PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Irina Ungureanu şi Olga Delia Mateescu
Tânăra actriţă Irina Ungureanu a copilărit în teatru, fiind copil de actori - mama sa este actriţa Olga Delia Mateescu, tatăl ei a fost actorul Eugen Ungureanu. Era prezentă mereu în teatru, la repetiţii sau la spectacolele părinţilor, la Teatrul Naţional sau la Teatrul Odeon, învăţând rolurile acestora pe de rost. Şi-a dorit să devină actriţă de când era elevă de liceu şi făcea parte din trupa de teatru a unităţii de învăţământ, apoi a intrat în trupa Teatrului Podul.
***
Irina Ungureanu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului, în 2008, fiind şefă de promoţie. A urmat un master Arta Actorului - specializarea Arta Actorului - Pedagogie, absolvit în 2010. Este asistent universitar doctor la UNATC, secţia Arta Actorului, lector Dicţie şi Vorbire scenică la Fundaţia Calea Victoriei.
Sursa foto: www.fundatiacaleavictoriei.ro
A jucat pe multe scene: Teatrul Odeon ("Marchizul de Sade" de Doug Wright, rolul Madeleine, regia Beatrice Rancea), Teatrul Bulandra ("Lear" de W. Shakespeare, rolul Reagan, regia Andrei Şerban; "Ce păcat că-i curvă" de John Ford, rolul Hippolita, regia Alexandru Darie; "Ivanov" de A.P. Cehov, asistent regie, regia Andrei Şerban), Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi ("Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt" de Matei Vişniec, rolul Ea, regia Andrei Narcis Grosu), Cafe-Teatru Godot ("Proof" după David Auburn, rolul Catherine, regia Ionut Kivu), potrivit site-ului https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
A luat parte la turnee şi festivaluri, între care amintim: Festivalul Naţional de Teatru ediţia 2005 cu "Marchizul de Sade", regia Beatrice Rancea, Teatrul Odeon"; Festivaluri în ţară cu spectacolul "Marchizul de Sade", Teatrul Odeon - Târgu-Mureş, Braşov, Craiova, etc; Festivalul National de Teatru ediţia 2006 cu "Tanga Project", regia David Schwartz, proiect DramAcum; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2007, Torino, Italia - noiembrie 2007 - cu "Ce păcat că-i curvă", regia Alexandru Darie, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2008 - noiembrie 2008 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Internaţional Shakespeare, ediţia 2010, Gyula, Ungaria - iulie 2010 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra".
A jucat în filme şi a avut roluri în filmări pentru televiziune: "Torţa vie", regia Cătălin Leescu, scenariul - câştigător al concursului CNC - Bogdan Mureşanu, producător Carter Films (2009); "Ferma de struţi", regia Cristian Ioan şi Silviu Jicman, autor Olga Delia Mateescu, producător TVR (2009); scurt-metrajul "Irina", regia Mihnea Chelaru, film de licenţă (2011).
A obţinut Premiul pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Absolvenţilor 2008, UNATC, pentru rolul Olivia din "A douăsprezecea noapte", regia Mihai Constantin; laureată a Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură, secţiunea Artele Spectacolului, 2009, precizează site-ul https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
***
Actriţa Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949, în localitatea Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat cursurile liceale la Reşiţa, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1973), la clasa profesorului Dem Loghin. Este doctor în Istoria Teatrului din 1999, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, potrivit site-ului cinemagia.ro.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În perioada în care studia Filologia a început să joace în trupa Teatrului studenţesc Podul. După absolvirea IATC, a început să joace pe scena Teatrului Naţional din Capitală, unde a lucrat până în 2003. Dintre piesele în care a fost distribuită pe această scenă amintim: "Furtuna" (1973), "Cine a fost Adam" (1977), "Acord" (1977), "Alexandru Lăpuşneanu" (1978), "Fata din Andros" (1978), "Examenul" (1979), "Gimnastică sentimentală" (1980), "Tinereţea lui Moromete" (1981), "Ploşniţa" (1982), "Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1983), "Farul şi Domnul Valentino" (1984), "Vassa Jeleznova" (1988), "Trilogia antică" (1990), "Vrăjitoarele din Salem" (1991), "Patrihoţii" (1991), "Salt mortal" (1994), "Tehnica raiului" (1997), "Dragoste în hala de peşte" (1998), "Audiţie pentru Medeea" (2001), "Aşteptând la Arlechin" (2002), "Maşinăria Cehov" (2003), conform site-ului www.tnb.ro.
A jucat în numeroase piese şi la alte teatre - "Comedie de modă veche" la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, "Acul Cumetrei Gurton" la Teatrul Masca, "Gaiţele" la Teatrul Metropolis, "Cabina actorilor" la "La Scena", "Moştenirea" la Teatrul Coquette, "Învăţăturile lui Zaharia Trahanache către fiul său" la Teatrul Dramaturgilor Români. De asemenea, la Teatrul Nottara a jucat în piesele "Priveşte înapoi cu mânie" şi "Aici a dormit G. Washington".
