PĂRINŢI ŞI COPII TALENTAŢI: Dinu Manolache, Rodica Negrea şi Ilinca Manolache

Fiica actorului Dinu Manolache, Ilinca, alaturi de mama sa Rodica Negrea, la ceremonia omagială de decernare postum a unei stele pe Aleea Celebrităţilor pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului actorului Dinu Manolache, 2006.
Ilinca Manolache este fiica actorilor Dinu Manolache şi Rodica Negrea. A copilărit în Teatrul Mic, unde lucrau părinţii ei, însoţindu-i deseori la repetiţii sau la spectacole. Uneori cotrobăia printre costume, farduri, pălării sau pantofi, le proba şi îşi dorea să le poarte pe scenă. Alteori inventa scenete, acasă, unde căuta prin lucrurile ei sau ale mamei, imaginându-şi că e şi ea actriţă. A devenit într-adevăr, actriţă, în 2008, când a absolvit secţia Actorie a UNATC.
A moştenit talentul artistic al părinţilor şi a început să joace înainte de a absolvi facultatea.
***
Ilinca Manolache s-a născut la 1 august 1985 şi a absolvit în 2008 Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L.Catagiale", secţia Actorie, clasa prof. dr. Adrian Pintea, Florin Grigoraş şi Mihai Constantin, coordonator de an prof. dr. Florin Zamfirescu, potrivit site-ului Teatrului Mic, www.teatrulmic.ro.
A jucat în "Anul dispărut. 1989", "Inamicul poporului", "Casa cu pisici", "Mutter Courage şi copiii ei", "Profesiunea doamnei Warren", "Visul unei nopţi de vară", "Mantia de stele", "Baal", "Conul Leonida faţă cu reacţiunea", toate pe scena Teatrului Mic. De asemenea, a jucat în filme - "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari" (2018, regia Radu Jude), "Hacker" (2004, regia Stere Gulea), "Lacrimi de iubire" (2005, regia Iura Luncaşu), "Urmuz" (2006, regia Nemethi Andras Barna, "Week-end cu mama" (2009, regia Stere Gulea), "Funeralii fericite" (2013, regia Horaţiu Mălăele), "Bucureşti NonStop" (2013, regia Dan Chişu), precizează site-ul www.teatrulmic.ro.
A primit Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar pentru rolurile din spectacolul "Anul dispărut. 1989" de Peca Ştefan, regia Ana Mărgineanu, 2016.
***
Dinu Manolache s-a născut la 13 mai 1955, la Rogova, judeţul Mehedinţi. În 1980, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesorului Octavian Cotescu, conform site-ului www.ziarulmetropolis.ro.
Actorul Dinu Manolache, 1985
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ARHIVA AGERPRES FOTO
În 1979, debutase pe marele ecran, în filmul "Cine mă strigă?", regizat de Letiţia Popa. În 1981 a jucat în "Semnul şarpelui", în regia lui Mircea Veroiu, şi în "Fata Morgana", regia Elefterie Voiculescu. În anul 1982 Dinu Manolache apărea în pelicula lui George Cornea "Rămân cu tine", alături de Sebastian Papaiani, Florin Zamfirescu, Amza Pellea şi fostul său profesor, Octavian Cotescu. Tot în 1982, a jucat alături de Leopoldina Bălănuţă şi de viitoarea lui soţie, Rodica Negrea, în filmul "Mult mai de preţ e iubirea", regia Dan Marcoci. Acelaşi an îi aduce un rol în "Lumini şi umbre", alături de nume mari ale cinematografiei româneşti, precum Gina Patrichi, Ilarion Ciobanu, Adrian Pintea, Gheorghe Dinică, conform site-ului cinemagia.ro.
