu, în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Lisabona, din noiembrie 2010, când urma să se decidă dezvoltarea apărării antirachetă. Oficialul NATO a avut întâlniri şi cu ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, şi a susţinut o prelegere publică pe teme din agenda Alianţei, organizată de Universitatea din Bucureşti, în colaborare cu MAE.

*10 octombrie 2011 - Participarea Secretarului General al NATO la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO, Bucureşti (7-10 octombrie). Acesta s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu şi a avut întrevederi cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, cu ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi cu ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea. Totodată, Anders Fogh Rasmussen a susţinut o alocuţiune în cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a NATO.

*14-16 septembrie 2012 - Conferinţa Comitetului Militar al NATO (NATO Military Committee Conference), găzduită de Şeful Statului Major al Armatei, generalul Ştefan Dănilă, la Sibiu. Au participat şefi ai Statului Major şi reprezentaţi ai armatelor din cele 28 de ţări membre. Conferinţa s-a încheiat cu alegerea generalului în cadrul forţelor aeriene din Regatul Unit, Sir Christopher Harper, ca director general al Statului Major Militar Internaţional, potrivit www.nato.int.

*23-24 mai 2013 - Vizită oficială a lui Anders Fogh Rasmussen, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu, programul său incluzând şi convorbiri oficiale cu ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria. Şeful statului a evidenţiat necesitatea organizării unui summit NATO în 2014, evidenţiind problematica securităţii energetice a statelor membre NATO şi implementarea tot mai puternică a conceptului ''smart defence''. Secretarul general al NATO a participat şi la ceremonia de acordare a titlului 'Doctor Honoris Causa' al Universităţii din Bucureşti.

*24-29 mai 2013 - Prima Şcoală NATO din România, la Sibiu, pentru 30 de studenţii români şi internaţionali proveniţi din Albania, Armenia, Bulgaria, Canada, Georgia, Grecia, Republica Moldova şi Rusia. Panelurile au inclus dezbateri despre priorităţile nord-atlantice, workshop-uri despre viitorul NATO în Afghanistan şi al parteneriatelor NATO, precum şi o simulare de proces decizional în cazuri de criză -de exemplu, un atac cibernetic al unei ţări din exteriorul Alianţei către un stat membru NATO. Evenimentul a fost organizat de Euro Atlantic Diplomacy Society (EADS) în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO.

*28 octombrie 2013 - Ceremonia de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu, cu participarea secretarului adjunct al NATO, Alexander Vershbow, conform https://www.mae.ro/.

*30 ianuarie 2014 - Ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean a avut o întrevedere cu generalul Phillip M. Breedlove, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, la sediul MAE.

*19 martie 2014 - Conferinţa Comandanţilor Forţelor pentru Operaţii Speciale din statele membre ale NATO şi partenere, la Bucureşti. Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a deschis lucrările evenimentului, în prezenţa delegaţiilor comandamentelor NATO şi ISAF.

*31 martie 2014 - Ceremonie prilejuită de aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO, la Palatul Cotroceni. Şeful statului, Traian Băsescu, a declarat că evenimentele din Ucraina, inclusiv recenta anexare a Crimeei, în care independenţa şi integritatea teritorială ale unui stat suveran au fost încălcate de Federaţia Rusă, prin utilizarea forţei militare, dovedesc pertinenţa analizelor anterioare şi înscrierea regiunii Mării Negre în prim-planul agendei politico-militare a Alianţei.

*1 aprilie 2014 - Şedinţă solemnă a Parlamentului cu ocazia împlinirii a 10 ani de la aderarea României la NATO, la care au participat preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, Principesa Moştenitoare Margareta, membri ai Guvernului, foşti preşedinţi, premieri, miniştri de Externe şi miniştri ai Apărării Naţionale, foşti membri ai Delegaţiei parlamentare la AP NATO, reprezentanţi ai MAE, MApN, SMG, MAI, ambasadori ai ţărilor membre NATO şi UE acreditaţi la Bucureşti, ONG-uri din domeniu, reprezentanţi ai mediului academic, precum şi membri ai familiilor eroilor români care au căzut la datorie în teatrele de operaţiuni NATO.

