PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Irina Ungureanu şi Olga Delia Mateescu
Tânăra actriţă Irina Ungureanu a copilărit în teatru, fiind copil de actori - mama sa este actriţa Olga Delia Mateescu, tatăl ei a fost actorul Eugen Ungureanu. Era prezentă mereu în teatru, la repetiţii sau la spectacolele părinţilor, la Teatrul Naţional sau la Teatrul Odeon, învăţând rolurile acestora pe de rost. Şi-a dorit să devină actriţă de când era elevă de liceu şi făcea parte din trupa de teatru a unităţii de învăţământ, apoi a intrat în trupa Teatrului Podul.
***
Irina Ungureanu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului, în 2008, fiind şefă de promoţie. A urmat un master Arta Actorului - specializarea Arta Actorului - Pedagogie, absolvit în 2010. Este asistent universitar doctor la UNATC, secţia Arta Actorului, lector Dicţie şi Vorbire scenică la Fundaţia Calea Victoriei.
Sursa foto: www.fundatiacaleavictoriei.ro
A jucat pe multe scene: Teatrul Odeon ("Marchizul de Sade" de Doug Wright, rolul Madeleine, regia Beatrice Rancea), Teatrul Bulandra ("Lear" de W. Shakespeare, rolul Reagan, regia Andrei Şerban; "Ce păcat că-i curvă" de John Ford, rolul Hippolita, regia Alexandru Darie; "Ivanov" de A.P. Cehov, asistent regie, regia Andrei Şerban), Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi ("Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt" de Matei Vişniec, rolul Ea, regia Andrei Narcis Grosu), Cafe-Teatru Godot ("Proof" după David Auburn, rolul Catherine, regia Ionut Kivu), potrivit site-ului https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
A luat parte la turnee şi festivaluri, între care amintim: Festivalul Naţional de Teatru ediţia 2005 cu "Marchizul de Sade", regia Beatrice Rancea, Teatrul Odeon"; Festivaluri în ţară cu spectacolul "Marchizul de Sade", Teatrul Odeon - Târgu-Mureş, Braşov, Craiova, etc; Festivalul National de Teatru ediţia 2006 cu "Tanga Project", regia David Schwartz, proiect DramAcum; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2007, Torino, Italia - noiembrie 2007 - cu "Ce păcat că-i curvă", regia Alexandru Darie, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2008 - noiembrie 2008 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Internaţional Shakespeare, ediţia 2010, Gyula, Ungaria - iulie 2010 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra".
A jucat în filme şi a avut roluri în filmări pentru televiziune: "Torţa vie", regia Cătălin Leescu, scenariul - câştigător al concursului CNC - Bogdan Mureşanu, producător Carter Films (2009); "Ferma de struţi", regia Cristian Ioan şi Silviu Jicman, autor Olga Delia Mateescu, producător TVR (2009); scurt-metrajul "Irina", regia Mihnea Chelaru, film de licenţă (2011).
A obţinut Premiul pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Absolvenţilor 2008, UNATC, pentru rolul Olivia din "A douăsprezecea noapte", regia Mihai Constantin; laureată a Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură, secţiunea Artele Spectacolului, 2009, precizează site-ul https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.
***
Actriţa Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949, în localitatea Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat cursurile liceale la Reşiţa, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1973), la clasa profesorului Dem Loghin. Este doctor în Istoria Teatrului din 1999, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, potrivit site-ului cinemagia.ro.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
În perioada în care studia Filologia a început să joace în trupa Teatrului studenţesc Podul. După absolvirea IATC, a început să joace pe scena Teatrului Naţional din Capitală, unde a lucrat până în 2003. Dintre piesele în care a fost distribuită pe această scenă amintim: "Furtuna" (1973), "Cine a fost Adam" (1977), "Acord" (1977), "Alexandru Lăpuşneanu" (1978), "Fata din Andros" (1978), "Examenul" (1979), "Gimnastică sentimentală" (1980), "Tinereţea lui Moromete" (1981), "Ploşniţa" (1982), "Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1983), "Farul şi Domnul Valentino" (1984), "Vassa Jeleznova" (1988), "Trilogia antică" (1990), "Vrăjitoarele din Salem" (1991), "Patrihoţii" (1991), "Salt mortal" (1994), "Tehnica raiului" (1997), "Dragoste în hala de peşte" (1998), "Audiţie pentru Medeea" (2001), "Aşteptând la Arlechin" (2002), "Maşinăria Cehov" (2003), conform site-ului www.tnb.ro.
