Compozitorul Anton Şuteu s-a născut la Bucureşti, la 17 ianuarie 1947. A absolvit Liceul de muzică şi Conservatorul "Ciprian Porumbescu" (1972) şi a efectuat o specializare la Academia "Santa Cecilia" din Roma, Italia.

În 1977 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A abordat în paralel lucrări de muzică simfonică, muzică de cameră şi muzică uşoară. În 1988 a editat, la Electrecord, primul disc de autor-interpret - "Emoţii". A devenit cunoscut ca autor de melodii de muzică uşoară şi muzică de film. A scris şi muzică pentru spectacole de teatru şi de televiziune.

Şi-a luat doctoratul în muzicologie la Universitatea Naţională de Muzică din România în 2005. A fost profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, catedrele Compoziţie şi Muzicologie (din 2006). Din 1992 a fost coordonatorul secţiei de Muzică uşoară şi Jazz a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, potrivit site-ului www.bestmusic.ro.

Între premiile obţinute de Anton Şuteu amintim: Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1986, 1987), Premiul Uniunii Cineaştilor din România (1991, 1992, 1993, 1995, 1996), Menţiunea specială a juriului "Trandafirul de aur" de la Montreux (1984). În martie 2009, a obţinut Premiul pentru muzică instrumentală al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pentru lucrarea "In memoriam" (Rugăciune, Desprinderea, Lumina).

A scris muzica de scenă pentru spectacolele de teatru "Tache, Ianke şi Cadîr" (1993), "Numele trandafirului" (1994), "Steaua fără nume" (1995), "Pasărea în spaţiu" (2002).

Printre peliculele pentru care a scris muzică de film se află: "Drumuri în cumpănă" (1978, regia Virgil Calotescu); "Ultima frontieră a morţii" (1979, regia Virgil Calotescu); "Ana şi hoţul" (1980, regia Virgil Calotescu); "Buletin de Bucureşti" (1982, regia Virgil Calotescu); "Acţiunea Zuzuc" (1988, regia Gheorghe Nagy); "Marea sfidare" (1989, regia Manole Marcus); "Autor anonim, portret necunoscut" (1990, regia Dan Piţa); "Şobolanii roşii" (1991, regia Florin Codre); "Moartea unui artist" (1992, regia Valeriu Draguşanu); "E pericoloso sporgersi" (1995, regia Nae Caranfil); "O vară de neuitat" (1995, regia Lucian Pintilie); "Asfalt tango" (1996, regia Nae Caranfil); "Omul zilei" (1997, regia Dan Piţa); "Triunghiul morţii" (1999, regia Sergiu Nicolaescu).

A scris muzică vocal-simfonică - "Preludiul primăverii" (1973), pentru cor mixt şi orchestră, muzică simfonică - Simfonia nr. 1 "Chemarea" (1972), Simfonia nr. 2 "Moisei" (1980), Obiceiuri marocane (1989), suită simfonică, dar şi muzică de cameră - Rondo pentru violoncel şi pian (1971); Scherzo pentru violă şi pian (1971); Sonată pentru pian în stil clasic (1972); Sonată pentru trompetă şi violoncel (1972); Meditaţie (1972), pentru pian; Cvintetul de suflători "Acasă" (1973), pentru flaut, clarinet, oboi, fagot şi corn; Cvintetul "Culori" (1979), pentru clarinet, vioară, violă, violoncel şi pian; Tema cu variaţiuni (1989), pentru pian.

Spectacolul de televiziune "Totul e posibil în joc / It's all in the game" (1984), coproducţie româno-elveţiană, prezentat la Montreux, Elveţia, poartă semnătura lui Anton Şuteu, precizează bestmusic.ro.

A compus numeroase melodii de muzică uşoară, pop şi jazz - "Nu uita, vântule!" (1981), "Ce iubire şi ce gânduri" (1982), "Drumul iubirii" (1984), "Da, recunosc" (1984), "Am visat doi trandafiri" (1984), "Cântec pentru o floare" (1984), "Mere fermecate" (1986), "Să nu lovim nicicând un porumbel" (1985), "Fructul vieţii" (1985), "Cântec despre soare şi pământ" (1985), "Pacea florilor" (1985), "Deschideţi poarta soarelui" (1986), "Lumea suntem noi" (1986), "Voi, oameni de mâine" (1986), "Aşteptare" (1986), "Cântaţi cu noi" (1986), "Nu-ţi spun adio" (1988), "O pasăre" (1988), "Să ocrotim copacii înfloriţi" (1987), pe care le-a încredinţat spre interpretare unor artişti valoroşi, ca Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Cornel Constantiniu, Mihaela Runceanu, Marius Ţeicu, Mihaela Oancea, Simona Florescu, Aura Urziceanu, Carmen Rădulescu, Dan Spătaru, Dida Drăgan, Angela Similea, Adrian Daminescu, Elena Cârstea, Marina Florea, Loredana Groza, Gabriel Cotabiţă, Monica Anghel.

A compus muzică orchestrală din care amintim: "Cântecul mamei" (1987), "Marea" (1987), "Amintiri" (1987), "Spirala" (1987), "Ritmuri" (1987), "Chemarea" (1986), "Reverie" (1986), "Adagio" (1988), "Gând senin" (1989), "Steaua sudului" (1991), "Gratitudine" (1991), "O străduţă din Florenţa" (1991), "Prima întâlnire" (1991), "Porţile Levantului" (1991), "Albastru de Voroneţ" (1991), "Coral" (1992), "Zodiac" (1992), "Nostalgie" (1993), "Ecouri" (1993), "Vis de iarnă" (1992), "Acasă" (1992), "Funck" (1993), "De vorbă cu mine" (1993), "Amintirea unei vacanţe" (1993), "Curcubeu" (1994), "Vis de dragoste" (1995), "Adagio pentru pian" (1996), "Fantezie cromatică" (1996), "Decembrie" (1996), "Ursita" (1996), "Tu şi eu" (1998), "Oraşul amintirilor" (1999), "Samba" (2000), "Cer" (2000), "O nouă zi" (2003), "Plimbare" (2003), "Orient Expres" (2004), "Şoapte" (2005) şi multe altele.

Compozitorul Anton Şuteu a murit la 13 septembrie 2010, în urma unui atac cerebral. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)