În televiziune a debutat în 1983, în "Hangiţa", adaptare TV după piesa omonimă a lui Carlo Goldoni. În teatru s-a remarcat pe scena Teatrului Mic în roluri ca Ligurio din "Mătrăguna" de Niccolo Machiavelli, Jean din "Mitică Popescu" de Camil Petrescu, Pătru cel Scurt din "Nişte ţărani" de Dinu Săraru sau Azazelo din "Maestrul şi Margareta" de Bulgakov, în regia Cătălinei Buzoianu. A jucat şi în producţii de teatru radiofonic şi a semnat regia câtorva spectacole notabile ca "Idolul si Ion Anapoda" de G.M. Zamfirecu, "Desculţ în parc" de Neil Simon sau "Trei nopţi cu Madox" de Matei Vişniec.
Dinu Manolache şi Rodica Negrea în piesa de teatru ''Scaunele'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), la Teatrul Mic, 1992.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ARHIVA AGERPRES FOTO
A fost asistent universitar la IATC Bucureşti, la clasa profesorului Mircea Albulescu, unde a regizat şi a scris scenarii pentru piese interpretate de studenţi. În 1990, Dinu Manolache a jucat în "Campioana" de Elisabeta Bostan, alături de Izabela Moldovan, Mircea Diaconu, George Mihăiţă şi Ileana Stana Ionescu. În 1994, actorul apare în ecranizarea lui Dinu Cernescu după comedia "Titanic vals" de Tudor Muşatescu, alături de Tamara Buciuceanu, Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mihai Constantin şi Cesonia Postelnicu.
Dinu Manolache a murit la 3 septembrie 1998, la doar 43 de ani. În 2006, actorului Dinu Manolache i-a fost decernată postum o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului, pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului. La ceremonie au fost prezente Ilinca, fiica lui, şi soţia, actriţa Rodica Negrea.
***
Rodica Negrea s-a născut la 25 decembrie 1956, la Târgu Mureş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică 'I.L. Caragiale', clasa prof. Olga Tudorache, promoţia 1980.
S-a remarcat în teatru cu roluri în piesele "Ţinutul din miezul verii", "Mutter Courage şi copiii ei", "Furtuna", "Război cu Troia nu se face", "Cum iubeşte cealaltă jumătate", "Baal", "Sonata fantomelor", "Conu' Leonida faţă cu reacţiunea", "Peer Gynt", "Scaunele", "Actorii", "Maidanul cu dragoste", "O scrisoare pierdută", "Amurgul burghez", "Mitică Popescu", "Ivona, principesa Burgundiei", "Nişte ţărani", "Lecţia de engleză", "Efectul razelor gamma asupra anemonelor".
Dinu Manolache şi Rodica Negrea în piesa de teatru ''Scaunele'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucata la Teatrul Mic, 1992.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ARHIVA AGERPRES FOTO
Din filmografia actriţei amintim: "Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor" (2017), "Atletico textila" (2016), "Omega Rose" (2015), "The Zero Theorem" (2013), "Blu" (2012), "Moştenirea" (2010), "Aniela" (2009), "Fratele lui Dan" (2008), "Cu un pas înainte" (2008), "Iubire ca în filme" (2006), "Lacrimi de iubire" (2005), "Hacker" (2004), "Emisia continuă" (1985), "Scopul şi mijloacele" (1983), "Cine iubeşte şi lasă" (1982), "Mult mai de preţ e iubirea" (1982), "Ştefan Luchian" (1981), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980), "Citadela sfărâmată" (1980), "Urcuşul" (1980), "Audienţa" (1979), "Din nou împreună" (1979), "E atât de aproape fericirea" (1977), precizează site-ul www.teatrulmic.ro
Între premiile şi distincţiile conferite Rodicăi Negrea amintim: Premiul pentru rol principal feminin ATM pentru interpretarea rolului Ivona în spectacolul "Ivona, principesa Burgundiei" de Witold Gombrowitz, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic - 1983; Premiul de interpretare rol feminin în cadrul Festivalului de Film pentru Tineret de la Costineşti pentru filmul "Mult mai de preţ e iubirea" (1982), regia Dan Marcoci - 1983; Premiul de debut la Festivalul de Teatru de la Braşov pentru interpretarea rolului Tillie în spectacolul "Efectul razelor gamma asupra anemonelor" de Paul Zinder, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Mic - 1977. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Drew Barrymore
Drew Barrymore a devenit una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației sale, deși viața i-a adus multe provocări încă din copilărie. A fost distinsă în 1999 cu Premiul ''Former Child Star Lifetime Achievement' din partea Fundației Young Artist, pentru realizările ei ca actriță în copilărie. Drew Blythe Barrymore s-a născut
