UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/Hari Bucur-Marcu: România are suficient armament pentru ceea ce ne trebuie în prezent
România dispune de muniţia şi armamentele necesare pentru a duce la îndeplinire misiunile pentru care sunt pregătite, în prezent, forţele gata de luptă ale Armatei, dar, în scenariul unui război de secol XX, cu consumuri mari, în care este necesară reconvertirea industriei de apărare la producţia de apărare, ţara noastră nu este pregătită, a declarat analistul militar Hari Bucur-Marcu.
"Cantitatea de muniţie folosită depinde de precizia armamentului. (...) De exemplu, am văzut cum făceau americanii comparaţie că producţia de obuze la ruşi este de câteva ori mai mare decât la americani şi, ca urmare, aoleu... Da, dar americanii au o producţie pentru un tip de armament foarte precis, pe când ruşii nu. Una peste alta, noi, ca români, avem în momentul de faţă, cu siguranţă, faţă de ce planuri avem şi ce misiuni ar putea să primească Forţele noastre - încă nu au primit, pentru că nu suntem în stare de război - dar avem suficiente, şi muniţie şi armament, pentru ceea ce ne trebuie. Dacă s-ar ajunge la un război de secol XX, cu consumuri mari, în care trebuie să reconverteşti întreaga industrie de apărare, să o reconverteşti la producţia de apărare, să creezi fabricile de un anumit fel să facă arme sau obuze sau alte tipuri de muniţii, sigur, pentru aşa ceva nu suntem pregătiţi sub nicio formă. Dar pentru ce misiuni ar fi în momentul de faţă previzibile şi pentru care am constituit deja forţele, eu zic că avem cam ce ne trebuie. Sigur, eu vă spun din public", a precizat dr. Hari Bucur-Marcu, într-o declaraţie acordată AGERPRES, în contextul marcării, în următoarele zile, a doi ani de război în Ucraina.
Analistul militar a accentuat că pentru puterea militară a unei ţări contează şi alte elemente.
"Mai contează, bineînţeles, pentru puterea militară şi voinţa politică şi capacitatea de planificare, contează şi calitatea comandanţilor, contează şi o mulţime de alte lucruri, din acestea nu foarte precise, care nu se pot măsura foarte precis şi care s-ar putea să ai surpriza ca la pace să fii convins că ele sunt favorabile şi la război să descoperi că nu îţi sunt favorabile. Adică se transformă din oportunităţi în vulnerabilităţi", a explicat el.
Pe partea de înzestrare a Armatei, a precizat analistul militar, aceste elemente se planifică în funcţie de misiunile pentru care se pregătesc forţele armate, strategice sau operative, după caz.
"Orice înzestrare şi orice compoziţie a forţelor se face în vederea unei misiuni, misiune strategică sau operativă, după caz. Misiunile viitoare, pentru care nu sunt în prezent forţele gata de luptă, dar vor fi în viitor, pentru acestea se fac înzestrările şi achiziţiile de armamente ulterioare. Dar sunt misiuni în prezent unde forţele sunt gata de luptă pentru a îndeplini asemenea misiuni. Pentru acestea există armamentele necesare. Dacă ar fi vorba de o îngrijorare, dacă va apărea o misiune în viitor şi noi nu vom fi înzestraţi corespunzător pentru ea, acesta este tipul de îngrijorare. Şi, în general, când se face planificarea pentru înzestrare se iau în calcul inclusiv întârzierile, imposibilitatea de a plăti, la un moment dat, felul în care se schimbă condiţiile de plată şi aşa mai departe. Toate acestea fac parte din procesul de înzestrare. Nu este ca şi când am rămâne dintr-odată neapăraţi pentru că nu ştiu care furnizor nu este în stare să livreze nu ştiu ce armament", a afirmat Hari Bucur-Marcu.
Referitor la bazinul Mării Negre, cel mai apropiat punct de contact al României cu Rusia, analistul militar este de părere că, în prezent, nu suntem într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor şi, în plus, se ia în calcul şi faptul că suntem parteneri în NATO cu Turcia şi Bulgaria în această regiune.
"Dar ce misiuni sunt în Marea Neagră? Asta e întrebarea. În afară de cele de deminare, de patrulare şi de verificare a traficului pe Marea Neagră nu sunt alte misiuni propriu-zise. Nu există o flotă care să se pregătească pentru o confruntare, luptă navală, cu o altă flotă, rusească, din Marea Neagră. Nu există aşa ceva, dar bineînţeles că ar putea să apară şi asemenea lucruri, doar că noi suntem împreună cu Bulgaria şi, mai ales, cu Turcia, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, în Marea Neagră. Ca urmare, orice planificare din asta de eventualitate, contingency planning, este făcută având în vedere ce posibilităţi avem în momentul de faţă. De aceea s-a întârziat şi înarmarea corvetelor, pentru că nu era clar care sunt misiunile. Corvetele ar fi trebuit să participe la forţele acestea gata de luptă în Mediterană, de exemplu, unde trebuie să contribuim şi noi ca membri NATO pentru operaţiunile Alianţei din Mediterană. Dar în Marea Neagră propriu-zis nu cred că suntem, în momentul de faţă, într-o situaţie de descoperire din punct de vedere al armamentelor", a punctat dr. Hari Bucur-Marcu.
