Teodor Meleşcanu a fost ales preşedinte al Senatului (fişă biografică)
La 10 septembrie 2019, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, în cel de-al doilea tur de scrutin, preşedintele Senatului cu 73 voturi "pentru", Alina Gorghiu obţinând 59 de voturi.
Dintre cei 136 de senatori prezenţi, au votat 134, două voturi fiind anulate.
***
Teodor Viorel Meleşcanu s-a născut la 10 martie 1941, în localitatea Brad, judeţul Hunedoara. Este licenţiat al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (1964). A urmat cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti (1964-1966), precum şi cursuri în cadrul Institutului Internaţional de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (1967-1970). În 1973, obţine titlul de doctor în ştiinţe sociale şi politice, specialitatea drept internaţional, al Universităţii din Geneva, potrivit site-urilor www.senat.ro şi www.mae.ro.
Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Juridică şi a Tratatelor (1966-1990), subsecretar de stat şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (1990-1991), conform site-ului www.mae.ro. A fost ministru de stat, ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Nicolae Văcăroiu, în perioada 19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996.
Profesor universitar la Şcoala Naţională de Ştiinţe politice şi administrative (1990-1991), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi îndrumător de doctorat (1992-2013), profesor universitar la şcoala doctorală a Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (din 2013), conform site-ului www.mae.ro.
A fost membru al Comisiei ONU pentru dreptul internaţional (1996-2011) şi preşedinte al Comisiei în 2004. De asemenea, a fost membru al Delegaţiei Parlamentare Române la Adunarea Parlamentară NATO. Membru al Academiei Europene pentru relaţii economice şi culturale, membru al Institutului de Studii Politice din Bucureşti, vicepreşedinte al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI) din Bucureşti. Doctor Honoris Causa al Institutului de Studii Diplomatice din Mexico City (1983), al Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Chişinău, Republica Moldova (2003) şi al Universităţii "Andrei Şaguna" din Constanţa (2014). Membru al Baroului de Avocaţi, Municipiul Bucureşti (din 2002), conform www.senat.ro.
Membru în Consiliul de administraţie al Institutului pentru Libera Iniţiativă, preşedinte al Fundaţiei Umanitare a Mării Negre, vicepreşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu.
A fost ales pe listele PDSR, în noiembrie 1996, ca senator de Prahova, în legislatura 1996-2000. În această perioadă, a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe şi a fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (până în noiembrie 1997), conform site-ului www.senat.ro.
A fost senator de Prahova din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) (2004-2008). A fost vicepreşedinte în Biroul Permanent al Senatului (până în apr. 2007), membru în Comisia pentru politică externă, în Subcomisia pe problemele românilor din afara graniţelor şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (oct. 2005-apr. 2007).
În urma remanierii guvernamentale, Teodor Meleşcanu a fost numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale în Guvernul Tăriceanu, funcţie pe care a ocupat-o între 4 aprilie 2007-22 decembrie 2008. În perioada 15 ianuarie-29 februarie 2008, a fost ministru interimar al Justiţiei.
În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, a obţinut cel de-al treilea mandat de senator, pe listele PNL, în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova. A fost vicepreşedinte al Senatului (sept. 2009-febr. 2010, febr.-sept. 2010, sept. 2010-febr. 2011); preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (19 dec. 2009-5 mart. 2012).
La 26 februarie 2012, a fost propus de preşedintele Traian Băsescu pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), iar la 28 februarie 2012 a fost validat în această funcţie. La 5 martie 2012, şi-a prezentat demisia din funcţia de senator, în urma validării sale în funcţia de director al SIE.
Membru PDSR (1996-1997), părăseşte partidul cu ocazia Conferinţei Naţionale de la 21 iunie 1997 şi fondează partidul Alianţa pentru România (ApR), alături de câţiva foşti membri ai PDSR. A fost ales preşedinte al formaţiunii, în decembrie 1997, şi reales, în martie 2001 (până în 2002).