22 februarie - Ziua mondială a cercetășiei
Ziua mondială a cercetășiei este marcată la 22 februarie și reprezintă ziua de naștere a fondatorului Mișcării 'Scout' - cercetașii, Robert Baden-Powell. Robert Baden-Powell a urmat o carieră militară și a încercat să reformeze metodele de pregătire militară, introducând activități distractive pentru ridicarea moralului trupelor. A fost dis
Cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit
În ziua de 22 februarie 2025, este programată cea de-a 40-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Film Independent Spirit. Cu acest prilej, organizația artistică non-profit Film Independent răsplătește cele mai bune producții cinematografice realizate cu un buget de cel mult 28 de milioane de dolari și difuzate în anul 2024, notează
CITATUL ZILEI
''Nu-ți goli starea sufletului tău dinaintea oricui. Și prin aceasta nu-ți pricinui pagubă ție însuți'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 februarie
Ortodoxe Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Constantinopol (Sâmbăta celor adormiți - Moșii de iarnă) Greco-catolice Aflarea moaștelor martirilor din Eugenion. Pomenirea morților Romano-catolice Catedra Sf. Ap. Petru; Sf. Margareta din Cortona, călug.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 februarie
Este a 53-a zi a anului 2025. Au mai rămas 312 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 04 m și apune la 17 h 54 m. Luna răsare la 03 h 22 m și apune la 11 h 23 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 februarie 2025
Primirea președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, de către președintele Franței, Emmanuel Macron, discursul lui Ilie Bolojan la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, reuniunea Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, prezidată de premierul Marcel Ciolacu, precum și marcarea
Săptămâna europeană 17-21 februarie 2025
Lideri ai unor state europene împreună cu oficiali ai Comisiei și Consiliului European au discutat într-o reuniune informală la invitația președintelui Franței Emmanuel Macron pe marginea situației din Ucraina și asupra aspectelor care vizează apărarea colectivă și arhitectura de securitate a Europei. Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state mem
UN SECOL DE ISTORIE: Lansarea primului număr al publicației The New Yorker (21 februarie)
La 21 februarie 1925 a fost lansată revista americană The New Yorker, potrivit Columbia Journalism Review (https://www.cjr.org/). Publicația a fost înființată de Harold Ross, unul dintre membrii fondatori ai grupului Algonquin Round Table, ce reunea scriitori, critici, actori, și de soția acestuia Jane G
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*'Ziua Solidarității Româno-Poloneze' este marcată în zilele de 21 februarie și 26 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), prin două tururi ghidate gratuite în expoziția 'România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Jozef Pilsudski și Familia Regală a României', o colabor
21 februarie - Ziua internațională a limbii materne (ONU)
Ziua internațională a limbii materne este marcată în fiecare an, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000. În acest s
CITATUL ZILEI
''Cumpătarea în toate lucrurile sufletului este lauda omului înțelept'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 februarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Timotei; Sf. Ier. Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei Greco-catolice Sf. cuv. Timotei; Sf. Eustațiu al Antiohiei Romano-catolice Sf. Petru Damian, ep. înv. Sfântul Cuvios Timotei este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 februarie
Este a 52-a zi a anului 2025. Au mai rămas 313 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 07 m și apune la 17 h 53 m. Luna răsare la 02 h 17 m și apune la 10 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Valea Vinales din Cuba
Valea Vinales este o depresiune carstică cu suprafața de 132 kilometri pătrați, formată în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, situată în provincia Pinar del Rio, în vestul Cubei. A fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1999, datorită frumuseții peisajelor, agriculturii tradiționale și culturii specifice regiunii, arată