logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României

Imagine din galeria Agerpres

Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi particularilor, conform https://www.bnro.ro/.

Astfel, la 1 decembrie 1880, au început operațiunile propriu-zise ale Băncii Naționale. Conform Regulamentului interior, BNR era organizată în 7 servicii: Secretariat general; Scont; Acțiuni, fonduri publice, depozite și împrumuturi; Fabricarea și contabilitatea biletelor; Contabilitate generală; Casierie; Control general.

La 5 decembrie 1880, Consiliul general a fost informat despre numirea lui Eugeniu Carada, ca director, în locul lui G. C. Cantacuzino, care demisionase.

Instituția a traversat și câteva momente de provocări majore, precum: trecerea de la bimetalism la monometalism (1890), retragerea statului dintre acționari (1900) sau izbucnirea Primului Război Mondial (1914).

Începând cu martie 1881, au început să funcționeze cele patru sucursale prevăzute în Legea de înființare, iar din toamna lui 1886, serviciile sucursalelor Iași, Brăila și Galați s-au mutat în noile sedii. Construirea sediului sucursalei din Craiova s-a definitivat în 1888.

Banca Națională a României s-a implicat, în perioada 1880-1914, în susținerea dezvoltării economiei naționale, prin volumul creditelor acordate și nivelul redus al taxei scontului. În anii 1890-1892, BNR a contribuit, de asemenea, alături de guvernul român, la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunțarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur.

Intervalul 1880-1900 a fost unul al crizelor, iar racordarea din ce în ce mai amplă a lumii românești la fluxurile economice internaționale a generat și resimțirea mai gravă a episoadelor de criză, acutizate de caracterul agrar al economiei noastre. Chiar dacă acest caracter s-a conservat, expansiunea creditului a continuat.

Între 1900 și 1925, statul s-a retras dintre acționarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituție particulară privilegiată, dar care avea aceleași responsabilități naționale, se mai arată pe site-ul https://www.bnro.ro.
 

În timpul Primului Război Mondial, BNR a susținut financiar efortul de război al guvernului român. Administrația centrală a BNR a fost nevoită să se refugieze la Iași și să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat, mai scrie site-ul https://www.bnro.ro.

Din anul 1922 s-a trecut la ceea ce s-a numit consolidarea monetară, care s-a concretizat în: bugete echilibrate, încasarea impozitelor, scăderea procentului reprezentat de raportarea datoriei publice a statului la volumul circulației biletelor, de la 97% în 1921 la 57,6% în 1924, creșterea aurului efectiv în rezerva de acoperire a BNR, includerea în legea minelor a monopolului statului asupra aurului, care apoi era vândut Băncii Naționale.

La 19 iunie 1925, a fost promulgată legea care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1926 și prin care erau ratificate convențiile cu privire la: lichidarea emisiunii de stat și întărirea acoperirii circulației fiduciare; revenirea statului între acționarii băncii de emisiune; prelungirea privilegiului băncii până în 1960; instituirea în termen de 15 ani a unui fond special, numit Fondul de lichidare a emisiunii făcute pentru stat.

De asemenea, după război, BNR a trebuit să răspundă unor provocări precum criza economică postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și extinderea rețelei sale de sucursale și agenții la nivelul întregii țări. După revenirea statului între acționarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerțului cu aur și devize, precum și în acțiunile de conversiune a datoriilor agricole și în organizarea și reglementarea comerțului de bancă începând din 1934.