A jucat în numeroase piese şi la alte teatre - "Comedie de modă veche" la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, "Acul Cumetrei Gurton" la Teatrul Masca, "Gaiţele" la Teatrul Metropolis, "Cabina actorilor" la "La Scena", "Moştenirea" la Teatrul Coquette, "Învăţăturile lui Zaharia Trahanache către fiul său" la Teatrul Dramaturgilor Români. De asemenea, la Teatrul Nottara a jucat în piesele "Priveşte înapoi cu mânie" şi "Aici a dormit G. Washington".
Debutul pe marele ecran a avut loc în 1974 cu filmul "Tată de duminică". În acelaşi an apărea şi în filmul "Bălcescu". A mai jucat în filmele "Cercul magic" (1975), "Manole - meşter valah" (1978), "Dumbrava minunată" (1980), "Aşteptând un tren" (1982), "Misterele Bucureştilor" (1983), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), "Colierul de turcoaze" (1985), "Aştept provincia" (1995), "De ce eu" (2014).
A publicat cărţi de proză şi dramaturgie: "Capricii", editura Unitext, 1997; "Urme", editura Cartea Românească, 1997; "Fantoma de la Coventry", în cadrul antologiei de texte premiate "Operaţie pe cord deschis", publicată de editura Astra Braşov, 1998; "Statuia Libertăţii", editura Cartea Românească, 1999; "Medeea în război cu timpul", editura Universalia, 2000; "Ferma de struţi", editura Cartea Românească, 2002; "Manuscrisul", editura Carte de suflet, 2003; "Şampanie în lanul de grâu", editura Muzeul Literaturii Române, 2004; "Căderea", editura Muzeul Literaturii Române, 2005; "E...", editura Muzeul Literaturii Române, 2007; "Câinele doctorului", editura Tracus Arte, 2008; "Miere şi canapea", editura Palimpsest, 2010; "Teatru" (2 volume), editura Tracus Arte, 2012, "Manuscrisul din ape", editura Neverland, 2012; "Memoriile unui om prost", editura eLiteratura (grup ePublishers), 2014; "Teatru", editura Tritonic, 2016; "Basme cu O*Glinda", editura TracusArte, 2017; "Bucureşti Noir", antologie editura Tritonic, 2017, precizează site-ul tnb.ro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A apărut în multe producţii de teatru TV - "Domnişoara Nastasia", "A venit tata", "Dragul meu anonim", "1907", "Arborele genealogic", "Faleza", ''Secretul Mariei", "Vocea inimii" -, sau teatru radiofonic - "Cele patru Marii", "Fata din Andros", "Regele Lear" etc.
De-a lungul carierei, a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Şcolilor de Teatru, 1973; Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul din "Gimnastică sentimentală" de V. Voiculescu, 1980; Premiul UNITER - "Cea mai bună piesă a anului" pentru piesa "Capricii", 1997; Premiul "I.C. Brătianu" la Concursul Naţional de Literatură "Nihil Sine Deo", Braşov, pentru piesa "Fantoma de la Coventry", 1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie - volumul "Ferma de struţi", 2003; Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, 2004; Medalia Duminica Ortodoxiei, 2008; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul "Miere şi canapea", 2010; Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş- Severin, 2011; Premiul I la Concursul de piese poliţiste, editura Tritonic şi Teatrul Coquette, 2015; Premiul Opera Omnia pentru dramaturgie al Filialei de dramaturgie Bucureşti, a USR, 2016, precizează tnb.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Sursa fotografie din deschidere : Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
1 aprilie - Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie. Marcarea acestei
FRAGMENT DE ISTORIE: S-a înființat Institutul de seruri și vaccinuri 'Dr. I. Cantacuzino' (1 aprilie 1921)
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară 'Cantacuzino', cum se numește astăzi, a fost înființat la 1 aprilie 1921, prin Înaltul Decret emis de regele Ferdinand I, notează site-ul https://cantacuzino.mapn.ro/. Profesorul Ion Cantacuzino (1863-1934), părintele școli
DOCUMENTAR: Luna Aprilie
Aprilie, cunoscut în tradiția populară, sub numele Prier, însemnând timp favorabil, prielnic culturilor și turmelor de vite, este luna a patra în Calendarul gregorian, cu început de an la 1 ianuarie. Atunci când vremea era înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, luna aprilie anunța sărăcia și era numită Traistă-n
1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor
Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Acest obicei al farselo