TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Capul de răţoi'' (1940)

Piesa de teatru ''Capul de răţoi'', scrisă de George Ciprian în 1938, a avut premiera în 26 ianuarie 1940, la Teatrul Naţional din Bucureşti, conform site-ului www.tnb.ro, fiind considerată un "exemplu timpuriu al teatrului absurdului".
În 27 aprilie 1966, piesa era prezentată în premieră la Teatrul de Comedie, în regia lui David Esrig, fiind unul dintre spectacolele de mare succes, scrie site-ul http://comedie.ro. Din distribuţie făceau parte actorii Mircea Albulescu, Constantin Băltăreţu, Rozalia Avram, Radu Beligan, Eugen Cassian, Radu Cazan, Dumitru Chesa, Gheorhe Crîşmaru, Gheorghe Dinică, Dorina Done, Grigore Gonţa, Ion Lucian, Marin Moraru, Mihai Pălădescu, Amza Pellea, Valentin Plătăreanu, Eugen Racoţi, Dem Savu, Vasilica Tastaman, Sanda Toma, conform site-ului cimec.ro.
Foto: cimec.ro
În centrul acţiunii se află patru personaje principale - Macferlan, Ciriviş, Bălălău şi Pentagon. Sunt patru prieteni care fac farse pe seama oricui. La prima vedere par nişte aiuriţi, dar dincolo de această aparentă atitudine a lor se află dorinţa de a distruge măştile sub care se ascund oamenii. Cei patru prieteni doresc să trăiască nonconformist, aşa că îşi cumpără un măr, în grădina lui Muşat, unde vor să locuiască. De altfel, chiar titlul piesei este inspirat de una dintre multele farse pe care tinerii le-au jucat altora. Mai precis, în vremea când erau elevi de liceu, ei se distrau rupând gâtul raţelor din curtea profesorului lor, noaptea, luându-le capetele şi lăsând în curte corpul păsărilor, "să le mănânce profesorul".
Piesa a fost pusă în scenă şi de multe teatre din ţară. Astfel, în 1972, era prezentată în premieră la Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, în regia lui Victor Tudor Popa, menţionează site-ul http://cimec.ro. Din distribuţie făceau parte actorii Ionel Banu, Rusu Blănaru, Stan Bucur, Stela Ciculescu, Viorel Comănici, Gheorghe Cosma, Carmen Galin, George Gherasim, Nicolae Iliescu, Gheorghe Jurcă, Eugen Nagy, Mariana Popovici, Radu Gheorghe, Dorel Vişan.
Patru ani mai târziu, în 1976, "Capul de răţoi" se afla pe afişul Teatrului de Nord din Satu Mare, iar în 1978 se juca la Teatrul de Stat Oradea, în regia lui Sergiu Savin, cu actorii: Mircea Constantinescu, Radu Vaida, Laurian Jivan, Eugen Ţugulea, Ion Martin, Jean Săndulescu, Simona Constantinescu, Mariana Neagu.
Foto: teatrulreginamaria.ro
"Reuniţi după câţiva ani de rătăcire prin lume, Macferlan, Ciriviş, Bălălău şi Pentagon fondează ad-hoc asociaţia 'Capul de răţoi'. Cei patru cavaleri ai libertăţii încep un joc tineresc, având ca scop eliberarea de convenţii, de principiile inutile impuse de autorităţi şi de societate: opresc trecătorii pentru a angaja dialoguri fără noimă, salută prin genuflexiuni etc. Ei se refugiază în Pomul Veseliei, care devine sediul asociaţiei, locul în care prietenii trăiesc într-un ritm şi după norme de ei stabilite, savurând micile bucurii ale vieţii. Deasupra măruntelor şi meschinelor griji ale lumii de jos, cei patru îşi construiesc un univers al lor, în care răul nu pătrunde, în care oamenii se salută, se respectă, visează. Ridicoli uneori în lupta lor cu convenţionalul, asemenea lui Don Quijote, ei îşi asumă rolurile până la suprapunere. De aceea, starea lor de spirit din timpul jocului 'de-a lumea mai bună' are o tonalitate solemnă. Hotărâţi să schimbe ceva, ei trezesc resorturi nebănuite în semenii lor: îl conving pe Rosenzweig să îşi schimbe numele, pe soţul ursuz să îşi mângâie soţia şi copiii, o învaţă pe Efimiţa ce înseamnă prietenia adevărată, devenind astfel mesagerii speranţei", scrie site-ul https://teatrulreginamaria.ro, în prezentarea piesei.