Deficiențele stabilizării leului și Marea Criză Economică au obligat BNR să-și asume, ca agent al statului român, atribuții sporite în asigurarea stabilității monedei și a sistemului de credit. Pe lângă monopolul comerțului cu valute, BNR și-a asumat, ca o consecință a crizei economice, noi atribuții legate de controlul activității celorlalte bănci. Consiliul Superior Bancar, înființat în 1934, funcționa pe lângă Banca Națională, având ca atribuții supravegherea și controlul comerțului de bancă. Concomitent, BNR a sprijinit efortul statului pentru organizarea și finanțarea institutelor de credit specializat. Au luat astfel ființă: Institutul Național de Credit Agricol, Institutul Național de Credit Meșteșugăresc, Institutul Național de Credit Aurifer.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsuri pentru a opri inflația și a-și salva tezaurul propriu. Condițiile generate de evenimentele militare și schimbările de frontiere au obligat BNR să înlocuiască cu propriile bancnote însemnele monetare străine (ruble, pengo, lei sovietici), puse în circulație de autoritățile sovietice și maghiare, precum și de Armata sovietică în Basarabia și Bucovina de Nord (1941), în România (1944) și în Transilvania de Nord-Vest (1945).

În 1946, în timpul regimului comunist, BNR a fost etatizată și reorganizată. În 1948, BNR devenea Banca RPR - Bancă de Stat, subordonată inițial Ministerului de Finanțe, iar din 1957, Consiliului de Miniștri. În 1965, denumirea unității bancare era de Banca Națională a Republicii Socialiste România.

Din 1990, BNR și-a reluat titulatura inițială, implicându-se în tranziția de la economia centralizată la economia de piață și asumându-și atribuțiile obișnuite.

Din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, BNR a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

În 2020 s-au marcat 140 de ani de activitate a BNR (1880-2020). Dintre evenimentele incluse în marcarea celor 140 de ani de activitate, se numără emisiunea de mărci poștale 140 de ani de la înființarea BNR; Campania jubiliară 'Banca Națională a României - 140 de ani', în cadrul căreia au fost prezentate 140 de momente și personalități semnificative din viața instituției, precum și elemente de arhitectură și de patrimoniu sau colecții ale Muzeului, Bibliotecii și Arhivei BNR; publicarea articolului aniversar, pe blogul OpiniiBNR.ro: 'Banca Națională a României își apără averea seculară având de partea sa Dreptul și Istoria'. (sursa: https://www.bnro.ro)

În prezent, pe lângă BNR funcționează Muzeul Băncii Naționale a României, Biblioteca BNR, Muzeul Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana.

Guvernatorii BNR: I. I. Câmpineanu (iulie 1880-decembrie 1888); Anton Carp (1849-1914); Theodor Rosetti (1837-1923); Theodor Ștefănescu (1842-1909); Mihail C. Șutzu (1841-1933); Ioan G. Bibicescu (1848-1924); Mihail Oromolu (1875-1945); Dimitrie Burillianu (1878-1954); Constantin Angelescu (1883-1973); Mihail Manoilescu (1891-1950); Grigore Dimitrescu (1882-1955); Dumitru (Mitița) Constantinescu (1890-1946); Alexandru Ottulescu (1881-1944); Constantin Tătăranu (1893-1953); Tiberiu Moșoiu (1897-1952); Aurel Vijoli (1902-1981); Anton Moisescu (1952-1953); Petre Bălăceanu (1953-1956); Marin Lupu (1956-1957; 1957-1959); Coloman Maioreanu (1959-1963); Vasile Malinschi (1963-1977); Vasile Răuță (1977-1984); Florea Dumitrescu (1984-1989); Decebal Urdea (1989-1990); Mugur Isărescu (1990-prezent), conform https://www.bnro.ro. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 1259

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 25-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit

Documentare 25-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august

Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 24-08-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&

Documentare 24-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august

Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea) 

Documentare 23-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan

Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,

Documentare 23-08-2026 10:00

DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)

Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A

Documentare 23-08-2026 09:00

DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)

Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ

Documentare 23-08-2026 08:30

23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)

La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab

Documentare 23-08-2026 08:00

23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului

La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo

Documentare 23-08-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august

Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.

Documentare 23-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august

Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 22-08-2026 08:00

22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)

Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim

Documentare 22-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august

Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt

Documentare 22-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august

Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 21-08-2026 16:21

Săptămâna europeană 17-21 august 2026

Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte