Sărbătoarea Crăciunului este legată, cu precădere în zonele rurale, de unele obiceiuri şi superstiţii care s-au păstrat de-a lungul timpului.

În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce au dat cu împrumut, ca să îi găsească sărbătorile cu toată averea în casă. Pentru ca în anul care vine să fie frumoase şi bogate, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa în care se spală. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul.

Se spune că dacă este un cer senin de Crăciun va fi un an roditor, iar dacă bate vântul, acesta va aduce ghinion.

Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la "Alesul oilor". Atunci îl scot, îl macină şi, amestecat cu tărâţe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.

În noaptea de Ajunul Crăciunului se priveghează. Pe masă se pune un colăcel, în care se înfige un cuţit. Masa aşezată în seara de Ajun trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are cămin, lasă focul aprins.

De Crăciun, pâinea se aşează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.

Alt obicei este ca fetele să măture casa de la prag înspre răsărit, ca să le vină peţitori, din Ajunul Crăciunului şi până la Bobotează. În aceste două săptămâni este bine ca fetele de măritat să nu dea gunoiul afară din casă.

Tradiţia spune că de Crăciun se deschide cerul şi este văzut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinţii şi îngerii la masă. Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)