Petru Gabriel Vlase, şef al delegaţiei parlamentare române la AP NATO şi vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NATO, a citit ''Declaraţia Parlamentului României cu ocazia marcării a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 65 de ani de existenţă a NATO''.

*2 aprilie 2014 - Conferinţă cu tema "Profilul României în NATO la 10 ani după integrare", organizată de Parlament în parteneriat cu MAE. La ceremonia de deschidere au rostit alocuţiuni înalţi oficiali români şi asistentul secretarului general al NATO pentru riscuri de securitate şi emergente, Sorin Ducaru. Premierul Victor Ponta şi ministrul de externe Titus Corlăţean au lansat în marja conferinţei o emisiune filatelică aniversară.

*15-16 mai 2014 - Secretarului General al NATO a fost primit de preşedintele Băsescu, la Cotroceni, şi s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa. Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru TVR că acţiunile militare "ilegale" ale Rusiei în Ucraina au dus la crearea unei situaţii complet noi în Europa, iar în cadrul Alianţei s-a decis întărirea măsurilor de apărare colectivă a tuturor membrilor. În ceea ce priveşte măsurile pentru a contracara atacurile cibernetice şi propaganda Rusiei, oficialul a anunţat că la summitul programat în Ţara Galilor, din septembrie, Alianţa urma să adopte o politică sporită de apărare împotriva atacurilor cibernetice.

*2 iulie 2015 - Prima vizită în România a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, al cărui mandat a început la 1 octombrie 2014. Oficialul NATO s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul interimar Gabriel Oprea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu şi cu ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa. ''România îşi propune să nu fie doar un beneficiar de securitate, ci şi un furnizor de securitate într-un context foarte complicat, alături de partenerii săi.", a declarat Iohannis, după întâlnirea cu oficialul NATO.

Alături de preşedinte, premierul interimar Gabriel Oprea şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, Jens Stoltenberg a vizitat noul sediu al Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO de la Bucureşti.

*4 noiembrie 2015 - Reuniune la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est în vederea pregătirii summit-ului NATO de la Varşovia, din 2016, prezidată de preşedinţii României şi Poloniei, Klaus Iohannis, respectiv Andrzej Duda, la care a participat şi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, la Palatul Cotroceni. Au mai participat preşedinţii Bulgariei, Rosen Plevneliev, Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, Republicii Letonia, Raimonds Vejonis, Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, Republicii Slovace, Andrej Kiska, Ungariei, Ader Janos, şi preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe, Jan Hamacek. Participanţii au dorit să lanseze un mesaj comun privind adaptarea Alianţei Nord-Atlantice la condiţiile de securitate.

Formatul Bucureşti (B9) a reprezentat o iniţiativă lansată de preşedintele României şi de preşedintele Republicii Polone, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

*12 mai 2016 - Vizită în România a Secretarului General al NATO la Palatul Cotroceni. Şeful statului, Klaus Iohannis, a solicitat o prezenţă avansată şi echilibrată a NATO pe flancul estic şi a propus o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră. Alături de ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, Jens Stoltenberg a vizitat sediul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din Bucureşti, unde s-a desfăşurat exerciţiul Dacian Lynx 2016.

Jens Stoltenberg a participat şi la inaugurarea Sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a adjunctului Secretarului apărării al SUA, Robert Work, şi a altor înalţi oficiali. Sistemul antirachetă de la Deveselu reprezintă "un exemplu de lucru în echipă la nivel transatlantic"- a evidenţiat Jens Stoltenberg. Dacian Cioloş a subliniat rolul defensiv al sistemului, afirmând că respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice.

*15-16 mai 2017 - Vizita asistentului secretarului general al NATO pentru diplomaţie publică, ambasadorul Tacan Ildem, care a inclus întâlniri cu oficiali din MAE şi MApN.

