Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, rezoluția privind viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, instituirea Ordinului European de Merit, sprijinul suplimentar acordat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, noi investiții în Fondul European de Apărare (FED), reafirmarea angajamentului comun UE și Japonia privind cooperarea în materie de comerț și securitate economică, consultare publică a Comisiei Europene cu privire la o listă de importuri din SUA care ar putea face obiectul contramăsurilor UE se numără printre evenimentele perioadei 5-11 mai 2025.

Consiliul European
În perioada 7-8 mai 2025, la Varșovia, a avut loc reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich. La discuțiile, conduse de ministrul polonez al afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, s-a alăturat și șeful diplomației britanice David Lammy, potrivit https://polish-presidency.consilium.europa.eu/.

Majoritatea statelor membre ale UE și Regatul Unit și-au exprimat la unison sprijinul neclintit pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unei soluții pașnice juste și durabile. Participanții au convenit că presiunea asupra Rusiei trebuie menținută, inclusiv printr-o politică de sancțiuni din ce în ce mai strictă. Miniștrii au subliniat că Regatul Unit rămâne un partener cheie în asigurarea securității Europei. Dezbaterea a evidențiat rolul important al cooperării în domeniul politicii externe, de securitate și apărare cu Regatul Unit, inclusiv încheierea unui Acord de parteneriat în domeniul securității și apărării.

Pe agenda discuțiilor s-a aflat sprijinul pentru Ucraina, țară invadată de forțele ruse începând din februarie 2022. Majoritatea participanților a fost de acord că lipsa progreselor către pace se datorează poziției intransigente a Rusiei, acțiunile acesteia confirmând că nu are nicio intenție reală de a înceta ostilitățile și de a căuta soluții diplomatice la conflict. Miniștrii au subliniat că, pentru a obține un armistițiu care să deschidă calea către un acord de pace, statele UE trebuie să mențină un sprijin robust - militar și economic - pentru Ucraina, sporind în același timp presiunea asupra Moscovei, în principal prin sancțiuni.

'Contrar opiniei populare, Europa dă dovadă de unitate și consolidează sancțiunile împotriva Rusiei, iar aceste sancțiuni funcționează. Nu este o coincidență faptul că Rusia cere ridicarea lor', a subliniat ministrul polonez de externe, Rados³aw Sikorski.

Schimbul de opinii privind relațiile transatlantice s-a concentrat pe asigurarea securității Europei pe fondul schimbărilor din politica externă și de securitate a SUA, inclusiv reducerea implicării globale. Participanții au convenit că orientarea politicii americane către o concentrare mai redusă asupra Europei și o promovare mai agresivă a intereselor SUA întărește argumentele pentru ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate și apărare.

Majoritatea miniștrilor au împărtășit opinia că este în interesul vital al UE să convingă SUA să adopte o perspectivă europeană asupra conflictului din Ucraina. Aceștia au subliniat necesitatea menținerii presiunii sancțiunilor asupra Rusiei, în care SUA ar putea și ar trebui să joace un rol semnificativ, inclusiv în ceea ce privește activele rusești imobilizate.

Participanții și-au exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a identifica domenii de cooperare cu Statele Unite în care UE poate întreprinde acțiuni concertate.

În ceea ce privește relațiile comerciale transatlantice, care se află acum într-o etapă dificilă, miniștrii au convenit că situația actuală nu aduce beneficii niciunei părți. UE rămâne un partener comercial cheie pentru SUA, motiv pentru care acțiunea unitară consolidează poziția de negociere a Europei.

Reuniunea ministerială informală în formatul Gymnich a fost urmată de o discuție la care au participat țările candidate la UE și țările aspirante la aderarea la UE, la invitația ministrului Rados³aw Sikorski.

Parlamentul European
Viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034 au fost prezentate într-o rezoluție adoptată de eurodeputați la 7 mai 2025. În textul adoptat cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, deputații europeni solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale. Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări, afirmă eurodeputații. Ținând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității, adaugă aceștia.

Parlamentul a respins ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede 'un plan național pentru fiecare stat membru', deputații solicitând o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți. Rezoluția a reafirmat, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.

Deputații consideră că 'fondul pentru competitivitate' propus - care ar fuziona mai multe programe existente - este inadecvat. În schimb, aceștia solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aceștia, dar acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.

Următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun eurodeputații.

Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială - capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute. Deputații insistă asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.

Deputații insistă asupra faptului că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE. Aceștia solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.

Prioritățile Parlamentului sunt menite să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.

La 6 mai 2025, în pragul aniversării a 75 de ani de la pronunțarea Declarației Schuman, care a pus bazele unității europene, Biroul Parlamentului European a decis să instituie Ordinul European de Merit, prima distincție europeană de acest tip acordată de o instituție a Uniunii Europene. Noua distincție civilă va recunoaște meritele persoanelor care au avut o contribuție semnificativă la integrarea europeană și valorile europene.

'Europa este construită de cetățenii săi, iar Ordinul European de Merit este pentru ei.', a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European. 'Acest ordin îi recompensează pe cei care conduc cu curaj, acționează cu convingere și cred, ca Robert Schuman, că pacea, democrația și demnitatea nu înseamnă doar idealuri, ci și acțiuni concrete. Cu ocazia celei de a 75-a aniversări a începutului deosebit de îndrăzneț al Europei, le aducem un omagiu celor care continuă să o construiască.'

Prima ceremonie de decernare a ordinului va avea loc până cel târziu în 2026. Prin această inițiativă, Parlamentul European aduce un omagiu spiritului unității europene, care a prevalat de la începuturile sale postbelice până la provocările din prezent.

Comisia Europeană
Comisia a adoptat, la 9 mai, o decizie de a oferi o sumă suplimentară de 3 miliarde euro pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul și pentru a găzdui refugiați din Ucraina. Președinta von der Leyen anunță acest sprijin suplimentar în conferința de presă pe care o are în 9 mai, cu cancelarul Friedrich Merz, potrivit https://ec.europa.eu/.

Finanțarea suplimentară provine din revizuirea actualului Cadru financiar multianual (CFM 1,8 miliarde euro) și dintr-o suplimentare la Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și la Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize (BMVI 1,2 miliarde euro). Aceasta se adaugă celor aproape 11 miliarde euro deja alocate pentru migrație și gestionarea frontierelor în cadrul FAMI și BMVI pentru perioada 2025-2027 și a celor 450 de milioane euro alocate statelor membre care găzduiesc beneficiari de protecție temporară din Ucraina din 2022. Statele membre vor putea utiliza acest sprijin financiar suplimentar până la sfârșitul anului 2027 pentru implementarea Pactului (FAMI și BMVI) și pentru găzduirea persoanelor care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (FAMI). Fiecare stat membru va primi o sumă specifică în conformitate cu un set de criterii de eligibilitate. Statele membre vor trebui să își modifice programele naționale existente până la sfârșitul anului 2025 pentru a ține cont de această finanțare suplimentară. Comisia este deja în strânsă legătură cu statele membre pentru a oferi sprijinul necesar.

Comisia investește 910 milioane euro în cadrul ediției 2024 a Fondului European de Apărare (FED) pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa. Aceste investiții vizează acoperirea lacunelor cheie în materie de capacități - cum ar fi mobilitatea forțelor și apărarea cu drone - prin inovare și colaborare în domeniul științei și industriei europene. Mai mult, și pentru prima dată, industriile de apărare ucrainene pot fi asociate proiectelor FED, se arată pe https://commission.europa.eu/.

Cooperarea consolidată dintre industria de apărare ucraineană și europeană se bazează pe eforturile de informare depuse de Biroul UE pentru Inovare în Apărare de la Kiev, menite să promoveze legături mai strânse și să integreze în continuare Ucraina în baza industrială de apărare europeană, consolidând obiectivele comune de securitate și inovare. Aceste investiții FED vor stimula industria de apărare a Europei, în conformitate cu Planul/Pregătirea pentru Europa 2030 al Comisiei, menit să consolideze capacitățile de apărare paneuropene, și cu Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare europeană 2030, care elaborează o nouă abordare a apărării și identifică nevoile de investiții.

La 8 mai 2025, UE și Japonia și-au reafirmat angajamentul comun de a-și consolida în continuare cooperarea în materie de comerț și securitate economică în cadrul celui de al VI-lea dialog economic la nivel înalt (HLED). Comisarul UE pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, s-a deplasat în Japonia pentru o serie de reuniuni menite să consolideze și mai mult relațiile comerciale și economice profunde și de lungă durată dintre UE și Japonia, potrivit https://commission.europa.eu/.

