Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) din Tulcea a luat în evidenţă în ultimii doi ani 237 de persoane din Ucraina, însă doar 20 dintre ele au fost angajate în judeţ.

Numărul redus al persoanelor din Ucraina care s-au angajat în judeţul Tulcea a fost explicat de conducerea instituţiei atât prin situaţia familială a acestora, cât şi prin dorinţa lor de a ajunge în zone mai dezvoltate, cu oportunităţi de angajare mai atractive.

"De la începutul conflictului armat din Ucraina şi până în prezent în evidenţa AJOFM au intrat 237 de persoane, dintre care au fost angajate 20 de persoane. Este posibil ca numărul cetăţenilor ucraineni angajaţi să fie mai mare deoarece o parte dintre aceştia s-au angajat fără să se înregistreze în evidenţele serviciului public de ocupare", se arată într-o adresă transmisă la solicitarea AGERPRES de AJOFM.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi cetăţeni ucraineni s-au orientat fie către zone ale ţării mai dezvoltate din punct de vedere economic, unde există mai multe oportunităţi de găsire a unui loc de muncă, fie au ales să îşi continue deplasarea către alte state europene, România fiind pentru aceştia ţară de tranzit.

"Precizăm că aproximativ 70% din totalul refugiaţilor au fost femei cu copii minori în întreţinere", se specifică în adresa semnată de directorul AJOFM, Cristian Denuşi.

Având în vedere faptul că majoritatea cetăţenilor ucraineni nu cunosc limba română, ceea ce îi împiedică să ocupe cu uşurinţă un loc de muncă în România potrivit competenţelor şi pregătirii profesionale, cu ocazia înregistrării la Agenţie, ei au fost îndrumaţi să urmeze cursuri de competenţe cheie în comunicare în limba română.

"În vederea ocupării persoanelor refugiate am organizat un curs de 'competenţe cheie comunicare în limba română' pentru un număr de 18 cursanţi, în urma căruia au absolvit 15 persoane. După finalizarea acestuia, considerând că vom avea mai multe persoane interesate de învăţarea limbii române, în contextul în care estimam şi o creştere a numărului cetăţenilor ucraineni înregistraţi la Agenţie, am solicitat Agenţiei naţionale organizarea a încă unui curs de competenţe cheie comunicare în limba română pentru un număr de 21 de cursanţi. Cu toate că am obţinut această aprobare, nu am reuşit să formăm încă o clasă în vederea începerii cursului, interesul cetăţenilor ucraineni fiind doar acela de a solicita adeverinţe necesare obţinerii ajutoarelor de la autorităţile publice locale, acesta fiind şi principalul motiv pentru care nu a mai fost desfăşurat şi cel de-al doilea curs, persoanele refugiate refuzând programul de formare oferit", se arată în adresa AJOFM.

Datele instituţiei statului din ultimii doi ani par să arate o creştere a interesului ucrainenilor faţă de locurile de muncă din judeţ. Astfel, dacă în iulie 2023, în evidenţa AJOFM Tulcea au fost 201 persoane din Ucraina, în aceeaşi lună a anului precedent, în evidenţe erau doar 35 de persoane.

În luna aprilie a anului trecut, au fost publicate două acte normative care au modificat condiţiile în care se acorda sprijinul financiar pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi pe teritoriul României. Astfel, OUG nr. 22/2023, care a modificat Ordonanţa de Urgenţă nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, şi HG nr. 368 din 26 aprilie 2023 pentru stabilirea cuantumului, condiţiilor şi a mecanismului de acordare a sumelor forfetare potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, au stabilit noile condiţii pentru acordarea, începând cu data de 1 mai 2023, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, a unei sume forfetare lunare, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare şi hrană, acordată din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

''Pentru a beneficia pentru următoarele 3 luni din cele maximum 4 luni consecutive, cetăţenii ucraineni - solicitantul şi membrii familiei acestuia care îndeplineau condiţiile pentru a fi încadraţi în muncă pe teritoriul României - trebuiau să fie înregistraţi la una dintre agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti sau, după caz, să fie încadraţi în muncă pe teritoriul României. Acest lucru a dus la creşterea numărului de cetăţeni înregistraţi începând cu luna iulie 2023, dar mulţi dintre aceştia au preferat să se deplaseze pe raza oraşelor şi comunelor din alte judeţe mai dezvoltate", se mai menţionează în adresa semnată de directorul AJOFM, Cristian Denuşi.

Potrivit sursei citate, pe fondul conflictului armat din Ucraina, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a luat o serie de decizii care vizează protecţia persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vârstnice dependente, precum şi flexibilizarea condiţiilor de acces pe piaţa muncii din România pentru cetăţenii ucraineni.

Prin OUG 20/2022 s-a creat cadrul legal astfel încât cetăţenii ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare prevăzut de legislaţia românească cu privire la încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. De asemenea, persoanelor care se angajează li se prelungeşte dreptul de şedere în scop de muncă fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă.

"În vederea asigurării informării cetăţenilor ucraineni care vin din zona de conflict armat, ANOFM a elaborat un pliant în limba română, ucraineană şi engleză, material ce a fost postat pe site-ul ANOFM şi reţelele de socializare. Pliantul conţine un cod QR cu datele de contact ale tuturor agenţiilor judeţene, locale sau puncte de lucru, fiind distribuit în mass-media, gări, vămi, instituţii publice locale şi alte locuri unde se află refugiaţi. Astfel, în acest context cetăţenii ucraineni ajunşi în România pot beneficia gratuit de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, cu condiţia înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti: informarea şi consilierea profesională; medierea muncii; formarea profesională; evaluarea şi recunoaşterea competenţelor profesionale obţinute în context non-formal şi informal; servicii de asistenţă EURES", mai arată sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Barbu Mateescu: Încrederea în NATO şi în forţele armate naţionale trebuie cimentată

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ajutorul occidental pentru Ucraina depăşeşte deja Planul Marshall

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Analist militar: România şi NATO trebuie să îşi însuşească lecţiile războiului ucrainean

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, un important succes diplomatic al Kievului

UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Militar luat prizonier de ruşi: Am sperat tot timpul că mă voi întoarce la familie

VIDEO UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Ofiţer ucrainean: Militarii - unicul motiv pentru care mai există Ucraina

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor

UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere