logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Irina Ungureanu şi Olga Delia Mateescu

Image

Tânăra actriţă Irina Ungureanu a copilărit în teatru, fiind copil de actori - mama sa este actriţa Olga Delia Mateescu, tatăl ei a fost actorul Eugen Ungureanu. Era prezentă mereu în teatru, la repetiţii sau la spectacolele părinţilor, la Teatrul Naţional sau la Teatrul Odeon, învăţând rolurile acestora pe de rost. Şi-a dorit să devină actriţă de când era elevă de liceu şi făcea parte din trupa de teatru a unităţii de învăţământ, apoi a intrat în trupa Teatrului Podul.

***

Irina Ungureanu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru, secţia Arta Actorului, în 2008, fiind şefă de promoţie. A urmat un master Arta Actorului - specializarea Arta Actorului - Pedagogie, absolvit în 2010. Este asistent universitar doctor la UNATC, secţia Arta Actorului, lector Dicţie şi Vorbire scenică la Fundaţia Calea Victoriei.

 

Sursa foto: www.fundatiacaleavictoriei.ro

A jucat pe multe scene: Teatrul Odeon ("Marchizul de Sade" de Doug Wright, rolul Madeleine, regia Beatrice Rancea), Teatrul Bulandra ("Lear" de W. Shakespeare, rolul Reagan, regia Andrei Şerban; "Ce păcat că-i curvă" de John Ford, rolul Hippolita, regia Alexandru Darie; "Ivanov" de A.P. Cehov, asistent regie, regia Andrei Şerban), Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi ("Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt" de Matei Vişniec, rolul Ea, regia Andrei Narcis Grosu), Cafe-Teatru Godot ("Proof" după David Auburn, rolul Catherine, regia Ionut Kivu), potrivit site-ului https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.

A luat parte la turnee şi festivaluri, între care amintim: Festivalul Naţional de Teatru ediţia 2005 cu "Marchizul de Sade", regia Beatrice Rancea, Teatrul Odeon"; Festivaluri în ţară cu spectacolul "Marchizul de Sade", Teatrul Odeon - Târgu-Mureş, Braşov, Craiova, etc; Festivalul National de Teatru ediţia 2006 cu "Tanga Project", regia David Schwartz, proiect DramAcum; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2007, Torino, Italia - noiembrie 2007 - cu "Ce păcat că-i curvă", regia Alexandru Darie, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, ediţia 2008 - noiembrie 2008 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra"; Festivalul Internaţional Shakespeare, ediţia 2010, Gyula, Ungaria - iulie 2010 - cu "Lear", regia Andrei Şerban, Teatrul "L.S. Bulandra".

A jucat în filme şi a avut roluri în filmări pentru televiziune: "Torţa vie", regia Cătălin Leescu, scenariul - câştigător al concursului CNC - Bogdan Mureşanu, producător Carter Films (2009); "Ferma de struţi", regia Cristian Ioan şi Silviu Jicman, autor Olga Delia Mateescu, producător TVR (2009); scurt-metrajul "Irina", regia Mihnea Chelaru, film de licenţă (2011).

A obţinut Premiul pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Absolvenţilor 2008, UNATC, pentru rolul Olivia din "A douăsprezecea noapte", regia Mihai Constantin; laureată a Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură, secţiunea Artele Spectacolului, 2009, precizează site-ul https://www.fundatiacaleavictoriei.ro.

***

Actriţa Olga Delia Mateescu s-a născut la 6 noiembrie 1949, în localitatea Livezile, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat cursurile liceale la Reşiţa, apoi a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti (1969) şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (1973), la clasa profesorului Dem Loghin. Este doctor în Istoria Teatrului din 1999, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, potrivit site-ului cinemagia.ro.

 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

În perioada în care studia Filologia a început să joace în trupa Teatrului studenţesc Podul. După absolvirea IATC, a început să joace pe scena Teatrului Naţional din Capitală, unde a lucrat până în 2003. Dintre piesele în care a fost distribuită pe această scenă amintim: "Furtuna" (1973), "Cine a fost Adam" (1977), "Acord" (1977), "Alexandru Lăpuşneanu" (1978), "Fata din Andros" (1978), "Examenul" (1979), "Gimnastică sentimentală" (1980), "Tinereţea lui Moromete" (1981), "Ploşniţa" (1982), "Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1983), "Farul şi Domnul Valentino" (1984), "Vassa Jeleznova" (1988), "Trilogia antică" (1990), "Vrăjitoarele din Salem" (1991), "Patrihoţii" (1991), "Salt mortal" (1994), "Tehnica raiului" (1997), "Dragoste în hala de peşte" (1998), "Audiţie pentru Medeea" (2001), "Aşteptând la Arlechin" (2002), "Maşinăria Cehov" (2003), conform site-ului www.tnb.ro.

