Ziua minorităţilor naţionale din România
Ziua minorităţilor naţionale din România este sărbătorită, în fiecare an, la 18 decembrie. La 18 decembrie 1992, Adunarea generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice. Documentul internaţional oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în
ZILE NAŢIONALE: Republica Niger
La 18 decembrie, Republica Niger sărbătoreşte Ziua naţională - aniversarea proclamării independenţei (1958). Cu o suprafaţă de 1.267.000 km pătraţi şi o populaţie de 19.245.344 (est. iulie 2017) potrivit www.cia.gov, Republica Niger este situată în partea central-nordică a Africii. Libia şi Algeria sunt vecinii de la nord, Ciadul la est
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 decembrie
Ortodoxe Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Prorociţă Ana, mama Prorocului Samuel (Dezlegare la peşte) Greco-catolice Conceperea Preasfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana (Neprihănita Zămislire) Romano-catolice Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin În ziua de 9 decembrie Biserica face p
DOCUMENTAR: Mănăstirea Curtea de Argeş - necropolă voievodală şi regală
Catedrala de la Curtea de Argeş a fost zidită în prima jumătate a secolului al XVI-lea (în jurul anului 1517), pe locul Catedralei mitropolitane construită de Vlad Drăculea, în timpul domniei Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti în perioada 1512-1521. Potrivit volumului "Catedrale eparhiale din România"
Regele Mihai I: vizita în România, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti din 1992
Regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a efectuat o vizită cu caracter privat în România, în perioada 25-27 aprilie 1992, dând astfel curs invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. După instaurarea regimului comunist la putere, regele Mihai I a fost obligat să abdic
Regele Mihai I: abdicarea forţată şi anii de exil
Ceremonia plecării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi a reginei-mamă Elena la Londra, pentru a participa la căsătoria principesei El
DOCUMENTAR: Anul Nou în lume
Anul Nou era sărbătorit de babilonieni încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi. Apoi oamenii, ca şi acum, îşi stabileau scopuri pentru noul an. Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole &
DOCUMENTAR: Anul Nou, tradiţii şi obiceiuri
Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion. Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii. Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare î
DOCUMENTAR: Bradul de Crăciun
Pomii au fost un simbol al vieţii cu mult înainte de creştinism. În cea mai scurtă zi a anului, în decembrie, egiptenii antici duceau în casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumful vieţii asupra morţii. În aceeaşi perioadă a anului, preoţii druizi serbau solstiţiul de iarnă decorând stejarii cu mere aurii. P
DOCUMENTAR: Obiceiuri de Crăciun
Sărbătoarea Crăciunului este legată, cu precădere în zonele rurale, de unele obiceiuri şi superstiţii care s-au păstrat de-a lungul timpului. În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă. Pentru ca în anul care vine să fie frumoas
DOCUMENTAR: Tradiţii de Crăciun în lume
Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Moş Crăciun au adunat, pe meridianele Planetei, diverse obiceiuri şi tradiţii, dar şi denumiri diferite: spre exemplu, finlandezii îl au pe ''Joulupukki'', care ar veni din ţinutul ''Korvatunturi'', tărâm care are forma unei urechi, despre care se spune că ar fi urechea cu care Moşul ascultă dacă su
DOCUMENTAR: Sărbătoarea Crăciunului la români
Cea mai aşteptată sărbătoare de iarnă este Crăciunul, creştinii celebrând la 25 decembrie Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. La această sărbătoare sfântă, toţi creştinii îşi reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de co
DOCUMENTAR: Tradiţii în Ajunul Crăciunului la români
Ziua Crăciunului se bucură de o pregătire specială încă din ziua premergătoare acestei sărbători, numită Ajunul Crăciunului (24 decembrie). La sate, îndeosebi, sunt păstrate mult mai bine tradiţiile acesteia. În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiţia populară, trebuie să amintească de înfăşura
DOCUMENTAR: Legenda vâscului
În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte. Este o plantă încărcată de magie, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei. Semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, vâscul, căruia i se mai spune şi ''creanga de aur'', este recunoscut acum drept simbol al Sărbătorilor d
DOCUMENTAR: Colindul din Ajunul Crăciunului
În Ajunul Crăciunului, cete de colindători merg la casele oamenilor cântând ''Bună dimineaţa la Moş Ajun!''. Dacă gazda le deschide, copiii primesc nuci, covrigi, colaci, mere sau bani. În zonele rurale, colindul copiilor păstrează încă frumuseţea de altădată, cetele de colindători mergând pe uliţe şi câ