Regele Mihai I: vizita în România, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti din 1992
După instaurarea regimului comunist la putere, regele Mihai I a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, şi să părăsească ţara, la începutul lunii ianuarie 1948. După evenimentele din decembrie 1989, în 1990, a intenţionat să revină în ţară, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, lucru ce i-a fost interzis. La 25 decembrie 1990, cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun, a sosit, alături de câţiva membri ai familiei regale, pe Aeroportul Otopeni, cu intenţia de a ajunge la Curtea de Argeş, pentru a asista la Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun. Familia regală a fost însă întoarsă din drum, pe autostrada Bucureşti-Piteşti, fiind nevoită să revină în Elveţia. Nici după vizita din 1992, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în România, deşi a încercat acest lucru în mai multe rânduri. Abia în 1997, i-a fost redată cetăţenia română, potrivit ''Enciclopediei Şefilor de Stat şi de Guvern ai României'', de Nicolae N. Nicolescu (2011).
Vizita din aprilie 1992 a fost, astfel, prima efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. Principalele momente ale acestei vizite - la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură pe regele Mihai, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.
Un comunicat emis de Biroul de presă al regelui Mihai I de la Versoix (Elveţia) şi primit de Rompres (denumirea oficială de la acea dată a ANP AGERPRES, n. red.), la 21 aprilie 1992, preciza: ''Majestăţile lor Regele şi Regina vor sosi în România sâmbătă, 25 aprilie, şi vor asista la slujba de Înviere la Mănăstirea Putna. Duminică, de Paşti, Majestăţile lor vor fi în Bucureşti, unde vor asista la a Doua Înviere la Biserica Sf. Gheorghe, la ora 13.00. Majestăţile lor vor înnopta în Bucureşti şi speră să viziteze, de asemenea, mormintele strămoşeşti din Curtea de Argeş. Vizita Majestăţilor lor în România, de natură privată şi restrânsă, se va încheia luni, 27 aprilie''.
''Vom fi, în zilele următoare, martorii unor clipe de emoţie, prilejuite de reîntâlnirea Majestăţii Sale Regele Mihai cu ţara, pe care a fost silit să o părăsească în urmă cu 45 de ani (...)'', scria cotidianul ''România liberă'' în numărul din 24 aprilie 1992.
Regele Mihai I şi regina Ana au sosit sâmbătă, 25 aprilie 1992, pe aeroportul din Salcea, în apropiere de Suceava, unde au fost aşteptaţi de Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen. Pe aeroport se aflau, de asemenea, cea de-a doua fiică a regelui Mihai, principesa Elena, şi fiul acesteia, Nicolae, sosiţi în România cu două zile înainte. ''În buna tradiţie a ospitalităţii bucovinene, Majestăţile Lor au fost întâmpinate cu pâine şi sare, iar un grup de copii îmbrăcaţi în costume populare tradiţionale le-au oferit flori'', relata Rompres.
De la aeroport, coloana de maşini s-a îndreptat spre Mănăstirea Putna. Aici, regele Mihai I a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ''Trăiască regele'', ''Regele Mihai'', relata, de asemenea, Rompres.
Într-o corespondenţă de la Mănăstirea Putna, agenţia Associated Press transmitea că ''peste 5.000 de persoane s-au adunat în incinta acestei pitoreşti mânăstiri din nordul României'', pentru a-l întâmpina pe regele Mihai, înaintea slujbei ortodoxe de Paşti.
Tot sâmbătă, 25 aprilie, peste 200 de reprezentanţi ai presei române şi străine, de la publicaţii, agenţii de presă sau posturi de radio şi televiziune, au asistat, în sala tronului domnesc de la Mănăstirea Putna, la conferinţa de presă a regelui Mihai I.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, începând cu ora 23.40, regele Mihai, regina Ana, principesa Elena şi fiul acesteia, Nicolae, au asistat la slujba Învierii.
Duminică, 26 aprilie, regele Mihai I a sosit în Bucureşti, unde, la ora 13.30, a participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe. La sosirea la biserică, a fost întâmpinat de miile de bucureşteni care ocupaseră zona kilometrului zero. După terminarea slujbei, regele Mihai a vorbit celor veniţi să-l salute, mulţumindu-le pentru felul cum a fost primit şi adresându-le mesajul ''Hristos a Înviat!'', scria Rompres.
Reuter şi Associated Press au relatat că aproximativ 100.000 de români l-au ovaţionat pe regele Mihai la sosirea sa în capitala ţării, Bucureşti, din care a fost exilat de comunişti în urmă cu 45 de ani. Coloana regală s-a oprit de mai multe ori de-a lungul bulevardului principal, pentru ca regele Mihai să poată da mâna cu cei prezenţi, mai relatau cele două agenţii de presă străine.