A jucat în numeroase piese şi la alte teatre - "Comedie de modă veche" la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, "Acul Cumetrei Gurton" la Teatrul Masca, "Gaiţele" la Teatrul Metropolis, "Cabina actorilor" la "La Scena", "Moştenirea" la Teatrul Coquette, "Învăţăturile lui Zaharia Trahanache către fiul său" la Teatrul Dramaturgilor Români. De asemenea, la Teatrul Nottara a jucat în piesele "Priveşte înapoi cu mânie" şi "Aici a dormit G. Washington".

Debutul pe marele ecran a avut loc în 1974 cu filmul "Tată de duminică". În acelaşi an apărea şi în filmul "Bălcescu". A mai jucat în filmele "Cercul magic" (1975), "Manole - meşter valah" (1978), "Dumbrava minunată" (1980), "Aşteptând un tren" (1982), "Misterele Bucureştilor" (1983), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), "Colierul de turcoaze" (1985), "Aştept provincia" (1995), "De ce eu" (2014).

A publicat cărţi de proză şi dramaturgie: "Capricii", editura Unitext, 1997; "Urme", editura Cartea Românească, 1997; "Fantoma de la Coventry", în cadrul antologiei de texte premiate "Operaţie pe cord deschis", publicată de editura Astra Braşov, 1998; "Statuia Libertăţii", editura Cartea Românească, 1999; "Medeea în război cu timpul", editura Universalia, 2000; "Ferma de struţi", editura Cartea Românească, 2002; "Manuscrisul", editura Carte de suflet, 2003; "Şampanie în lanul de grâu", editura Muzeul Literaturii Române, 2004; "Căderea", editura Muzeul Literaturii Române, 2005; "E...", editura Muzeul Literaturii Române, 2007; "Câinele doctorului", editura Tracus Arte, 2008; "Miere şi canapea", editura Palimpsest, 2010; "Teatru" (2 volume), editura Tracus Arte, 2012, "Manuscrisul din ape", editura Neverland, 2012; "Memoriile unui om prost", editura eLiteratura (grup ePublishers), 2014; "Teatru", editura Tritonic, 2016; "Basme cu O*Glinda", editura TracusArte, 2017; "Bucureşti Noir", antologie editura Tritonic, 2017, precizează site-ul tnb.ro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A apărut în multe producţii de teatru TV - "Domnişoara Nastasia", "A venit tata", "Dragul meu anonim", "1907", "Arborele genealogic", "Faleza", ''Secretul Mariei", "Vocea inimii" -, sau teatru radiofonic - "Cele patru Marii", "Fata din Andros", "Regele Lear" etc.

De-a lungul carierei, a primit numeroase premii şi distincţii: Premiul Şcolilor de Teatru, 1973; Premiul de Creaţie al Teatrului Naţional pentru rolul din "Gimnastică sentimentală" de V. Voiculescu, 1980; Premiul UNITER - "Cea mai bună piesă a anului" pentru piesa "Capricii", 1997; Premiul "I.C. Brătianu" la Concursul Naţional de Literatură "Nihil Sine Deo", Braşov, pentru piesa "Fantoma de la Coventry", 1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie - volumul "Ferma de struţi", 2003; Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, 2004; Medalia Duminica Ortodoxiei, 2008; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pentru volumul "Miere şi canapea", 2010; Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş- Severin, 2011; Premiul I la Concursul de piese poliţiste, editura Tritonic şi Teatrul Coquette, 2015; Premiul Opera Omnia pentru dramaturgie al Filialei de dramaturgie Bucureşti, a USR, 2016, precizează tnb.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)

 

Sursa fotografie din deschidere : Facebook.com

Afisari: 1152

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 19-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august

Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 18-08-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford

Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s

Documentare 18-08-2026 08:00

DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)

Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez

Documentare 18-08-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august

Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du

Documentare 18-08-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august

Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 17-08-2026 09:00

AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică

Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al

Documentare 17-08-2026 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august

Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.

Documentare 17-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august

Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 16-08-2026 09:00

16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor

La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt

Documentare 16-08-2026 08:00

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N

Documentare 16-08-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august

Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat

Documentare 16-08-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august

Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 15-08-2026 10:00

15 august - Ziua Marinei Române

La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci

Documentare 15-08-2026 09:00

15 august - Ziua Maramureșului

La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității

Documentare 15-08-2026 08:00

SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn