La 18 decembrie, Republica Niger sărbătoreşte Ziua naţională - aniversarea proclamării independenţei (1958). Cu o suprafaţă de 1.267.000 km pătraţi şi o populaţie de 19.245.344 (est. iulie 2017) potrivit www.cia.gov, Republica Niger este situată în partea central-nordică a Africii. Libia şi Algeria sunt vecinii de la nord, Ciadul la est, Nigeria, Benin şi Burkina Faso la sud, iar Mali la vest.

Fără acces la ocean, Republica Niger este situată în partea sudică a Saharei, cu un relief relativ monoton dat de un platou nu prea înalt (altitudine medie 360 m), care cuprinde şi marele erg Ténéré (zonă cu dune de nisip), potrivit volumului ''Enciclopedia Statelor Lumii'' (2016). Singurul sector mai înalt este Masivul Air, din centrul ţării (Mont Bagzane 2.022 m).

Clima este tropicală, deşertică în jumătatea nordică (25-27 mm/an), mai puţin aridă în Sahel (100-200 mm/an) şi în sud-vest, în lungul fluviului Niger, care este, de altfel, singurul curs permanent de apă al Nigerului, navigabil pe 300 km, potrivit volumului amintit.

Vegetaţia este predominant ierboasă (pădurile reprezintă doar 2% din teritoriu), de savană în extremitatea sudică, de stepă în Sahel şi discontinuă în Sahara. Sahelul reprezintă o amplă zonă de tranziţie, care este situată în partea central-nordică a Africii, extinsă pe 3.053.200 km pătraţi, având o lungime de 3.900 km, de la ţărmul Oceanului Atlantic şi până la Marea Roşie, cu o lăţime ce variază între 300 şi 500 km la sud de Sahara. Ocupă mari porţiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia şi Sudan.

Numele statului actual derivă din cel al fluviului omonim. În epoca precolonială, teritoriul Nigerului (traversat de drumuri caravaniere de importanţă capitală pentru Africa Septentrională) nu a constituit niciodată o unitate politică de sine stătătoare, ci a fost încorporat parţial unor formaţiuni statale din vecinătate. Sud-vestul a aparţinut Imperiului Shonghai, sudul statelor Hausa, ulterior, după 1817, Sultanatului Sokoto, sud-estul Regatului Kanem-Bronu. Populaţia hausa, venită în secolul XII, a fost supusă către 1800 de triburi fulbe, care au impus ca religie islamismul. Cucerit în ultimul deceniu al secolului XIX de trupe franceze, Nigerul a fost inclus, în 1922, după înăbuşirea ultimelor rezistenţe autohtone, în Africa Occidentală Franceză, rămânând până la proclamarea independenţei, cel mai puţin dezvoltat teritoriu din această construcţie colonială.

Nigerul a devenit, în 1958, republică autonomă în cadrul Comunităţii Franceze, iar la 3 august 1960 şi-a proclamat independenţa.

Republica Niger este organizată administrativ în opt regiuni: Agadez, Diffa, Dosso, Maradi, Niamey, Tahoua, Tillaberi, Zinder. Capitala este Niamey (1.09.000 de locuitori, 2015, potrivit www.cia.gov), iar alte oraşe sunt: Zinder, Maradi, Tahoua. Limba oficială este franceza, iar ca alte limbi sau dialecte locale amintim: haoussa, djerma, peul, potrivit www.mae.ro.

Niamey, capitala, este situată în sud-vestul ţării, pe malurile fluviului Niger, având o suprafaţă de 225 km pătraţi. A fost fondată pe locul unui fort construit de francezi, fiind desemnat în 1926, datorită situării sale geografice favorabile, comparativ cu a oraşului Zinder, ca reşedinţă administrativă a coloniei Niger. În 1960 a fost proclamat capitală a Nigerului independent. Important centru economic, Niger are o industrie diversificată, cu întreprinderi de mici dimensiuni.

Principalele obiective sau zone turistice ale ţării sunt: capitala Niamey, cu Marea Moschee, podul J.F. Kennedy (716 m, aflat pe fluviul Niger), Muzeul Naţional; zona fluviului Niger ce face parte din Parcul Naţional ''W'', unul dintre cele mai vaste din Africa Occidentală, devenit faimos prin fauna sa extrem de variată; oraşul Zinder, fondat în secolul al XVIII-lea, fostă capitală până în 1927, cu Palatul sultanului şi clădirea fostului caravanserai; Dosso, un oraş din secolul al XIII-lea, cu un palat şi o piaţetă animată, unde au loc multe festivaluri cu parade şi ceremonii oficiale; Agadez, un vechi centru al comerţului caravanier din secolul al XIV-lea, activ şi în prezent; situl preistoric de la Iferouane şi zona lacului Ciad (în special, pentru pescuit). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Daniela Juncu)