PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Irina Ungureanu şi Olga Delia Mateescu
Tânăra actriţă Irina Ungureanu a copilărit în teatru, fiind copil de actori - mama sa este actriţa Olga Delia Mateescu, tatăl ei a fost actorul Eugen Ungureanu. Era prezentă mereu în teatru, la repetiţii sau la spectacolele părinţilor, la Teatrul Naţional sau la Teatrul Odeon, învăţând rolurile acestora pe de rost. Şi-a dorit să devină actriţă de când era elevă de liceu şi făcea parte din trupa de teatru a unităţii de învăţământ, apoi a intrat în trupa Teatrului Podul.
***
Irina Ungureanu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului, în 2008, fiind şefă de promoţie. A urmat un master Arta Actorului - specializarea Arta Actorului - Pedagogie, absolvit în 2010. Este asistent universitar doctor la UNATC, secţia Arta Actorului, lector Dicţie şi Vorbire scenică la Fundaţia Calea Victoriei.

Sursa foto: www.fundatiacaleavictoriei.ro
A jucat pe multe scene: Teatrul Odeon ("Marchizul de Sade" de Doug Wright, rolul Madeleine, regia Beatrice Rancea), Teatrul Bulandra ("Lear" de W. Shakespeare, rolul Reagan, regia Andrei Şerban; "Ce păcat că-i curvă" de John Ford, rolul Hippolita, regia Alexandru Darie; "Ivanov" de A.P. Cehov, asistent regie, regia Andrei Şerban), Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi ("Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt" de Matei Vişniec, rolul Ea, regia Andrei Narcis Grosu), Cafe-Teatru Godot ("Proof" după David Auburn, rolul Catherine, regia Ionut Kivu), potrivit site-ului https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
A luat parte la turnee şi festivaluri, între care amintim: Festivalul Naţional de Teatru ediţia 2005 cu "Marchizul de Sade", regia Beatrice Rancea, Teatrul Odeon"; Festivaluri în ţară cu spectacolul "Marchizul de Sade", Teatrul Odeon - Târgu-Mureş, Braşov, Craiova, etc; Festivalul National de Teatru ediţia 2006 cu "Tanga Project", regia David Schwartz, proiect DramAcum; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2007, Torino, Italia - noiembrie 2007 - cu "Ce păcat că-i curvă", regia Alexandru Darie, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2008 - noiembrie 2008 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Internaţional Shakespeare, ediţia 2010, Gyula, Ungaria - iulie 2010 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra".
A jucat în filme şi a avut roluri în filmări pentru televiziune: "Torţa vie", regia Cătălin Leescu, scenariul - câştigător al concursului CNC - Bogdan Mureşanu, producător Carter Films (2009); "Ferma de struţi", regia Cristian Ioan şi Silviu Jicman, autor Olga Delia Mateescu, producător TVR (2009); scurt-metrajul "Irina", regia Mihnea Chelaru, film de licenţă (2011).
A obţinut Premiul pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Absolvenţilor 2008, UNATC, pentru rolul Olivia din "A douăsprezecea noapte", regia Mihai Constantin; laureată a Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură, secţiunea Artele Spectacolului, 2009, precizează site-ul https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
***
Actriţa Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949, în localitatea Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat cursurile liceale la Reşiţa, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1973), la clasa profesorului Dem Loghin. Este doctor în Istoria Teatrului din 1999, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, potrivit site-ului cinemagia.ro.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În perioada în care studia Filologia a început să joace în trupa Teatrului studenţesc Podul. După absolvirea IATC, a început să joace pe scena Teatrului Naţional din Capitală, unde a lucrat până în 2003. Dintre piesele în care a fost distribuită pe această scenă amintim: "Furtuna" (1973), "Cine a fost Adam" (1977), "Acord" (1977), "Alexandru Lăpuşneanu" (1978), "Fata din Andros" (1978), "Examenul" (1979), "Gimnastică sentimentală" (1980), "Tinereţea lui Moromete" (1981), "Ploşniţa" (1982), "Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1983), "Farul şi Domnul Valentino" (1984), "Vassa Jeleznova" (1988), "Trilogia antică" (1990), "Vrăjitoarele din Salem" (1991), "Patrihoţii" (1991), "Salt mortal" (1994), "Tehnica raiului" (1997), "Dragoste în hala de peşte" (1998), "Audiţie pentru Medeea" (2001), "Aşteptând la Arlechin" (2002), "Maşinăria Cehov" (2003), conform site-ului www.tnb.ro.