În opinia analistului militar, este nevoie, din partea guvernanţilor, de o comunicare pentru publicul larg, în aşa fel încât oamenii să înţeleagă care este rolul unei rezerve a Armatei, ce înseamnă acest lucru, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea.
Întrebat dacă legea privind stagiul militar voluntar reprezintă o soluţie la problema resursei umane din Armată sau sunt necesare şi alte măsuri complementare, Hari Bucur-Marcu a precizat: "E o improvizaţie. Dacă ar fi fost o treabă serioasă, în 2007, când s-a făcut trecerea de la armata de conscripţie la armata de profesie ar fi trebuit să treacă instantaneu şi rezerva armată de la rezerva de conscripţie la rezerva de profesie. Nu au făcut-o, sunt 17 ani de atunci. Şi de aceea au constatat, acum când au nevoie de forţe, pentru că în NATO sunt mai multe categorii de forţe, sunt forţele gata imediat, gata de luptă într-un timp foarte scurt, unele cu un timp mai lung şi rezerva care să fie gata de a intra în luptă, după un an, poate şi mai mult, de la alarmare, de la chemarea sub arme. Ei bine, partea asta pentru misiuni îndepărtate sau înlocuirea forţelor care, deja, s-au uzat pe câmpul de luptă, pentru aşa ceva noi nu avem forţele de luptă constituite. Şi nu le avem pentru că nu a funcţionat rezerva, nu au avut grijă nici să facă legislaţia care trebuie. Sigur că da, există şi acum legislaţie de rezervă profesionistă, doar că nu e aplicată, pentru că nu se face niciun fel de comunicare. Nu vorbesc de propagandă, de mobilizarea oamenilor să vină la Armată. Vorbesc de comunicare pentru publicul larg, să înţeleagă care este rolul rezervei Armatei, ce înseamnă asta, ce avantaje şi ce dezavantaje sunt pentru toată lumea. Este nevoie mai mult de comunicare decât de lege. O comunicare oficială, să ne spună guvernanţii care sunt ameninţările reale, care sunt vulnerabilităţile noastre, care sunt riscurile ca ameninţările şi vulnerabilităţile, puse la un loc, să dea vreun conflict armat în care să fie implicată România".
Hari Bucur-Marcu a arătat în context că toate aceste lucruri "trebuiau spuse, oamenii să ştie din timp, şi apropo de Rusia, şi apropo de China, şi apropo de Orientul Mijlociu, pentru că sunt zone care ne afectează direct din punct de vedere al securităţii".
"În condiţiile acestea ar trebui să ştim ce facem noi, ce face NATO pentru noi, ce facem noi pentru NATO, dar nu spune nimeni nimic. (...) Unde suntem în momentul de faţă trebuie să ne spună guvernanţii. Asta e foarte important", a arătat analistul militar. AGERPRES/(A - autor: Daniel Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Sursa foto: Hari Bucur-Marcu/Facebook.com
Citeşte şi:
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Ucrainenii caută normalitatea în mijlocul tragediei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul uman al războiului din Ucraina, un subiect sensibil
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Militar rus condamnat la 15 ani de închisoare pentru crime de război
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ REPORTAJ Tulcea: Vieţi marcate de tancurile ruseşti
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Poziţia comunităţii internaţionale faţă de războiul din Ucraina
UCRAINA - DOI ANI DE RĂZBOI/ Cristian Pîrvulescu: NATO - mult mai pregătit să contracareze Rusia
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ Bilanţul invaziei
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI / Sinteza evenimentelor
UCRAINA-DOI ANI DE RĂZBOI/ O linie de front de 1000 km separă cele două tabere
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/ Consolidarea României ca furnizor de securitate la Marea Neagră; un Minister de Externe modernizat
Consolidarea rolului României ca furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și un minister de resort modernizat se numără printre prioritățile din domeniul Afacerilor Externe prezentate în programul de guvernare al Cabinetului Tomac, care ar urma să fie depus duminică la Parlament. 'Politica externă a României a
Program de guvernare/Operaționalizarea mecanismului național de monitorizare a spațiului informațional și programe de educație media - obiective în combaterea dezinformării
Combaterea manipulării informaționale, protejarea spațiului informațional național și dezvoltarea capacității instituționale de răspuns la amenințările hibride se află printre direcțiile propuse în programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Manipularea informațională și războiul hibrid au devenit una dintre princip
Program de guvernare/ Relația cu R.Moldova - sprijin politic, fără echivoc, pentru integrarea europeană
România acordă sprijin politic în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova la toate nivelurile Uniunii Europene și în relațiile cu ceilalți parteneri europeni și oferă asistență tehnică în baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a acestei țări, se arată în programul de guvernare al premierului desemnat, E