Debutul pe marele ecran a avut loc în 1974 cu filmul "Tată de duminică". În acelaşi an apărea şi în filmul "Bălcescu". A mai jucat în filmele "Cercul magic" (1975), "Manole - meşter valah" (1978), "Dumbrava minunată" (1980), "Aşteptând un tren" (1982), "Misterele Bucureştilor" (1983), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), "Colierul de turcoaze" (1985), "Aştept provincia" (1995), "De ce eu" (2014).
A publicat cărţi de proză şi dramaturgie: "Capricii", editura Unitext, 1997; "Urme", editura Cartea Românească, 1997; "Fantoma de la Coventry", în cadrul antologiei de texte premiate "Operaţie pe cord deschis", publicată de editura Astra Braşov, 1998; "Statuia Libertăţii", editura Cartea Românească, 1999; "Medeea în război cu timpul", editura Universalia, 2000; "Ferma de struţi", editura Cartea Românească, 2002; "Manuscrisul", editura Carte de suflet, 2003; "Şampanie în lanul de grâu", editura Muzeul Literaturii Române, 2004; "Căderea", editura Muzeul Literaturii Române, 2005; "E...", editura Muzeul Literaturii Române, 2007; "Câinele doctorului", editura Tracus Arte, 2008; "Miere şi canapea", editura Palimpsest, 2010; "Teatru" (2 volume), editura Tracus Arte, 2012, "Manuscrisul din ape", editura Neverland, 2012; "Memoriile unui om prost", editura eLiteratura (grup ePublishers), 2014; "Teatru", editura Tritonic, 2016; "Basme cu O*Glinda", editura TracusArte, 2017; "Bucureşti Noir", antologie editura Tritonic, 2017, precizează site-ul tnb.ro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A apărut în multe producţii de teatru TV - "Domnişoara Nastasia", "A venit tata", "Dragul meu anonim", "1907", "Arborele genealogic", "Faleza", ''Secretul Mariei", "Vocea inimii" -, sau teatru radiofonic - "Cele patru Marii", "Fata din Andros", "Regele Lear" etc.
De-a lungul carierei, a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Şcolilor de Teatru, 1973; Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul din "Gimnastică sentimentală" de V. Voiculescu, 1980; Premiul UNITER - "Cea mai bună piesă a anului" pentru piesa "Capricii", 1997; Premiul "I.C. Brătianu" la Concursul Naţional de Literatură "Nihil Sine Deo", Braşov, pentru piesa "Fantoma de la Coventry", 1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie - volumul "Ferma de struţi", 2003; Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, 2004; Medalia Duminica Ortodoxiei, 2008; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul "Miere şi canapea", 2010; Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş- Severin, 2011; Premiul I la Concursul de piese poliţiste, editura Tritonic şi Teatrul Coquette, 2015; Premiul Opera Omnia pentru dramaturgie al Filialei de dramaturgie Bucureşti, a USR, 2016, precizează tnb.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Sursa fotografie din deschidere : Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. În prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 iulie
Ortodoxe Sf. Olimpiada de la Fărcașa; Sf. Ier. Andrei, arhiepiscopul Cretei; Sf. Cuv. Marta Greco-catolice Sf. aep. Andrei Cretanul Romano-catolice Ss. Elisabeta a Portugaliei; Piergiorgio Frassati; Fer. Maria Crocifissa Curcio, călug. Olimpiada Tănase
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 iulie
Este a 185-a zi a anului 2026. Au mai rămas 180 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 37 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 33 m și apune la 09 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 29 iunie - 3 iulie 2026
Vizita președintelui Israelului, Isaac Herzog, în România, ședința CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara, discuțiile pe marginea formării unui nou guvern, ca urmare a demiterii Guvernului Bolojan și a respingerii de către parlament a Guvernului Veștea, răspunsul oferit de Ucraina cu privire la drona autodetonată la Constanța, în 5 iunie 2026, de
Săptămâna europeană 29 iunie - 3 iulie 2026
Irlanda a preluat președinția rotativă a Consiliului UE (1 iulie-31 decembrie 2026), aprobarea rezoluției privind al doilea ciclu al cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (2026-2030), acord definitiv asupra unui nou regulament menit să raționalizeze și să simplifice anumite norme privind IA, Parlamentul European, Consi
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul Înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Iachint; Sf. Ier. Anatolie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. m. Iacint; Sf. aep. Anatolie. Romano-catolice Sf. Toma, ap. Sfântul Mucenic Iachint este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 3
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 iulie
Este a 184-a zi a anului 2026. Au mai rămas 181 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 36 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 23 h 11 m și apune la 08 h 41 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Fil
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a n
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasman
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a