*6-9 octombrie 2017 - Parlamentul a găzduit cea de a 63-a Sesiune anuală a AP NATO, ce a reunit peste 50 de delegaţii naţionale. În cadrul reuniunii Comisiei de politică, de la 8 octombrie, raportorul Ojars Eriks Kalnins (Letonia) a prezentat Raportul "Împărţirea responsabilităţilor. O nouă perspectivă", menţionând că "mişcările populiste" au crescut în importanţă şi că oamenii îşi pun din ce în ce mai mult întrebarea de ce este NATO importantă şi de ce trebuie investit în securitate.

În deschiderea sesiunii plenare din 9 octombrie, prezidată de preşedintele AP NATO, Paolo Alli, au luat cuvântul preşedintele Klaus Iohannis, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. În marja evenimentului, Jens Stoltenberg a avut întrevederi cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, la 9 octombrie.

*9 octombrie 2017 - Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit la Palatul Cotroceni pe secretarul general al NATO, discuţiile vizând viitorul summit al Alianţei Nord-Atlantice şi Flancul Estic. În aceeaşi zi, înaltul oficial al NATO a avut întrevedere cu prim-ministrul Mihai Tudose, la Vila Lac 1.

Postura de apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic s-a aflat printre temele discuţiilor dintre ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor, şi Jens Stoltenberg, cu ocazia unei vizite la Brigada Multinaţională de la Craiova, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă.

*14 noiembrie 2019 - Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în colaborare cu experţi NATO, a organizat workshop-ul pe tema ''NATO URBAN. SIBIU - Primul oraş NATO'', ce a avut ca scop diseminarea culturii de securitate NATO URBAN, în contextul în care mediul universitar-academic împreună cu administraţia publică locală, mediul de afaceri şi, implicit, dimensiunea militară urmau a se interconecta la Comandamentul NATO, infiinţat recent la Sibiu.

*30 ianuarie 2019 - Secretarul general al NATO a participat la Reuniunea informală a miniştrilor Apărării din ţările membre ale Uniunii Europene, de la Bucureşti, în timpul Preşedinţiei rotative a Consiliului UE. Jens Stoltenberg a declarat că este important ca eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării să nu concureze cu cele ale Alianţei Nord-Atlantice, ci să fie complementare: ''Două Războaie Mondiale şi un Război Rece ne-au învăţat că America de Nord şi Europa trebuie să fie împreună. Aceasta este sarcina principală a NATO."

*31 ianuarie 2019 - Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit la Palatul Cotroceni pe secretarul general al NATO. Jens Stoltenberg a declarat că nu s-a reuşit un acord privind menţinerea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, Rusia scoţând la iveală un nou tip de rachetă, care încalcă tratatul. Oficialul NATO a anunţat semnarea protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Alianţa Nord-Atlantică, în viitorul apropiat.

*10 noiembrie 2020 - Conferinţa anuală a Alianţei pe tema controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării armelor de distrugere în masă, în format videoconferinţă, organizată de MAE. Şeful NATO a punctat că Tratatul internaţional privind interzicerea armelor nucleare nu va funcţiona, deoarece nu are un mecanism de verificare, afirmând că pentru ţările aliate, acest tip de arme este un "factor de descurajare". Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România continuă să fie angajată în proiectul unei lumi fără arme nucleare şi a subliniat necesitatea negocierii cu bună-credinţă şi includerea în acest proces a statelor ce au asemenea arme. Conferinţa a marcat aniversarea a 50 de ani de la intrarea în vigoarea a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare.

*22 aprilie 2021 - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a găzduit la Bucureşti Trilaterala pe teme de securitate România - Polonia - Turcia, la care au participat omologii săi, Zbigniew Rau şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu. În premieră pentru formatul Trilateralei, la iniţiativa lui Bogdan Aurescu, miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba, au participat la o sesiune de lucru specială, având în vedere importanţa acordată Vecinătăţii Estice.