Având în vedere evoluția comerțului mondial și a peisajului de securitate, cele două părți au recunoscut conexiunile tot mai mari dintre securitate, economie și tehnologie. De asemenea, acestea și-au împărtășit preocupările cu privire la provocări precum politicile și practicile necomerciale, precum și cu privire la problema strâns legată de supracapacitate. În acest sens, au fost de acord că o cooperare consolidată între aliați și țările care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv în cadrul G7, este esențială pentru abordarea provocărilor comune, precum și pentru promovarea unei ordini internaționale bazate pe valori și norme comune.

În plus, comisarul a avut mai multe întâlniri bilaterale, inclusiv cu ministrul securității economice, Minoru Kiuchi, și cu alți reprezentanți politici și de afaceri japonezi. În cursul acestor schimburi, s-a pus un accent deosebit pe cooperarea UE-Japonia în materie de securitate economică, inclusiv pe reziliența lanțului de aprovizionare și pe importanța strategică tot mai mare a tehnologiilor critice. Comisarul european a vizitat, cu ocazia Zilei Europei, Expo 2025 din Osaka.

Comisia Europeană a lansat, la 8 mai, o consultare publică cu privire la o listă de importuri din SUA care ar putea face obiectul contramăsurilor UE, în cazul în care negocierile în curs dintre UE și SUA nu duc la un rezultat reciproc avantajos și la eliminarea tarifelor SUA. Lista supusă consultării se referă la importuri din SUA în valoare de 95 de miliarde euro, care acoperă o gamă largă de produse industriale și agricole. Comisia se consultă, de asemenea, cu privire la posibile restricții asupra anumitor exporturi ale UE de deșeuri de oțel și produse chimice către SUA, în valoare de 4,4 miliarde euro. Această consultare este menită să abordeze atât tarifele universale ale SUA, cât și tarifele pentru autoturisme și piese auto, indică https://commission.europa.eu/.

De când SUA și-a impus tarifele nejustificate și dăunătoare, UE a acordat prioritate găsirii unei soluții reciproc avantajoase și echilibrate prin negocieri, inclusiv în cadrul suspendării parțiale de 90 de zile a tarifelor anunțate de SUA. Aceste negocieri sunt în curs atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic. UE continuă să pregătească posibile contramăsuri pentru a-și apăra consumatorii și industria, în paralel cu negocierile și în cazul în care acestea nu reușesc să obțină un rezultat satisfăcător. Deși consultarea publică este un pas necesar în acest proces, aceasta nu conduce în mod automat la adoptarea de contramăsuri.

În paralel, UE va lansa, de asemenea, un litigiu în cadrul OMC împotriva SUA cu privire la așa-numitele tarife și tarife 'reciproce' universale pentru autoturisme și piese auto, prin depunerea oficială a unei cereri de consultări. Opinia fără echivoc a UE este că aceste tarife încalcă flagrant normele fundamentale ale OMC. Prin urmare, obiectivul UE este de a reafirma faptul că normele convenite la nivel internațional sunt importante, iar acestea nu pot fi ignorate în mod unilateral de niciun membru al OMC, inclusiv de SUA.

În cele din urmă, Comisia continuă să monitorizeze cu atenție posibila deturnare a exporturilor mondiale către piața UE, care ar putea fi cauzată de tarifele impuse de SUA țărilor terțe. În plus, Comisia va continua negocierile cu alți parteneri comerciali pentru a găsi noi piețe de export și pentru a își diversifica sursele de aprovizionare. De asemenea, va continua lucrările în curs pentru a reduce barierele și a consolida piața unică a UE.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: 'Tarifele au deja un impact negativ asupra economiilor mondiale. UE își menține pe deplin angajamentul de a găsi rezultate negociate cu SUA. Considerăm că există oferte bune care trebuie făcute în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. În același timp, continuăm să ne pregătim pentru toate posibilitățile, iar consultarea lansată astăzi ne va ajuta să ne orientăm în această activitate necesară', potrivit https://commission.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciure, editor online: Anda Badeal)