JO 2020: Jocurile Olimpice de vară din anul 1972 (Munchen)

Cea de-a XX-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Munchen, în perioada 26 august-11 septembrie 1972, potrivit olympics.com. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Republicii Federale Germania, Gustave Heinemann.
La Jocurile de la Munchen, oficialii şi arbitrii au rostit în premieră jurământul olimpic. Manifestarea olimpică din 1972 s-a bucurat de o participare deosebit de numeroasă şi de condiţii organizatorice excelente. Majoritatea întrecerilor au fost găzduite de importantul complex sportiv de la Oberwiesenfeld. Flacăra olimpică, adusă pe stadionul din Munchen de atletul Gunther Zahn, a fost purtată, în drumul său din Grecia, de aproape 6.000 de persoane, inclusiv români, pe parcursul traseului său prin ţara noastră.
Însă manifestările au fost umbrite de producerea unui atentat terorist, la ora 4.25 a zilei de 5 septembrie. Opt terorişti palestinieni din gruparea "Septembrie Negru" au pătruns în Satul Olimpic, unde au ucis doi membri ai echipei Israelului: pe atrenorul Moshe Weinberg şi pe halterofilul Yossef Romano. Teroriştii au luat ostatici 9 sportivi israelieni, care au fost ucişi ulterior.
Jocurile au fost suspendate pentru o perioadă de 34 de ore. Steagurile ţărilor participante au fost coborâte în bernă. În urma acestui eveniment, semnificaţia tuturor celorlalte detalii ale Jocurilor a pălit, chiar dacă întrecerile au avut momentele lor.
Martori oculari ai Jocurilor Olimpice de la Munchen, gazetarii Ilie Goga şi Victor Bănciulescu au scris: "În Satul olimpic perspectiva Olimpiadei e mai diversă, mai semnificativă şi mai profundă decât cea observată pe stadioane... Se schimbă ceva în sufletul oamenilor şi raporturile dintre ei par a fi mai trainice... Această atmosferă predispune la bunăvoinţă, la înţelegere, îi face pe oameni mai buni, omul îşi regăseşte inocenţa primară a copilăriei... A fost suficient ca oameni înarmaţi să pătrundă în Satul olimpic pentru ca toate aceste imagini minunate să se risipească precum fumul unei ţigări...", citat în "România la Jocurile Olimpice", lucrare de Emanuel Fântâneanu.
La Jocurile Olimpice de la Munchen au participat în total 7.134 de sportivi, din 121 de ţări, dintre care 1.059 femei şi 6.075 bărbaţi care s-au întrecut în 195 de probe din 21 de discipline sportive. Printre ţările debutante s-au numărat Albania, Coreea de Nord şi Arabia Saudită, potrivit cosr.ro.
România a fost reprezentată de 169 de sportivi, dintre care 39 femei. S-a participat la 14 sporturi şi 102 probe.
La Jocurile din 1972, handbalul a revenit după 36 de ani, meciurile disputându-se în sală. În premieră, a apărut proba de caiac-canoe slalom. De asemenea, Olimpiada de la Munchen a fost prima care a avut o mascotă: căţelul Waldi.
Înotătorul american Mark Spitz a fost vedeta întrecerilor, cu nu mai puţin de şapte medalii de aur cucerite şi tot atâtea recorduri mondiale.
Australianca Shane Gould a câştigat trei medalii la nataţie, în probele de 200 m, 400 m liber şi la 200 m mixt, stabilind record mondial de fiecare dată. Pe lângă aceste trei medalii de aur, ea a mai câştigat un argint la 800 m liber şi un bronz la 100 m liber.
Finlandezul Lasse Viren a triumfat în probele de 5.000 m şi 10.000 m metri. Victoria la 400 m garduri i-a revenit ugandezului John Akii Bua.
Gimnasta sovietică Olga Korbut a obţinut 3 titluri olimpice şi o medalie de argint.
Anatoli Bondarciuk, din URSS, a devenit campion la aruncarea cu ciocanul, cu un nou record olimpic: 75,50 m.
La lupte greco-romane, într-un concurs cu 200 de participanţi, românii Gheorghe Berceanu (categoria 48 kg) şi Nicolae Martinescu (categoria 100 kg) au devenit campioni olimpici.
Au fost înmânate 601 medalii, dintre care 195 de aur. 51 de ţări au obţinut puncte, 47 de ţări au obţinut medalii şi 25 de ţări au obţinut cel puţin o medalie de aur, notează Mihaela Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).
În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de URSS, 50 de medalii de aur, 27 de argint, 22 de bronz; locul al doilea, de SUA, cu 33 de medalii de aur, 31 de argint, 30 de bronz; locul al treilea, RDG, 20 medalii de aur, 23 de argint, 23 de bronz, potrivit olympics.com.
România a ocupat locul 12 în clasamentul pe puncte şi locul 13 în clasamentele pe medalii şi medalii de aur, cu 3 medalii de aur, 6 de argint, 7 de bronz. Aurul olimpic a fost cucerit de Gheorghe Berceanu la lupte greco-romane, Nicolae Martinescu la lupte greco-romane, Ivan Patzaichin la Canoe-1, 1.000 m, potrivit cosr.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: olympics.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
14 martie - Ziua mondială a somnului
La 14 martie 2025, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a
CITATUL ZILEI
'A păstra nestrămutat credința în dreptate și adevăr în afara oricărei alte credințe, a oricărei speranțe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conștiinței umane.'' - Antonio Fogazzaro ('Proverbe și cugetări italiene', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Sfințit Mc. Alexandru preotul Greco-catolice Sf. cuv. Benedict, Patronul Europei; Sf. pr. m. Alexandru Romano-catolice Sf. Matilda, regină; Fer. Iacob Cusmano, pr. Sfântul Cuvios Benedict este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 martie
Este a 73-a zi a anului 2025. Au mai rămas 292 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 18 h 21 m. Luna apune la 06 h 34 m și apune la 18 h 40 m. Eclipsă Totală de Lună vizibilă în Pacific, cele două Americi, vestul Europei și vestul Africii. Vizibilă în România,
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a
CITATUL ZILEI
'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981)