Practicile culturale asociate zilei de 1 martie (Mărţişorul) au fost înscrise în anul 2017 pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, potrivit paginii de internet a UNESCO, https://ich.unesco.org.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Reuniunea a avut loc la Jeju (Republica Coreea), în perioada 4-9 decembrie 2017, notează site-ul www.cultura.ro.

Foto: (c)  LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

Înscrierea Mărţişorului pe această listă, într-un dosar comun cu alte trei ţări, atestă valoarea universală a practicilor culturale asociate zilei de 1 martie şi importanţa acestora în tezaurul cultural mondial.

Conform site-ului UNESCO, "practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" cuprind tradiţii transmise din timpuri străvechi pentru a celebra sosirea primăverii. Practica principală constă în confecţionarea, oferirea şi purtarea unui şnur bicolor (roşu şi alb), ce nu va fi dezlegat până ce nu înfloresc copacii sau nu se întorc rândunelele şi berzele. Se crede că mărţişorul oferă protecţie împotriva unor pericole precum vremea capricioasă, această practică garantând o trecere sigură de la iarnă la primăvară.

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Site-ul ich.unesco.org precizează că la această practică participă toţi membrii comunităţii, indiferent de vârstă, contribuind astfel la coeziune socială, schimburi între generaţii şi interacţiune cu natura, promovând diversitatea şi creativitatea. Cel mai adesea, această practică se transmite prin educaţie informală, în comunităţile rurale fetele învăţând de la femeile mai vârstnice, iar în cele urbane ucenicii învăţând de la profesori sau de la artizani. De asemenea, practica se poate transmite şi în cadrul unor ateliere organizate de muzee etnografice. Comunităţile în cauză sunt implicate activ în eforturile de inventariere, cercetare, documentare şi promovare a elementului etnografic, iar numeroase proiecte culturale orientate spre protejarea acestuia sunt în plină desfăşurare.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

Câteva alte practici locale fac, de asemenea, parte dintr-o sărbătoare mai mare de primăvară, cum ar fi acţiunile de purificare în Republica Moldova. Practicile şi reprezentările tradiţionale asociate Mărţişorului, respectate în Republica Moldova, sunt asemănătoare cu ale popoarelor balcanice, notează https://ibn.idsi.md, site-ul Instrumentului Bibliometric Naţional din ţara vecină. Toţi oamenii poartă mărţişoare, indiferent de vârstă, dar tinerii le poartă în mod special. Toate grupurile etnice se identifică prin acest simbol, chiar dacă românii îl respectă cel mai mult, precizează sursa citată. O bună parte dintre oameni poartă mărţişoarele până la sfârşitul lunii martie.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În România şi în Republica Moldova există mărţişorul, în Bulgaria sunt Martenitsa - şnururi sau ciucuri împletiţi, alb-roşii, care simbolizează iubire, sănătate şi fertilitate, în Albania este lidhka - însă este purtat doar de copii - la fel ca în Macedonia de Nord - şi doar după 14 martie, până la apariţia primelor rândunele, apoi este agăţat de un copac pentru a alunga spiritele rele. Dacă în România, mărţişoarele sunt dăruite femeilor, în Republica Moldova primesc cadouri şi bărbaţii, iar în Bulgaria şi animalele au câte un şnur alb-roşu, precizează site-ul www.radioromaniacultural.ro. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)