A jucat în numeroase piese şi la alte teatre - "Comedie de modă veche" la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, "Acul Cumetrei Gurton" la Teatrul Masca, "Gaiţele" la Teatrul Metropolis, "Cabina actorilor" la "La Scena", "Moştenirea" la Teatrul Coquette, "Învăţăturile lui Zaharia Trahanache către fiul său" la Teatrul Dramaturgilor Români. De asemenea, la Teatrul Nottara a jucat în piesele "Priveşte înapoi cu mânie" şi "Aici a dormit G. Washington".
Debutul pe marele ecran a avut loc în 1974 cu filmul "Tată de duminică". În acelaşi an apărea şi în filmul "Bălcescu". A mai jucat în filmele "Cercul magic" (1975), "Manole - meşter valah" (1978), "Dumbrava minunată" (1980), "Aşteptând un tren" (1982), "Misterele Bucureştilor" (1983), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), "Colierul de turcoaze" (1985), "Aştept provincia" (1995), "De ce eu" (2014).
A publicat cărţi de proză şi dramaturgie: "Capricii", editura Unitext, 1997; "Urme", editura Cartea Românească, 1997; "Fantoma de la Coventry", în cadrul antologiei de texte premiate "Operaţie pe cord deschis", publicată de editura Astra Braşov, 1998; "Statuia Libertăţii", editura Cartea Românească, 1999; "Medeea în război cu timpul", editura Universalia, 2000; "Ferma de struţi", editura Cartea Românească, 2002; "Manuscrisul", editura Carte de suflet, 2003; "Şampanie în lanul de grâu", editura Muzeul Literaturii Române, 2004; "Căderea", editura Muzeul Literaturii Române, 2005; "E...", editura Muzeul Literaturii Române, 2007; "Câinele doctorului", editura Tracus Arte, 2008; "Miere şi canapea", editura Palimpsest, 2010; "Teatru" (2 volume), editura Tracus Arte, 2012, "Manuscrisul din ape", editura Neverland, 2012; "Memoriile unui om prost", editura eLiteratura (grup ePublishers), 2014; "Teatru", editura Tritonic, 2016; "Basme cu O*Glinda", editura TracusArte, 2017; "Bucureşti Noir", antologie editura Tritonic, 2017, precizează site-ul tnb.ro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A apărut în multe producţii de teatru TV - "Domnişoara Nastasia", "A venit tata", "Dragul meu anonim", "1907", "Arborele genealogic", "Faleza", ''Secretul Mariei", "Vocea inimii" -, sau teatru radiofonic - "Cele patru Marii", "Fata din Andros", "Regele Lear" etc.
De-a lungul carierei, a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Şcolilor de Teatru, 1973; Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul din "Gimnastică sentimentală" de V. Voiculescu, 1980; Premiul UNITER - "Cea mai bună piesă a anului" pentru piesa "Capricii", 1997; Premiul "I.C. Brătianu" la Concursul Naţional de Literatură "Nihil Sine Deo", Braşov, pentru piesa "Fantoma de la Coventry", 1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie - volumul "Ferma de struţi", 2003; Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, 2004; Medalia Duminica Ortodoxiei, 2008; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul "Miere şi canapea", 2010; Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş- Severin, 2011; Premiul I la Concursul de piese poliţiste, editura Tritonic şi Teatrul Coquette, 2015; Premiul Opera Omnia pentru dramaturgie al Filialei de dramaturgie Bucureşti, a USR, 2016, precizează tnb.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Sursa fotografie din deschidere : Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie
Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori
DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 octombrie
Este a 297-a zi a anului 2026. Au mai rămas 68 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 42 m și apune la 18 h 17 m. Luna răsare la 17 h 09 m și apune la 05 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 19-23 octombrie 2026
Învestirea Guvernului Luca Niculescu după mai mult de cinci luni de guvern fără puteri depline, ședința CSAT privind incidentele recente din apele teritoriale de la Marea Neagră, prezența unei delegații a Comisiei de la Veneția în România, constatarea de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Pa
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' organizează, în perioada 23 octombrie - 25 octombrie 2026, manifestări dedicate sărbătoririi Sfântului Dumitru, protectorul spiritual al muzeului, prilej de comemorare a profesorului Dimitrie Gusti, mentorul muzeului. Prăznuirea Sfântului Dumitru marchează ultima și cea mai
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie)
Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu va avea loc vineri, 23 octombrie, la Mănăstirea Mihai Vodă din București. Detaliile organizatorice ale proclamării au fost stabilite, la 15 octombrie, în cadrul unei ședințe desfășurate la Mănăstirea Mihai Vodă și la Biserica Sapienței, locul unde Sfântul Constant