În Piaţa Romană, ''Majestăţile Lor au salutat cu emoţie manifestanţii entuziaşti care, din trotuar în trotuar şi infiltraţi masiv pe carosabil, au determinat maşinile din suita regală să înainteze ''la pas'' pe bulevardele Magheru şi Bălcescu. (...) O mare de oameni copleşiţi de fericire, pe tot parcursul spre Biserica Sfântu Gheorghe, kilometrul zero al ţării, unde maşina regală a ajuns încărcată cu flori!'' (...) În momentul în care Majestatea sa Regele Mihai a ieşit în pridvorul Bisericii, explozie de entuziasm! (...)'' ("România liberă" din 29 aprilie 1992).
''În Piaţa Sfântu Gheorghe, o mare de oameni aşteaptă sosirea regelui. Pe o rază de 200 de metri în jurul Bisericii Sfântu Gheorghe, mulţimea este atât de compactă încât apropierea de biserică este imposibilă. Orice loc liber este folosit: ferestrele clădirilor din împrejurimi sunt ocupate de oameni, mulţi curioşi s-au urcat în copaci, pe stâlpi, pe garduri...'' (''Cotidianul'' din 29 aprilie 1992).
În după-amiaza zilei de duminică, regele Mihai I a avut, în apartamentul regal de la Hotelul Continental, o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericii, oameni de cultură, istorici, oameni de ştiinţă, studenţi, ziarişti, lideri de partide şi asociaţii.
În jurul orei 18.45, regele Mihai I s-a adresat, de la balcon, mulţimii adunate în jurul Hotelului Continental: ''Am ajuns aici la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie. Sunt atât de bucuros că această vizită aici a coincis cu Sărbătorile Paştelui. Paştele, prin Învierea Mântuitorului nostru, sunt convins că va fi şi reînvierea ţării româneşti. Sunt sigur şi ştiu că România va reînvia şi va renaşte. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima! (...)''. ("România liberă" din 29 aprilie 1992)
Ziarul ''România liberă'' relata, de asemenea, că pe parcursul vizitei regelui Mihai I în România au fost 6.000 de participanţi la Putna, 500.000 la Bucureşti (''cu această ocazie se afirmă că în cursul întregii zile de duminică, vizita regelui a determinat în Capitală ieşirea în stradă a circa un milion de persoane, estimare avansată şi de postul de televiziune CNN''), aproape 30.000 la Curtea de Argeş.
''Luni, 27 aprilie. Drumul convoiului spre Curtea de Argeş începe, la ora 8.45, cu două opriri: Troiţa din Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană. Din dorinţa Majestăţii Sale de a merge pe vechiul drum, alaiul se îndreaptă spre Piteşti prin Chitila. În sate, bătrâni, femei şi copii i-au întâmpinat pe M.S. Regele şi Regina (....)'', a scris ziarul ''Cotidianul'', într-un reportaj publicat la 29 aprilie 1992.
Luni la amiază, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeş. Aici a fost întâmpinat de o mulţime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau steguleţe tricolore şi portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieşteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I, regina Ana, principesa Elena şi fiul acesteia, Nicolae, au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I şi Ferdinand I, înmormântaţi aici. La ieşirea din biserică, adresându-se celor prezenţi, regele Mihai I le-a mulţumit pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezervată, iar în încheiere le-a adresat cuvintele ''Hristos a Înviat!'', mulţimea răspunzând ''Adevărat a Înviat!''. La reşedinţa episcopală din curtea Mănăstirii Curtea de Argeş, regele Mihai I şi suita sa au luat parte la un dejun oferit de Episcopia Argeşului şi Teleormanului, a relatat Rompres.
În după-amiaza zilei de 27 aprilie 1992, regele Mihai I şi persoanele care l-au însoţit în timpul vizitei sale la Curtea de Argeş au revenit în Capitală. La Aeroportul Otopeni, regele Mihai I a mulţumit din nou celor prezenţi pentru ospitalitatea de care s-a bucurat în timpul şederii în România, după care, împreună cu suita sa, s-a îmbarcat într-o aeronavă specială, părăsind România, în jurul orei 16.00.
Într-o declaraţie transmisă presei la revenirea sa la Versoix şi preluată de Rompres, regele Mihai I spunea: ''Dimensiunea cea mai importantă a acestor zile petrecute în Ţară rămâne, însă, reîntâlnirea mea cu poporul meu după aproape 45 de ani de pribegie. Dragostea, căldura şi speranţa cu care ne-a primit, venind să ne întâmpine în număr atât de mare, m-au emoţionat şi înduioşat în modul cel mai profund''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s