A candidat, din partea ApR, la alegerile prezidenţiale din 26 noiembrie 2000, obţinând 1,9% din totalul voturilor. În ianuarie 2002, în urma comasării prin absorbţie a ApR cu PNL, Meleşcanu devine vicepreşedinte al PNL. Este reales ca vicepreşedinte al PNL, funcţie pe care o ocupă până în 2010, conform www.senat.ro. La 27 februarie 2012, Teodor Meleşcanu a anunţat că s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL, iar la 12 martie 2012, Delegaţia Permanentă a PNL a aprobat excluderea sa din partid.
La 22 septembrie 2014, şi-a depus demisia de la conducerea SIE, pentru a candida ca independent la alegerile prezidenţiale din 2014. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie 2014, a obţinut 1,09% din voturi. La 10 noiembrie 2014, a fost propus în funcţia de ministru de externe, de prim-ministrul Victor Ponta şi, în aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în această funcţie. La 18 noiembrie 2014, Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru de externe. La 27 noiembrie 2014, a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe probleme de securitate şi apărare.
În ianuarie 2016, s-a înscris în Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 a fost ales senator, din partea ALDE, în Circumscripţia electorală nr.31 Prahova, fiind validat în funcţie la 21 decembrie 2016. A fost vicelider al Grupului parlamentar al partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor. Este membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din 22 dec. 2016), al Comisiei pentru regulament (din 22 dec. 2016) şi al Comisiei de validare (din 21 dec. 2016) din Senat. A fost preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (22 dec. 2016-4 ian. 2017), conform site-ului www.senat.ro.
La 3 ianuarie 2017, a fost propus de ALDE pentru funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu, guvern care a primit votul de învestitură la 4 ianuarie 2017.
La 14 iunie 2017, şi-a înaintat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu. La 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis, prin Moţiune de cenzură.
La 28 iunie 2017, Teodor Meleşcanu a fost propus ministru al Afacerilor Externe în guvernul Mihai Tudose, fiind învestit în funcţie la 29 iunie 2017.
La 15 ianuarie 2018, Mihai Tudose şi-a înaintat demisia din funcţia de prim-ministru al României, după retragerea sprijinului politic în cadrul Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD. La 16 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că l-a desemnat premier interimar pe Mihai-Viorel Fifor, ministru al Apărării Naţionale, iar la 17 ianuarie 2018, a desemnat-o pe Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcţia de prim-ministru.
Teodor Viorel Meleşcanu a fost propus ministru al Afacerilor Externe în cabinetul Dăncilă la 26 ianuarie 2018, fiind învestit în funcţie la 29 ianuarie 2018.
La 15 iulie 2019 şi-a încetat activitatea de ministru al Afacerilor Externe în cabinetul Dăncilă, fiind înlocuit de Ramona Mănescu în urma remanierii guvernamentale.
Este autor al unor lucrări precum "Drept internaţional Public" (publicată de Universitatea din Bucureşti, în limba franceză, în 1996 şi 2002), "Pentru o altfel de politică" (Editura Polirom din Iaşi, 2000), "Renaşterea diplomaţiei româneşti" (Editura Dacia din Cluj, 2002), "Manual de analiză a politicii externe" (Editura Polirom din Iaşi 2010, coautor), "Charte des Nations Unies, commentaire article par article" ( Editions Economica, Paris, 2005, coautor), "Riscuri şi pericole la adresa securităţii" (Editura Cavallioti, Bucureşti, 2003), conform www.mae.ro. Este, de asemenea, autor de studii ştiinţifice şi articole pe teme de drept internaţional, securitate şi relaţii internaţionale în general. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache; editor: Horia Plugaru; editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
* Teodor Meleşcanu a fost ales preşedintele Senatului (oficial)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Franței, Impasse Ronsin 8, apoi la numărul 11, a cucerit scena
PERSONALITATEA ZILEI: Beatrice Rancea, regizor și coregraf
Beatrice Rancea, regizor și coregraf, prim solistă a Operei Naționale București (1980-1992) și director general al Operei Naționale Române din Iași (2011-2016; 2017-2021), este unul dintre cei mai importanți creatori ai scenei de teatru și balet din România, remarcându-se pentru ideile sale originale. S-a născut la 19 august 1961, în Bu
William J. Clinton, cel de-al 42-lea președinte al SUA (1993-2001), împlinește 80 de ani (19 august)
Fostul președinte de la Casa Albă, Bill Clinton, cu numele de naștere William Jefferson Blythe III, s-a născut la 19 august 1946, în orașul Hope, statul Arkansas, la trei luni după moartea tatălui său, într-un accident rutier. În liceu, a luat numele tatălui vitreg, Roger Clinton, din Hot Springs, Arkansas, notează site-urile
19 august - Ziua mondială a fotografiei
Ziua mondială a fotografiei este marcată la 19 august, în cadrul Săptămânii mondiale a fotografiei, care începe pe 12 august și se încheie pe 26 august, notează site-ul dedicat, https://www.worldphotographyday.com/. În 2026, tema oficială este 'HOME' și &ic
19 august - Ziua mondială pentru asistență umanitară (ONU)
Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară este marcată anual la 19 august, potrivit arată un.org. Data nu este aleasă întâmplător. În ziua de 19 august 2003, un camion-bombă a explodat la sediul Națiunilor Unite din Hotelul Canal din Bagdad, ucigând 22 de oameni, printre care Sergio Vieira de M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 august
Ortodoxe Sf. Mc. Andrei Stratilat, Timotei, Agapie și Tecla Greco-catolice Sf. m. Andrei Stratilat și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Ioan Eudes, pr.; Sixt al III-lea, pp. Sfântul Mucenic Andrei Stratilat este pomenit în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 august
Este a 231-a zi a anului 2026. Au mai rămas 134 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 14 h 02 și apune la 23 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford
Actorul, regizorul și producătorul Robert Redford, întruchiparea starului hollywoodian carismatic și totodată un susținător influent al filmului independent prin intermediul Institutului Sundance, s-a născut la 18 august 1936, în Santa Monica, California, SUA. În 1955 a absolvit liceul, apoi a studiat la Institutul de Artă Pratt și ulterior s
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea istoricului Neagu Djuvara (18 august)
Neagu Djuvara a fost unul dintre cei mai fascinanți intelectuali români ai secolului al XX-lea - istoric, filosof, diplomat, scriitor și, nu în ultimul rând, un aristocrat. S-a născut la București, la 18/31 august 1916, într-o familie de origine aromână așez
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 august
Ortodoxe Sf. Mc. Flor și Lavru Greco-catolice Sf. m. Flor și Laur Romano-catolice Fer. Paula Montaldi, fc. Sfinții Mucenici Flor și Lavru sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 august. Frați după trup și du
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 august
Este a 230-a zi a anului 2026. Au mai rămas 135 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 22 m și apune la 20 h 16 m. Luna răsare la 12 h 54 și apune la 22 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulNadia/ Triumful marii gimnaste românce la Campionatele Europene și Mondiale de Gimnastică
Cea mai mare gimnastă a României, Nadia Comăneci, a făcut istorie pentru gimnastica românească nu doar la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde a obținut prima notă de 10 din istoria olimpiadei, dar și prin reprezentațiile sale remarcabile de la Campionatele Europene și cele Mondiale, unde a cucerit medalii importante pentru palmaresul internațional al
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 august
Ortodoxe Sf. Gheorghe Pelerinul; Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec; Sf. Mc. Miron preotul, Straton și Ciprian Greco-catolice Sf. m. Miron Romano-catolice Ss. Miron, pr. m.; Eusebiu, pp.; Beatrice, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 august
Este a 229-a zi a anului 2026. Au mai rămas 136 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 21 m și apune la 20 h 18 m. Luna răsare la 11 h 45 și apune la 22 h 09 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt








