DOCUMENTAR: 200 de ani de la naşterea scriitorului rus Ivan Turgheniev

Romancierul şi dramaturgul Ivan Sergheevici Turgheniev s-a născut, la 9 noiembrie 1818, în oraşul Oriol. Copilăria petrecută la moşia mamei sale, în satul Spasscoe-Lutovinovo, a constituit o bază de inspiraţie pentru lucrările sale începând cu "Povestirile unui vânător" şi terminând cu "Poemele în proză". Tatăl său, Sergheevici Nicolaievici Turgheniev, provenea dintr-o familie de nobili veche.
Educaţia sa a fost încredinţată la început unor meditatori şi guvernatori. În 1827, familia lui s-a mutat la Moscova şi tânărul Turgheniev a început studiile secundare la un pension particular, apoi la pensionul de pe lângă Institutul "Lazarevshi". În 1833, s-a înscris la Facultatea de litere a Universităţii din Moscova. Ulterior, s-a mutat la Universitatea din Sankt Petersburg ca student la Facultatea de Istorie şi Filosofie şi a absolvit în 1837. În anii de studenţie a scris versuri, a tradus din Shakespeare şi Byron. Perioada studenţiei a descris-o într-una din primele sale nuvele "Andrei Kolosov". A făcut, apoi, o călătorie prin Europa, în Italia şi la Berlin.
La Universitatea din Berlin a studiat istoria şi filosofia, în special filosofia lui Hegel. La reîntoarcerea în Rusia, s-a stabilit la Moscova, unde s-a pregătit pentru examenul de magistru în filosofie, pe care l-a trecut cu succes în primăvara anului 1842 la Universitatea din Sankt Petersburg. Preocupările lui literare au predominat, ceea ce l-a determinat să renunţe la cariera didactică în domeniul filosofiei, pentru a devenii scriitor. A scris versuri şi a frecventat cercurile literare în această perioadă.
În primăvara anului 1843 a apărut volumul ce cuprinde povestirea "Paraşa. Poveste în versuri". Critica a relevat talentul viguros şi autentic al tânărului scriitor. Această operă i-a adus lui Turgheniev celebritatea.
Faptul că a cunoscut-o pe faimoasa cântăreaţă Pauline Viardot, în toamna lui 1843, a jucat un rol important în viaţa personală a scriitorului. Până la sfârşitul vieţii, el a rămas prieten nedespărţit al familiei Viardot, cea ce a determinat şederea lui aproape permanentă în străinătate.
Turgheniev a debutat sub influenţa romantismului, ajungând, însă, un reprezentant de frunte al realismului critic în literatura mondială. Între cele dintâi lucrări publicate (în versuri) s-a remarcat şi balada "În faţa voievodului, el stă în tăcere". O perioadă a fost nevoit să scrie pentru diverse ziare şi reviste pentru a se întreţine. Creaţia sa a fost o etapă importantă în literatura rusă, influenţând, totodată, pe unii reprezentanţi de seamă ai literaturii universale (Maupassant, Galsworthy ş.a.).
În anul 1850, în care Turgheniev s-a reîntors în Rusia, mama sa moare, iar averea moştenită l-a făcut un om bogat şi independent. A locuit când la Spasscoe, când la Moscova sau Sankt Petersburg. Piesele lui "Un dejun la mareşalul nobilimii", "Holteiul", "Provinciala", "Unde-i mai subţire aţa, acolo se rupe", au fost reprezentate cu succes pe scenele marilor teatre.
În 1852, a fost publicat volumul "Povestirile unui vânător", în care a zugrăvit tabloul satului rus, apoi câteva nuvele şi piese de teatru, care s-au remarcat prin fineţea analizei psihologice, cele mai multe fiind scrise în străinătate. În iulie 1856, Ivan Turgheniev a plecat din nou în străinătate, unde şi-a petrecut tot restul vieţii, revenind aproape în fiecare an în Rusia.
În perioada 1855-1861 a creat patru din celebrele sale romane sociale şi psihologice, cu o galerie de tipuri memorabile, mai ales din rândul intelectualităţii ruse: "Rudin" (1856), "În ajun" (1859), capodopera "Părinţi şi copii" (1862) şi "Desţelenire" (1876).
Ivan Turgheniev s-a aflat permanent în centrul atenţiei criticii ruse. El întreţinea legături şi cu cercurile emigranţilor ruşi. Interesul pentru literatură, atât de propriu firii lui, s-a concretizat în sprijinul generos acordat scriitorilor ruşi începători, pe care-i ajuta şi material şi în ce priveşte creaţia literară.
