DOCUMENTAR: 180 de ani de la naşterea scriitorului Émile Zola

Romancierul Émile Zola s-a născut la 2 aprilie 1840, la Paris.
A rămas în istoria literaturii universale ca reprezentantul de seamă al naturalismului, curent literar caracterizat de observarea şi redarea riguroasă a realităţii obiective, fără a ascunde aspectele urâte, chiar vulgare, ale naturii omeneşti.
Şi-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence, în sudul Franţei, unde tatăl său, un inginer de origine italiană, era implicat în construirea sistemului de canalizare, potrivit notreprovence.fr. Aici l-a întâlnit pe viitorul pictor Paul Cézanne, cu care a rămas bun prieten timp de aproximativ cincisprezece ani.
La Paris a decis să plece în 1858. A lucrat la depozitul editurii Hachette. În scurt timp, a devenit responsabil cu publicitatea în cadrul editurii, funcţie ce i-a permis să cunoască numeroşi scriitori, printre care Gustave Flaubert şi Alphonse Daudet.
A debutat cu romanul "La Confession de Claude", în 1865. Devine fascinat de lucrările filosofului August Comte, fondatorul teoriei pozitivismului şi de cele ale naturalistului britanic Charles Darwin.
În 1867, Émile Zola a publicat ''Thérese Raquin'', în care a aplicat pentru prima dată teoriile sale despre determinarea caracterului prin ereditate şi mediu.
Proiectul ambiţios pentru care este celebru, seria Rougon-Macquart (''Les Rougon-Macquart'', 1871-1893), a fost început în 1870. Cele douăzeci de romane reflectau stilul de viaţă din perioada celui de-al Doilea Imperiu Francez (1852-1870) prin intermediul familiilor Rougon şi Macquart. Prima din această serie, potrivit online-literature.com, a fost ''La Fortune des Rougon'' (1871).
Ciclul Rougon-Macquart include, printre altele, ''L'Assommoir'', 1877, un studiu legat de alcoolism şi sărăcia din cartierele clasei muncitoare din Paris, care este printre cele mai populare romane ale sale; ''Nana'', o demascare a desfrâului înaltei societăţii franceze (1880); ''Germinal'' (1885), capodopera sa, în care este prezentată viaţa de infern a minerilor din nordul Franţei; ''Bestia umană'' (''La bete humaine'', 1890).
O altă lucrare ce face parte din colecţia "Les Rougon-Macquart" este "La Paradisul femeilor" ("Au Bonheur des Dames"), din 1883. Cartea fascinează, în primul rând, prin prezentarea amănunţită şi, în anumite privinţe, vizionară a practicilor comerciale ale vremii.
În volumul "Opera" ("L'Oeuvre"), publicat în 1886, Zola scrie despre un pictor ratat. Cezanne este convins că el a reprezentat modelul pentru acel personaj, motiv pentru care rupe prietenia cu scriitorul. Amiciţia dintre cei doi a constituit subiectul filmului "Cezanne et Moi", regizat de Daniele Thompson şi lansat în 2016, potrivit imdb.com.
Impresionantul proiect literar al lui Zola avea să fie terminat de abia în 1893, cu lucrarea "Le Doctoeur Pascal" (1893).
Ca fondator şi cel mai renumit membru al mişcării naturaliste, Émile Zola şi-a expus doctrina în câteva scrieri teoretice, precum "Le Roman expérimental" (1880) şi "Les Romanciers naturalistes" (1881).
S-a implicat în afacerea Alfred Dreyfus, publicând la 13 ianuarie 1898, în ziarul ''L'Aurore'' o scrisoare deschisă intitulată "J'accuse!" ("Eu acuz!"), adresată preşedintelui Franţei, Felix Faure. Aici se declară împotriva condamnării căpitanului francez de origine evreiască, acuzat de spionaj în favoarea Germaniei. A fost judecat şi condamnat la un an de închisoare pentru insultă adusă unor ofiţeri de rang înalt. A stat exilat timp de un an în Anglia, după care s-a reîntors în Franţa.
Émile Zola a fost căsătorit timp de 32 de ani (1870 - 1902) cu Gabrielle-Alexandrine Meley Zola.
Ultimele serii de romane publicate de scriitorul francez au fost ''Les Trois Villes'' (''Cele trei oraşe'' - ''Lourdes'', 1894; ''Roma'', 1896 şi ''Paris'', 1898) şi ''Les Quatre Évangiles'' (''Cele patru evanghelii'', 1899-1902: ''Fecunditate'', ''Muncă'', ''Adevăr'' (apărut postum, 1903) şi ''Justiţia'' (roman rămas incomplet).
Scriitorul Émile Zola a murit la 29 septembrie 1902, fiind victima unei emisii de monoxid de carbon cauzată de un horn înfundat. În 1908, rămăşiţele romancierului au fost transferate la Panthéon, fiind aşezate alături de cele ale lui Voltaire, Jean-Jacques Rousseau şi Victor Hugo.
A fost nominalizat de două ori la Premiul Nobel pentru Literatură în 1901 şi 1902, arată nobelprize.org.
Scriitorului francez îi este dedicat un film biografic "Viaţa lui Émile Zola" ("The Life of Émile Zola"), regizat de William Dieterle şi lansat în 1937. Rolul principal i-a revenit actorului american Paul Muni (1895-1967). Este al doilea film biografic din istorie care a câştigat Oscarul pentru Cel mai bun film, după drama muzicală "Marele Ziegfeld" (The Great Ziegfeld), premiat în 1937. Filmul a mai cucerit Oscarurile pentru cel mai bun actor în rol secundar (Joseph Schildkraut) şi pentru Cel mai bun scenariu, arată site-ul oscars.org. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: Émile Zola / Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.