DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: 35 de ani de la inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră
Ideea construirii unui curs de apă care să scurteze drumul către Marea Neagră a existat din secolul al XIX-lea. La 1837 un grup de experţi britanici au ajuns la concluzia că lucrările necesare depăşeau posibilităţile tehnice ale momentului. În 1850, Ion Ionescu de la Brad a propus un nou proiect, însă costurile s-au dovedit a fi prea mari. Primul proiect modern al unui canal navigabil a fost conceput de Jean Stoenescu-Dunăre în 1927, conform site-ului Administraţiei Canalelor Navigabile (ACN), www.acn.ro.
Şedinţa de anunţ a începerii construcţiei Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1950
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Primele lucrări la Canalul Dunăre – Marea Neagră au început în 1949. Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al României, a folosit şantierul canalului pentru a reeduca politicienii, intelectualii şi pe toţi cei care se opuneau noului regim politic. Primul lagăr a fost "Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia", şantier pe care şi-au pierdut viaţa 115 deţinuţi, conform site-ului www.comunismulinromania.ro, proiect al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1955, din cauza costurilor prea mari care trebuiau suportate de statul român, lucrările de construcţie au fost oprite.
Construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră (zona Basarabi), 1977.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 1975 s-au reluat activităţile de construire a Canalului Dunăre – Marea Neagră. Au fost excavate aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol şi rocă şi s-au turnat peste 4 milioane de metri cubi de beton, conform sursei citate.
Utilaje folosite la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, 1953
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
IPTANA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene) a fost desemnat drept proiectant general al canalului navigabil şi al Portului Constanţa Sud, iar Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) , al lucrărilor de pe Dunăre, din zona Cernavodă. Şef al proiectului canalului a fost desemnat inginerul Chiriac Avădanei, conform www.iptana.ro.
Nicolae Ceauşescu la inaugurarea Canalului Dunăre - Marea Neagră, 1984
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Inaugurarea oficială a canalului navigabil a avut loc pe 26 mai 1984.
Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA / Arhiva istorică AGERPRES
Canalul are o lungime totală de 95,6 km şi este format din cursul de apă principal de 64,4 km şi din ramura de nord (Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari) cu o lungime de 31,2 km.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Cursul principal are o adâncime de 7 metri, lăţimea şenalului navigabil este de 90 de metri iar lăţimea la suprafaţă este de 110-140 de metri.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2005
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Capacitatea de transport marfă a canalului este de 75 de milioane de tone anual.
Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Pescajul maxim autorizat al navelor este de 5,5 metri, ecluzele de pe ambele sensuri de navigaţie permiţând trecerea navelor fluviale şi a navelor maritime de dimensiuni mici, conform lucrării "The Cargo Evolution Transportation on Romanian Waterways Cernavodă-Agigea and Poarta Albă-Midia Năvodari" de Cosmin Katona şi Alecu Toma, păstrată pe site-ul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân", www.anmb.ro.
Podul de la Agigea - 1984
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
De-a lungul său au fost construite poduri la Basarabi, Medgidia, Cernavodă, Poarta Albă – Midia Năvodari şi la Agigea, conform www.acn.ro.
Pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, 1984
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Podul peste Canalul Dunăre – Marea Neagră de la Cernavodă a fost dat în folosinţă la 9 august 2002.
Punerea în poziție de exploatare a podului peste Canalul Dunăre - Marea Neagră de la Cernavodă, 2001
Foto: (c) VLAD STAVRICA / Arhiva istorică AGERPRES
Ultimul pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră, al doilea de la Agigea, a fost dat în folosinţă în octombrie 2015.
Instalarea primului tronson metalic al noului pod de la Agigea, 2013
Foto: (c) DAN MIHAESCU / AGERPRES FOTO
Pe Canalul Dunăre – Marea Neagră se găsesc ecluze la Cernavodă, Agigea, Năvodari şi Ovidiu. Porturile canalului se află la Murfatlar, Medgidia, Ovidiu, Luminiţa.
Ecluza de la Medgidia, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
La vărsarea în Marea Neagră, canalul are legătură directă cu Portul Constanţa.
Ecluza de la Agigea
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Navele care vin din Orientul Îndepărtat sau din Australia şi au ca destinaţie Europa Centrală şi de Vest îşi scurtează rutele cu până la 4000 de kilometri datorită accesului, prin fluviul Dunărea, la canalul Dunăre – Main – Rin şi la portul Rotterdam, mai notează sursa citată.
Gheaţă pe Canalul Dunăre – Marea Neagră la Agigea, februarie 2006
Foto: (c) DAN MIHAESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În 2018, au fost transportate, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, mărfuri totalizând 32.919.138 tone capacitate, în creştere faţă de 2017, când a fost înregistrat un trafic de 31.430.527 tone capacitate, conform www.acn.ro.
Canalul Dunăre – Marea Neagră, 2007
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES (Documentare – Daniel Olteanu, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Solista de muzică populară Laura Lavric
Una dintre cele mai îndrăgite și respectate cântărețe de muzică populară de pe meleagurile noastre, Laura Lavric este una dintre vocile de referință ale folclorului bucovinean, care, de-a lungul impresionantei sale cariere de peste șase decenii, a adus în fața publicului cântecul popular autentic al zonei folclorice pe care o reprezintă.
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (20 septembrie - 5 octombrie 1946)
Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes a avut loc în perioada 20 septembrie - 5 octombrie 1946, potrivit site-ului festival-cannes.com. Afișul oficial al acestei prime ediții a fost realizat de artistul Leblanc. Ceremonia de deschidere a avut loc în grădinile Hotelului
DOCUMENTAR: 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie)
George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să ci
20 septembrie - Ziua internațională a sportului universitar
La 20 septembrie este marcată, sub auspiciile agenției UNESCO, Ziua internațională a sportului universitar (IDUS). Ziua a fost instituită în 2016 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), conform www.unesco.org și www.fisu
20 septembrie - Ziua mondială a curățeniei
Ziua mondială a curățeniei este marcată, în fiecare an, la 20 septembrie. Evenimentul oferă o platformă pentru dialog internațional, schimb de cunoștințe și construire de parteneriate pentru a sprijini implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Noii Agende Urbane - promovarea unor orașe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, reziliente
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 20 septembrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eustatie și soția sa, Teopisti, cu cei doi fii ai lor: Agapie și Teopist Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci Greco-catolice Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci. Sf. m. Eustațiu și Teopista cu fiii lor Agapiu și Teopist Romano-catolice Duminica a 25-a de peste an Ss. Martiri
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 septembrie
Este a 263-a zi a anului 2026. Au mai rămas 102 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 00 m și apune la 19 h 17 m. Luna răsare la 16 h 25 m. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit la 83 de ani fostul mare jucător italian de fotbal Sandro Mazzola (fișă biografică)
Fostul mare atacant italian Sandro Mazzola, care a jucat 17 ani la clubul de fotbal Inter Milano, a murit la vârsta de 83 de ani, a anunțat formația italiană, la 19 septembrie 2026, conform Reuters. S
19 septembrie - Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene
La 19 septembrie este celebrată Ziua Artileriei și Rachetelor Antiaeriene. În 1916, în Primul Război Mondial, în cadrul manevrei militare de la Flămânda, executată de Armata a 3-a, a fost doborât primul avion inamic de o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise, conform
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 septembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Trofim, Savatie și Dorimedont Greco-catolice Sf. m. Trofim, Savatie și Dorimedont Romano-catolice Sf. Ianuariu, ep. m. Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în zi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 septembrie
Este a 262-a zi a anului 2026. Au mai rămas 103 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 19 m. Luna răsare la 15 h 44 m și apune la 23 h 55 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 14-18 septembrie 2026
Desemnarea europarlamentarului PNL, Siegfried Mureșan, drept premier de către președintele Nicușor Dan, în urma unei runde de consultări cu partidele parlamentare în aceeași zi, protestul oierilor care a degenerat în violențe sau participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul European dedicat Regiunii Arctice (13-14), participarea președintelui
Săptămâna europeană 14-18 septembrie 2026
Discursul anual al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea Uniunii Europene a fost principalul eveniment de la nivelul instituțiilor comunitare din intervalul 14-18 septembrie 2026. Ursula von der Leyen a lansat discuția privind statutul de membru asociat al UE pentru Canada, a propus crearea unui Consiliu european de securitate, a propus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Zilele Bucureștiului 2026 În weekendul 19-20 septembrie, Bucureștiul marchează 567 de ani de la prima atestare documentară, printr-o serie de evenimente precum concerte, proiecții pe Palatul Parlamentului, spectacole în aer liber, tururi ghidate, expoziții și activități dedicate patrimoniului orașului, informează site-urile
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică (Ucraina, 18-20 septembrie)
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică (C8 Summit) se desfășoară în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, în zilele de 18-20 septembrie 2026. Inițiativa pentru Integrare Carpatică este un nou cadru regional de cooperare, ce reunește opt țări din regiunea carpatică (inclusiv România), instituții ale UE, parteneri globali, comunități loca