FRAGMENT DE ISTORIE: 65 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Naţională (23 august)

Biblioteca Centrală de Stat, Biblioteca Naţională de astăzi, înfiinţată prin HCM nr. 1193 din 25 iunie 1955, era inaugurată la Bucureşti, la data de 23 august 1956. Prin documentul amintit, Biblioteca Centrală de Stat devenea principala bibliotecă publică a ţării, instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO, arată https://www.bibnat.ro/.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ ROMPRES FOTO
Originile Bibliotecii Naţionale se regăsesc într-una dintre cele mai vechi şi reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului "Sf. Sava" din Bucureşti, care şi-a deschis colecţiile către publicul larg, în 1838, fiind catalogate aproximativ 1.000 de volume de carte franţuzească.
După Unirea Principatelor Române în 1859, aceasta a obţinut statutul de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Bibliotecă Naţională şi Bibliotecă Centrală. În 1864, prin legea Reglementărilor publice, a fost numită Biblioteca Centrală a Statului, denumire şi statut păstrate până în 1901, când a fost desfiinţată, colecţiile sale fiind transferate Bibliotecii Academiei Române, care a primit statutul de bibliotecă naţională. În 1955, fondul de carte a revenit noii biblioteci înfiinţate - Biblioteca Centrală de Stat, principala bibliotecă publică din România, aminteşte site-ul oficial al Bibliotecii Naţionale.
Încă din primii ani de activitate, Biblioteca Naţională s-a preocupat de organizarea fondurilor de bibliofilie, prin constituirea Serviciului Colecţii Speciale, care avea să cuprindă manuscrise, cărţi vechi şi rare, lucrări de artă, precum stampele, gravurile şi desenele, documente de arhivă, corespondenţă, fotografii, materiale cartografice, periodice româneşti vechi, tipărituri şi înregistrări muzicale.
Nucleul acestei valoroase colecţii, pe care o deţine Biblioteca Naţională a României, a fost constituit dintr-o serie de fonduri strânse, de-a lungul vremii, de colecţionari celebri, preocupaţi de a găsi şi de a aduce în ţară lucrări despre marile civilizaţii ale lumii: biblioteca lui Ion I. C. Brătianu, colecţia de documente a lui Alexandre Saint-Georges, fondurile Scarlat Rosetti, fondurile Exarcu şi Gheorghe Adamescu, completate şi îmbogăţite, în timp, prin donaţii şi achiziţii.
În colecţiile Bibliotecii Naţionale au intrat fonduri de mare valoare istorică şi documentară, precum biblioteca ilustrului colecţionar bibliolog şi bibliofil Constantin Karadja, cumpărată în 1962. Această bibliotecă avea în fondurile sale 34 de incunabule, cărţi vechi şi rare tipărite între secolele XVI-XX, stampe şi hărţi. În acelaşi mod au fost achiziţionate arhivele personale, manuscrise şi corespondenţă, aparţinând lui Valeriu Branişte, Sextil Puşcariu, Cezar Petrescu etc.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR
Colecţiile bibliotecii cuprind circa 9.000.000 de unităţi bibliografice cu caracter enciclopedic, organizate în fonduri curente - publicaţii româneşti şi străine (cărţi, ziare şi reviste) - şi fonduri ale colecţiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice româneşti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).
La începutul lunii ianuarie 1990, imediat după evenimentele din decembrie 1989 care au dus la căderea regimului comunist, Biblioteca Centrală de Stat a devenit Biblioteca Naţională a României, iar după ce România a devenit membru al Uniunii Europene, instituţia şi-a dezvoltat funcţiile, implicându-se activ în numeroase proiecte naţionale şi internaţionale, precum TELplus, Manuscriptorium, Rediscover, TECH.LIBRARY privind îmbunătăţirea serviciilor oferite de bibliotecile publice utilizatorilor cu deficienţe de vedere prin instrumente TIC; "E-cultura: Biblioteca Digitală a României", privind digitalizarea patrimoniului cultural cu ajutorul tehnologiilor IT actuale, moderne; "TEACH FOR FUTURE - Educational Transformation of Adults through Innovation, Technology and Entrepreneurship" (1 nov. 2019-30 apr.2022) implementat de Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România, Global Libraries Bulgaria Foundation din Bulgaria şi Initiative for Heritage Conservation din Grecia, cu scopul de a determina o schimbare favorabilă asupra cadrului educaţional şi a profilului de competenţe al adulţilor din cele trei ţări, ş.a.