*10 mai 2021 - A patra ediţie a Summitului în Formatul Bucureşti (B9), găzduit de preşedintele Klaus Iohannis împreună cu omologul său polonez, Andrzej Duda, după alte două reuniuni în afara ţării (Varşovia - 8 iunie 2018 şi Kosice - 28 februarie 2019). Agenda reuniunii la nivel înalt a vizat pregătirea Summitului NATO de la Bruxelles, din 14 iunie, cu accent şi pe procesul de reflecţie NATO 2030. Au participat, prin videoconferinţă, preşedintele SUA, Joe Biden, şi secretarul de stat american Antony Blinken, precum şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi ceilalţi şefi de state din Formatul Bucureşti. Klaus Iohannis şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia de securitate de la Marea Neagră şi a pledat - inclusiv în discuţia cu preşedintele Biden - pentru o creştere a prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic.

*31 mai 2021 - Inaugurarea Centrului de Rezilienţă NATO la Bucureşti, cu participarea preşedintelui României, Klaus Iohannis, a prim-ministrului României, Florin Cîţu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi a vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, comisarul Maroš Šefčovič.

*25-26 noiembrie 2021- Reuniunea B9 în formatul miniştrilor apărării, la Bucureşti. Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a transmis omologului său polonez, Mariusz Blaszczak, că ţara noastră este solidară cu Polonia, "care se confruntă cu o ameninţare hibrid fără precedent". Şi Mariusz Blaszczak a vorbit despre "atacul hibrid al regimului Lukaşenko" de la graniţa ţării sale şi despre eforturile făcute pentru a contracara acest atac şi a rezolva situaţia.

*11 februarie 2022 - Preşedintele Klaus Iohannis a vizitat împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Venirea a 1.000 de militari americani suplimentari arată unitatea transatlantică şi angajamentul SUA de a apăra Europa - a evidenţiat Jens Stoltenberg.

*25 februarie 2022 - Preşedintele Iohannis a participat în sistem de videoconferinţă la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9) şi la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din statele NATO, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat la 24 februarie 2022 că Alianţa Nord-Atlantică şi-a activat planurile de apărare pentru a desfăşura forţe suplimentare în ţările membre din Europa de Est.

*4 aprilie 2022 - Conferinţă cu tema "Agresiunea Rusiei în Ucraina. Cum putem construi un Flanc Estic al NATO mai rezilient, de la Marea Baltică la Marea Neagră?", organizată de New Strategy Center, la Cercul Militar Naţional. Cu această ocazie, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Estonia, Eva-Maria Liimets.

*10 iunie 2022 - Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), la Palatul Cotroceni, la care au participat şefii statelor membre, iar secretarul general Jens Stoltenberg, a participat în format online din cauza unor probleme de sănătate. Temele abordate: Summitul NATO de la Madrid (28-30 iunie 2022) şi urmările agresiunii ilegale militare ale forţelor armate ruse împotriva Ucrainei, precum şi răspunsul Alianţei Nord-Atlantică în acest nou context.

*11 iulie 2022 - Vizită a ambasadoarei SUA la NATO, Julianne Smith, după Summitul NATO de la Madrid (28-30 iunie 2022), programată în mod simbolic în ziua marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA. Reprezentantul permanent al SUA la NATO s-a întâlnit cu ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

*12 octombrie 2022- Vizită a şefului Comandamentului Suprem Aliat pentru Transformare (SACT) al NATO, generalul Philippe Lavigne, la invitaţia şefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Generalul Philippe Lavigne a avut o întrevedere şi cu secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, şi secretarul de stat pentru Afaceri globale, Traian Hristea.

*16 noiembrie 2022 - Conferinţa "Gândirea Militară Românească - Dinamica arhitecturii de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre, în contextul conflictului din Ucraina şi al noului Concept strategic NATO", la Cercul Militar Naţional. Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a fost vorbitor principal în cadrul sesiunii cu tema "În paşi rapizi către o nouă lume caracterizată de rivalitate. Flancul Estic al NATO şi relaţiile sale cu Rusia în viitor". AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

NATO2022Bucureşti/ Reuniuni ale miniştrilor de externe ai NATO: cronologie 2020-2022

NATO2022Bucureşti/ Reuniunile NATO la nivel de miniştri de externe: informaţii generale

NATO2022Bucureşti/ În această săptămână, Bucureştiul - capitala diplomaţiei europene şi euroatlantice