Foto: teatrulreginamaria.ro
În 1982, a fost realizată o variantă radiofonică a piesei, în regia lui Dan Puican, cu actorii Radu Beligan, Marin Moraru, Virgil Ogăşanu, Mihai Fotino, Mircea Albulescu, George Constantin, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Victor Ştrengaru, Mihai Mereuţă, Tamara Buciuceanu, Rodica Mandache, Ileana Stana-Ionescu, Jorj Voicu, Victoria Mierlescu, Dorina Lazăr.
Un an mai târziu, piesa a fost pusă în scenă la Teatrul de Dramă şi Comedie din Constanţa, precizează site-ul http://www.cimec.ro.
Autorul George Ciprian mărturisea, în volumul său de memorialistică "Măscărici şi măzgălici" (apărut la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă în 1958 - potrivit site-ului www.printrecarti.ro), că eroii piesei "au trăit aievea, şi escapadele lor din şcoală ori din întâii ani de studenţie au fost adevărate, sau aproape adevărate, căci fantezia a mai brodat pe ici, pe colo".
Foto: tvr.ro
Cei patru prieteni îşi doresc să readucă "starea de graţie din adolescenţă şi să se ia de lumea oamenilor mari uitând că ei înşişi sunt acum adulţi".
"Ce urăsc aceşti patru adolescenţi tomnateci? Impostura mai ales, importanţa pe care şi-o atribuie oamenii cu funcţii, dezumanizarea, rutina, lipsa de veselie sau spontaneitate, dezobişnuinţa de a mai visa. Pe parcursul piesei ei vor încerca să scoată din rutină locuitorii unui mic orăşel, le vor spune că trăiesc urât şi conformist, vor face farse şi vor mustra burghezii adormiţi şi, pentru că piesa este totuşi o utopie, orăşelul se va trezi din amorţeală şi va trece de partea lor", scrie site-ul http://teatrale.blogspot.com.
Foto: tvr.ro
Când un personaj cu funcţie înaltă îi reclamă pentru faptele lor, un inspector îi întreabă ce simbolizează amuleta/insigna lor, care avea un cap de răţoi. Ei răspund simplu: "Prietenia noastră". Apoi îi explică inspectorului motivul pentru care fac farse şi de ce le-au insuflat oamenilor ideea de a se pleca îndoind genunchii, ţinând braţele desfăcute, iar apoi a se ridica: "Când oamenii se lasă şi se ridică unii în fata altora, nu mai gonesc nebuneşte. Se opresc, se uită la alţii, zâmbesc, îşi strâng mâinile şi... chiar se îmbrăţişează. Şi asta nu pentru că se cunosc, ci doar pentru că-s oameni. Oamenii au descoperit că-s oameni".