Program de guvernare/Cadru legal pentru protecția minorităților naționale, susținerea cultelor și întărirea parteneriatului cu societatea civilă
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac are printre priorități crearea unui cadru legal pentru protecția minorităților naționale, susținerea cultelor și întărirea parteneriatului dintre stat și societatea civilă, în vederea consolidării coeziunii sociale și a participării civice. 'Organizațiile societăți
Cabinetul propus de Eugen Tomac - 18 membri în noul Executiv; trei vicepremieri, doi fără portofoliu
Trei vicepremieri, doi fără portofolii, și 15 miniștri se află pe lista propusă de premierul desemnat, Eugen Tomac, pentru noul Executiv. Lista urmează să fie depusă duminică la Parlament. Din noul Cabinet condus de Eugen Tomac ar urma să facă parte: * Sorin Costreie - vicepremier și ministru al E
Program de guvernare/ Diaspora - una dintre cele mai importante resurse strategice ale României
Consolidarea legăturilor dintre România și diaspora prin servicii publice eficiente, educație, dialog și oportunități de implicare în dezvoltarea țării este unul dintre obiectivele principale ale capitolului consacrat diasporei din programul de guvernare al premierului desemnat Eugen Tomac, care urmează să fie depus la Parlament. P
Nicușor Dan: Trebuie să construim și în România instituții capabile să păstreze și să susțină talent științific
Președintele Nicușor Dan afirmă că trebuie construite și în România instituții capabile să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel. 'Doar astfel țara noastră poate fi mai mult decât un simplu beneficiar al progresului tehnologic și să devină unul dintre locurile în care acesta se produce - &i
Ilie Bolojan - duminică, la Congresul PAS de la Chișinău
Președintele Partidului Național Liberal, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, va participa duminică la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), organizat la Chișinău, în Republica Moldova. Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea
Președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori la Monumentul dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 1990
Președintele Nicușor Dan a depus, sâmbătă, o coroană de flori la Monumentul din Piața Universității dedicat memoriei victimelor Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990. 'Vara anului 1990 rămâne și astăzi o rană dureroasă a istoriei noastre recente, un moment când speranțele născute în urma Revoluției din decembrie au fost umbrite de viole
Președintele Nicușor Dan: Începerea negocierilor de aderare cu R.Moldova și Ucraina, o zi de referință pentru istoria extinderii UE
Președintele Nicușor Dan a transmis, vineri seară, că începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster, dedicat valorilor fundamentale, reprezintă un moment de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene. 'O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene! Cele 2
Bistrița-Năsăud: Deputatul Bogdan Ivan, ales președinte al organizației județene a PSD
Deputatul Bogdan Ivan a fost ales, vineri seară, în funcția de președinte al organizației județene PSD Bistrița-Năsăud, acesta succedându-i lui Radu Moldovan, cel care a condus filiala în ultimii 19 ani. Ivan a îndeplinit funcția de președinte interimar al PSD Bistrița-Năsăud începând cu data de 22 aprilie,
Fritz (USR): Respect gestul făcut de prefectul de Timiș de a demisiona, deși nu are nicio calitate în dosar
Președintele USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, a declarat, vineri seara, pentru AGERPRES, că respectă gestul de onoare făcut de prefectul județului Timiș, Elena Cornelia Micicoi, care a demisionat din înalta demnitate publică, pentru a proteja imaginea Instituției Prefectului, deși nu are nicio calitate în ancheta derulată de Parchetul European.
MAE: 11 solicitări de asistență consulară, gestionate în contextul tensiunilor din Irlanda de Nord
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis vineri că a gestionat 11 solicitări de asistență consulară, care au vizat 41 de români, dintre care 17 minori, și un cetățean al Uniunii Europene, membru de familie al unui cetățean român, în contextul crizei de securitate din Irlanda de Nord. Astfel, în cadrul demersurilor
Oana Țoiu: Protestele din Irlanda de Nord au generat și riscuri privind siguranța cetățenilor români
Protestele din Irlanda de Nord au generat și riscuri privind siguranța cetățenilor români, iar Ministerul de Externe este în legătură directă cu autoritățile care gestionează situația, a scris vineri, pe platforma X, șefa diplomației române, Oana Țoiu.
Dominic Fritz: USR a decis să nu susțină Guvernul Tomac
Comitetul Politic al USR a decis să nu susțină guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat vineri seara președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz. Decizia a fost susținută de o majoritate de peste 90% dintre membrii Comitetului Politic. ''După o săptămână de deliberări interne, de d