DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: 35 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Ideea construirii unui curs de apă care să scurteze drumul către Marea Neagră a existat din secolul al XIX-lea. La 1837 un grup de experţi britanici au ajuns la concluzia că lucrările necesare depăşeau posibilităţile tehnice ale momentului. În 1850, Ion Ionescu de la Brad a propus un nou proiect, însă costurile s-au dovedit a fi prea mari. Primul proiect modern al unui canal navigabil a fost conceput de Jean Stoenescu-Dunăre în 1927, conform site-ului Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN), www.acn.ro.
Şedinţa de anunţ a începerii construcţiei Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1950
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Primele lucrări la Canalul Dunăre – Marea Neagră au început în 1949. Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al României, a folosit şantierul canalului pentru a reeduca politicienii, intelectualii şi pe toţi cei care se opuneau noului regim politic. Primul lagăr a fost "Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia", şantier pe care şi-au pierdut viaţa 115 deţinuţi, conform site-ului www.comunismulinromania.ro, proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1955, din cauza costurilor prea mari care trebuiau suportate de statul român, lucrările de construcţie au fost oprite.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1975 s-au reluat activităţile de construire a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Au fost excavate aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă şi s-au turnat peste 4 milioane de metri cubi de beton, conform sursei citate.
Utilaje folosite la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, 1953
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
IPTANA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a fost desemnat drept proiectant general al canalului navigabil şi al Portului Constanţa Sud, iar Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) , al lucrărilor de pe Dunăre, din zona Cernavodă. Şef al proiectului canalului a fost desemnat inginerul Chiriac Avădanei, conform www.iptana.ro.
Nicolae Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1984
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Inaugurarea oficială a canalului navigabil a avut loc pe 26 mai 1984.
Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA / Arhiva istorică AGERPRES
Canalul are o lungime totală de 95,6 km şi este format din cursul de apă principal de 64,4 km şi din ramura de nord (Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari) cu o lungime de 31,2 km.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Cursul principal are o adâncime de 7 metri, lăţimea şenalului navigabil este de 90 de metri iar lăţimea la suprafaţă este de 110-140 de metri.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Capacitatea de transport marfă a canalului este de 75 de milioane de tone anual.
Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Pescajul maxim autorizat al navelor este de 5,5 metri, ecluzele de pe ambele sensuri de navigaţie permiţând trecerea navelor fluviale şi a navelor maritime de dimensiuni mici, conform lucrării "The Cargo Evolution Transportation on Romanian Waterways Cernavodă-Agigea and Poarta Albă-Midia Năvodari" de Cosmin Katona şi Alecu Toma, păstrată pe site-ul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", www.anmb.ro.
Podul de la Agigea - 1984
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
De-a lungul său au fost construite poduri la Basarabi, Medgidia, Cernavodă, Poarta Albă – Midia Năvodari şi la Agigea, conform www.acn.ro.
Pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, 1984
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră de la Cernavodă a fost dat în folosinţă la 9 august 2002.
Punerea în poziție de exploatare a podului peste Canalul Dunăre - Marea Neagră de la Cernavodă, 2001
Foto: (c) VLAD STAVRICA / Arhiva istorică AGERPRES
Ultimul pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, al doilea de la Agigea, a fost dat în folosinţă în octombrie 2015.
Instalarea primului tronson metalic al noului pod de la Agigea, 2013
Foto: (c) DAN MIHAESCU / AGERPRES FOTO
Pe Canalul Dunăre – Marea Neagră se găsesc ecluze la Cernavodă, Agigea, Năvodari şi Ovidiu. Porturile canalului se află la Murfatlar, Medgidia, Ovidiu, Luminiţa.
Ecluza de la Medgidia, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La vărsarea în Marea Neagră, canalul are legătură directă cu Portul Constanţa.
Ecluza de la Agigea
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Navele care vin din Orientul Îndepărtat sau din Australia şi au ca destinaţie Europa Centrală şi de Vest îşi scurtează rutele cu până la 4000 de kilometri datorită accesului, prin fluviul Dunărea, la canalul Dunăre – Main – Rin şi la portul Rotterdam, mai notează sursa citată.
Gheaţă pe Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea, februarie 2006
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 2018, au fost transportate, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, mărfuri totalizând 32.919.138 tone capacitate, în creştere faţă de 2017, când a fost înregistrat un trafic de 31.430.527 tone capacitate, conform www.acn.ro.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES (Documentare – Daniel Olteanu, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p