În 1992, regizorul Constantin Dicu a realizat o adaptare pentru televiziune a piesei "Capul de răţoi", avându-i în distribuţie pe actorii George Mihăiţă, Paul Chiribuţă, Petre Lupu, Geo Costiniu, Mircea Albulescu, Anca Sigartău, Ruxandra Sireteanu, Rodica Sanda Ţuţuianu, Nicolae Dinică, Rudy Rosenfeld, Paul Nadolski, Sorin Medeleni, George Păunescu, Cornel Vulpe, Alexandru Bindea, Radu Duda, Mihai Bisericanu, menţionează site-ul http://www.tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)
*** Sursa fotografiei din deschidere: tvr.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Festivalul Primăverii de la Bourges, Franța
Festivalul Primăverii de la Bourges - Le Printemps de Bourges - este unul dintre cele mai vechi și mai respectate festivaluri de muzică din Franța. Ediția din 2025 se desfășoară în perioada 15-20 aprilie, menționează site-ul oficial al festivalului www.printemps-bourges.com. Festivalul este
CITATUL ZILEI
'Soarele se oglindește în apa cea limpede și cerul în inima curată.' - Sfântul Nicolae Velimirovici (Predică la Buna Vestire - https://www.crestinortodox.ro)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent Greco-catolice Sf. m. Crescent Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. În Sfânta și Marea Marți textele principale din Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2025. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 22 h 54 m și apune la 07 h 11 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
Printre cele mai grave accidente de tramvai produse în perioada 2019-2025 (cronologie)
La 14 aprilie 2025, circulația tramvaielor de pe liniile 1, 10, 19, 23 și 27 este blocată din cauza unui tramvai al liniei 19 care a deraiat în jurul orei 17:35, în intersecția Bulevardului Camil
A murit marele scriitor latino-amercian Mario Vargas Llosa (fișă biografică)
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, a încetat din viață la 13 aprilie, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul un
CITATUL ZILEI
'Timpul este scump ca și sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aș fi economisit bine timpul și n-aș fi trăit cu program, nimic n-aș fi făcut în viață.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea S
Consiliul Afaceri Externe al UE din 14 aprilie 2025
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 14 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se teme precum: războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Africa sau Balcanii de Vest, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Cons
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârșii anticipat, în Duminica Floriilor); Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim, din cei 70. Începutul Săptăm
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 aprilie
Este a 104-a zi a anului 2025. Au mai rămas 261 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 34 m și apune la 19 h 59 m. Luna răsare la 21 h 48 m și apune la 06 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos începe în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, în acest an în ziua de 13 aprilie. Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii. Prin felul și conținutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox.
PERSONALITATEA ZILEI: Criticul de film Irina-Margareta Nistor
Irina-Margareta Nistor, reputat critic de film și inconfundabila 'voce a filmului românesc', s-a născut la 26 martie 1957, în București. A terminat în 1980, ca absolventă de franceză - engleză, Universitatea din București, având ca subiect, la lucrarea de diplomă, ''Cocteau și Poezia cinematografică', după cum indică site-ul
FRAGMENT DE ISTORIE: 155 de ani de la înființarea Muzeului Metropolitan de Artă din New York City
Muzeul Metropolitan de Artă din New York, cel mai mare muzeu de artă din SUA, a fost fondat la 13 aprilie 1870, fiind deschis publicului începând cu 20 februarie 1872, potrivit metmuseum.org. Inițiativa de a înființa 'The Met', denumirea colocvială a muzeului, a aparținut unui grup de
DOCUMENTAR: Compozitorul și dirijorul francez de origine română Vladimir Cosma împlinește 85 de ani (13 aprilie)
Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română, s-a născut la 13 aprilie 1940, la București, într-o familie de muzicieni. ''Autor a peste 400 de compoziții, atât pentru film, dar și pentru teatru, desen animat și operă, Vladimir Cosma marchează fără echivoc istoria cinematografului francez din a doua jumătate a secolului
Maratonul de la Paris (13 aprilie)
Maratonul Schneider Electric de Paris, organizat la 13 aprilie 2025, este una dintre cele mai prestigioase curse, ce are loc pe distanța de 42,195 km. Totodată, este unul dintre cele mai mari maratoane din lume, atât datorită numărului participanților, cât și pentru performanțele alergătorilor săi. Maratonul în sine combină provocarea personală cu șansa de