Clădirea, care a adăpostit Biblioteca începând cu 1957, a fost construită în 1907, ca sediu central al Camerei de Comerţ. Monument ilustrativ pentru perioada modernă, clădirea respectă tradiţia arhitecturală franceză. Palatul Camerei şi al Bursei a fost naţionalizat, împreună cu toate bunurile imobiliare ale CCIB, prin Decretul nr. 74/25 februarie 1949 al Marii Adunări Naţionale. Conform Deciziei nr. 6.495 din 31 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sediul Bibliotecii Naţionale a României, din strada Ion Ghica nr. 4, a fost retrocedat Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) şi a fost scos din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea bibliotecii, potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate la 3 septembrie 2010 în Monitorul Oficial.
Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, care a fost inaugurat la 15 decembrie 2011, se află în Bulevardul Unirii, nr. 22, într-o clădire a cărei construcţie a început în anul 1986. În 2004 s-a făcut o revizie a proiectului din 1986, iar în 2006 Ministerul Culturii a luat hotărârea transformării construcţiei în Centru Cultural şi Bibliotecă Naţională, după un concept nou. Au fost prevăzute săli de lectură specializate, spaţii de depozitare, birouri şi spaţii tehnice, iar pentru Centrul Cultural au fost prevăzute o aulă cu 400 de locuri, săli de conferinţe, spaţii polivalente pentru diverse întâlniri, săli pentru evenimente multimedia ş.a.
Deschiderea către public a avut loc treptat, în perioada 23-27 aprilie 2012, când Biblioteca Naţională a României a propus un program inaugural prin intermediul căruia a prezentat publicului larg activităţile şi misiunea unei biblioteci naţionale, atât zonele de interferenţă între biblioteca naţională şi celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, şcolare, de cercetare), cât şi cele de interferenţă între biblioteca naţională şi alte instituţii info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.
Biblioteca Naţională are două filiale: Filiala Biblioteca Batthyaneum, care îşi are sediul în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia şi al cărei nucleu de astăzi, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea, şi Filiala Biblioteca Omnia (Craiova), creată în 1990 şi inaugurată în 1991, ce deţine un fond de aproximativ 30.000 de volume din diverse domenii, precum şi o colecţie de periodice. Filiala îşi are sediul în clădirea Casa Pleşia, monument de arhitectură, construit în 1890, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, potrivit https://www.bibnat.ro/.
Misiunea Bibliotecii Naţionale a României este aceea de a dezvolta, organiza, conserva, cerceta, accesibiliza şi de a pune în valoare, sub multiple forme, patrimoniul documentar naţional în scopul susţinerii informării, studiului, cercetării şi educaţiei. Prin Depozitul Legal, Biblioteca Naţională a României are ca obiectiv tezaurizarea producţiei editoriale naţionale. Totodată, Biblioteca Naţională îşi orientează dezvoltarea în acord cu nevoile utilizatorilor şi cerinţele determinate de evoluţia tehnologică a secolului XXI, pentru a-şi menţine rolul de instituţie responsabilă pentru conservarea şi punerea la dispoziţie, sub multiple forme, a patrimoniului cultural naţional scris. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: Biblioteca Naţională a României/Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Keira Knightley
Una dintre cele mai cunoscute actrițe britanice, Keira Knightley a devenit celebră prin franciza 'Pirații din Caraibe' și printr-o serie de drame de epocă, printre care 'Pride & Prejudice' / 'Mândrie și prejudecată' (2005). Deși extrem de versatilă, ea s-a remarcat în special prin portretizarea eroinelor curajoase și a figurilor tragic
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, invitat la dezbaterea 'Ora Guvernului' (procedură)
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, este așteptat, la 26 martie 2025, în plenul Senatului, la dezbaterea 'Ora Guvernului', la invitația grupului USR, informează site-ul instituției. Inițial, invitația adresată de USR pentru a cere 'explicații' ministrului Economiei referitor
DOCUMENTAR: Atleta Violeta Beclea Szekely împlinește 60 de ani (26 martie)
Violeta Beclea Szekely s-a născut la 26 martie 1965, la Dolhești, județul Suceava. Calitățile sale sportive au fost descoperite într-o competiție școlară, în toamna anului 1979, iar un an mai târziu, deși era junioară, a început pregătirea la lotul național de seniori, în grupa antrenorului emerit Ion Puică, potrivit site-ului
26 martie - Ziua internațională a luptei împotriva epilepsiei (Purple Day)
La data de 26 martie este marcată, anual, Ziua internațională a luptei împotriva epilepsiei, cunoscută și sub denumirea 'Purple Day'. Este o inițiativă din anul 2008 a tinerei canadiene Cassidy Megan, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare față de această boală și de a exprima solidaritatea cu cei suferinzi, arată
CITATUL ZILEI
'Stilul nu se referă doar la ceea ce porți, ci și la felul în care trăiești.' - Lilly Pulitzer (sursa: https://www.goodreads.com/)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 martie
Ortodoxe Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mc. Montanus, preotul, și soția sa, Maxima; Sfinții 26 de Mc. din Goția Greco-catolice Serbarea Sf. Arhanghel Gavril Romano-catolice Sf. Emanuel, m. Biserica Ortodoxă sărbătorește în 26 martie,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 martie
Este a 85-a zi a anului 2025. Au mai rămas 280 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 18 h 36 m. Luna răsare la 04 h 49 m și apune la 14 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
SĂRBĂTORI: Buna Vestire (25 martie)
Venirea lui Dumnezeu printre oameni este chipul cel mai înalt al iubirii Lui de oameni, vestea celei mai mari bucurii pentru inima cea curată și a celui mai zguduitor eveniment pentru inima cea necurată, spune Sfântul Nicolae Velimirovici. Venirea lui Dumnezeu printre oameni este ca un stâlp care arde în întunericul cel mai ad&aci
DOCUMENTAR: 5 ani de la moartea lui Paul Goma, scriitor și disident (25 martie)
Scriitorul și disidentul, Paul Goma, s-a născut la 2 octombrie 1935, în Orhei, Basarabia, într-o familie de învățători români, potrivit site-ului www.paulgoma.com. După cedarea Basarabiei fostei URSS, Paul Goma s-a mutat cu familia în România. Fiind elev la Liceul
DOCUMENTAR: Actrița Sarah Jessica Parker împlinește 60 de ani (25 martie)
Actrița și producătoarea de film Sarah Jessica Parker s-a născut la 25 martie 1965 în Nelsonville, Ohio, SUA. A urmat cursurile mai multor școli, printre care American Ballet Theater și New York Professional Children's School. Pasiunea pentru actorie s-a manifestat de când era mică, apărând în diverse piese de teatru organizate în șc
25 martie - Ziua internațională de solidaritate cu angajații reținuți sau dispăruți (ONU)
De la înființarea Organizației Națiunilor Unite în 1945, câteva mii de bărbați și femei și-au pierdut viața în serviciul acesteia. În anii 1990, numărul și amploarea tot mai mare a misiunilor ONU de menținere a păcii au adus un risc suplimentar pentru angajații ONU. În acea perioadă s-au pierdut mai multe vieți decât în ultimel
25 martie - Ziua Poliției Române
Ziua Poliției Române este sărbătorită la 25 martie, zi în care este prăznuită sărbătoarea creștină a Bunei Vestiri, al cărei simbol se afla pe primul steag al Marii Agii, preluat ulterior și pe actualul drapel al Poliției Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliției Române, www.politiarom
25 martie - Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi (ONU)
La 25 martie este marcată în fiecare an Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și comerțului transatlantic cu sclavi, proclamată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția A/RES/62/122, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 17 decembrie 2007. Rezoluția 61/19, adoptată în 2006 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, a stip
25 martie - Ziua națională a pădurilor
La 25 martie este sărbătorită anual Ziua națională a pădurilor, o zi ce are ca scop creșterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Ziua națională a pădurilor a fost instituită prin Legea 23/2017, promulgată la 20 martie 2017. Po
CITATUL ZILEI
'În ciuda prognozei, trăiește ca și cum ar fi primăvară.' - Lilly Pulitzer (sursa: https://www.goodreads.com/)