În ultimii ani de viaţă a scris "Poemele în proză" (1882), precum şi o serie de nuvele, reprezentativă fiind "Apele primăverii".
Ivan Turgheniev a murit la 22 august/3 septembrie 1883 la Bougival, în apropiere de Paris. Osemintele sale au fost aduse, ulterior, la Sankt Petersburg. (surse: A.A. Zerceaninov, D.I. Raihin,V.I. Strajev, ''Literatura rusă'', Editura ''Cartea Rusă'', 1954, traducere de Tamara Gane; ''Literatura clasică rusă'', Editura ''Cartea Rusă'', 1956) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
12 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2025 la data de 12 mai, este zi sacră pentru budiștii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/. Zi
11 mai - Ziua tatălui în România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2
11 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional din România
La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua Națională a Portului Tradițional din România. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 102/2015. ''Tradiția reprezintă un element primordial în identificarea existenței și evoluției istorice și socio-culturale a unei națiuni. Portul tradițional, alături de alte elemente culturale ca muzica, dan
CITATUL ZILEI
'Arta unei țări reprezintă totalul virtuților sociale și al forțelor sale etice.' - J.Ruskin (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 mai
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Mochie preotul; Sf. Ier. Metodie și Sf. Cuv. Chiril, luminătorii slavilor Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Mochie Romano-catolice Duminica a 4-a a Paștelui Sf. Mamert, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 mai
Este a 131-a zi a anului 2025. Au mai rămas 234 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 32 m. Luna răsare la 19 h 39 m și apune la 04 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
DOCUMENTAR: Manechinul Linda Evangelista împlinește 60 de ani (10 mai)
Linda Evangelista este una dintre cele mai faimoase supermodele ale anilor '90. A apărut pe coperțile a peste 700 de reviste de modă, eleganță și lifestyle. Este cunoscută, în special, pentru colaborarea cu faimosul Steven Meisel, etalon al fotografiei fashion. Linda s-a născut la 10 mai 1965, în orașul St. Catharines din provincia canadiană On
DOCUMENTAR: Bono, liderul trupei U2, împlinește 65 de ani (10 mai)
Liderul trupei U2, Bono (Paul David Hewson), s-a născut la 10 mai 1960, la Dublin, și a crescut în partea de nord a acestui oraș în cartierele Ballymun și Glasnevin. În 1971, s-a mutat în centrul orașului pentru a începe să studieze la Institutul de învățământ ''St. Patrick''. Un an mai târziu părinții l-au &ici
CONIL Fest, Festivalul Integrării, ediția a-XXVI-a (10-11 mai)
În zilele de 10 și 11 mai 2025, este programată, la Circul Metropolitan din București, cea de-a XXVI-a ediție a CONIL Fest - Festivalul Integrării. Intitulat anul acesta 'Flori de Mai', este cel mai mare eveniment cultural și artistic din România dedicat copiilor 'tipici, cât și celor cu cerințe educaționale speciale', potrivit
10 mai - Ziua internațională a arborelui de argan
Ziua internațională a arborelui de argan este sărbătorită, în fiecare an, la 10 mai. A fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția A/RES/75/262, fiind adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arganul (Argania spinosa) este o specie autohtonă din regiunea subsahariană din sud-vestul Marocului, care crește &icir
10 mai - Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus
Ziua internațională a luptei împotriva maladiei Lupus este marcată la 10 mai pentru atrage atenția asupra impactului pe care această boală o are asupra oamenilor din întreaga lume. Proclamată în 2004, la Eaton (Anglia), de un Comitet director internațional, reprezentând 13 țări, această zi este susținută de Federația Mondială Lupus. Ace
10 mai - Ziua mondială a comerțului echitabil
În fiecare a doua sâmbătă a lunii mai, Organizația Mondială a Comerțului Echitabil (World Fair Trade Organization - WFTO) marchează Ziua mondială a comerțului echitabil. ''Fii vocea #BusinessRevolution!'' este tema campaniei pentru anul 2025. În 2024, WFTO a declanșat o mișcare globală puternică, #BusinessRevolution!, o invita
10 mai - Ziua mondială a păsărilor migratoare (ONU)
Ziua mondială a păsărilor migratoare este sărbătorită într-un an de două ori, în lunile mai și octombrie, în concordanță cu natura ciclică a migrației păsărilor în diferite emisfere. În 2025, marcarea acestei zile are loc la 10 mai și la 12 octombrie. (sursa: https://www.worldmigra
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec