ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Votarea primei legi electorale de după 1989

La 14 martie 1990, Consiliul Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională - organism provizoriu de conducere înfiinţat după căderea regimului comunist - a votat legea electorală în baza căreia aveau să se desfăşoare primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale din România postcomunistă, la 20 mai 1990. Decretul-lege nr.92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare. Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr. 67/1974, potrivit cdep.ro.
Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.
Proiectul acestui decret-lege a fost supus unei largi dezbateri publice, desfăşurate sub forma unor mese rotunde, pe parcursul a cinci întâlniri: 27 ianuarie şi 3, 10, 14 şi 21 februarie. La mesele rotunde au participat reprezentanţi ai partidelor legal înfiinţate după 1989, cărora li s-au adăugat, în calitate de observatori, şi reprezentanţi ai altor formaţiuni, se arată în articolul "Consideraţii privind adoptarea primelor reglementări cu caracter electoral din România postcomunistă 1990-1996" (autor: Angela Rus, "Anuarul Institutului de Istorie 'George Bariţiu' din Cluj-Napoca", 2014)
În cadrul dezbaterilor, au fost expuse puncte de vedere cu privire la mai multe aspecte între care: modalitatea de alegere a preşedintelui ţării, modul de desfăşurare a procesului electoral, subvenţionarea egală a partidelor aflate în competiţie, stabilirea vârstei pentru exercitarea dreptului de vot, necesarul de semnături pentru depunerea candidaturilor individuale etc, mai arată sursa citată.
Astfel, prima lege electorală de după 1989 prevedea ca Parlamentul României să fie unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).
O specificitate a primei legi electorale a fost aceea că nu prevedea niciun prag electoral pentru partidele politice participante la alegeri. Toate legile ulterioare acesteia au prevăzut praguri electorale pentru competitorii electorali.
Organizaţiile minorităţilor naţionale înregistrate la data adoptării decretului-lege, care nu întruneau numărul de voturi necesar pentru a avea un mandat în Adunarea Deputaţilor, aveau dreptul la un mandat de un deputat, se mai arată în Decret.
Adunarea Deputaţilor era formată din 387 de deputaţi, la care se adăugau parlamentarii minorităţilor. Senatul era format din senatori aleşi, în funcţie de populaţia judeţelor, după următoarea normă de reprezentare: judeţelor cu populaţie de până la 500.000 locuitori le corespundeau câte doi senatori; celor cu populaţie de la 501.000 până la 750.000 locuitori le corespundeau trei senatori; în celelalte judeţe se alegeau câte patru senatori, iar municipiului Bucureşti îi corespundeau 14 senatori. Condiţia de vârstă pentru alegerea în cele două camere ale parlamentului era de 21 de ani pentru Adunarea Deputaţilor şi 30 de ani pentru Senat. De asemenea, puteau candida numai cetăţenii români cu domiciliul în ţară (art. 9 din Decret).
Adunarea Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, se constituia, de drept, în Adunare Constituantă, în vederea adoptării Constituţiei României. Prezidarea lucrărilor Adunării Constituante urma să se facă, prin rotaţie, de către preşedinţii celor două camere se mai arată în Decret.
Până la intrarea în vigoare a Constituţiei României, Parlamentul urma să îşi desfăşoare activitatea şi ca adunare legiuitoare. După intrarea în vigoare a Constituţiei, Parlamentul urma să hotărască organizarea de noi alegeri în termen de cel mult un an.
Cu privire la Preşedintele României, potrivit Decretului, acesta era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era vârsta de 30 de ani. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiţie, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor.
Conform Decretului, era declarat preşedinte al României candidatul care întrunea votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea numărului de voturi obţinute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţinea cel mai mare număr de voturi.
Legislaţia electorală care a fost adoptată după Decretul-lege nr. 92/1990 şi care a vizat numeroase modificări ale pragului electoral, ale numărului de candidaturi necesare pentru depunerea candidaturilor, ale sistemului de vot etc a fost organizată în legi separate pentru Parlament şi Preşedinte.
În prezent, alegerile parlamentare se desfăşoară în baza Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Alegerea senatorilor şi deputaţilor are loc prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, în baza următoarelor norme de reprezentare: un deputat la 73.000 de locuitori, un senator la 168.000 de locuitori (art. 5 din Legea 208/2015), potrivit legii actuale. Pragul electoral este de 5% pentru partidele politice şi nu poate depăşi 10% pentru alianţele politice şi electorale. Condiţiile de vârstă pentru parlamentari sunt de 23 de ani la Camera Deputaţilor şi 33 de ani la Senat (art. 37 din Constituţie).
Alegerile prezidenţiale se desfăşoară, în prezent, în conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. Preşedintele este ales cu majoritate absolută - majoritatea alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă nu se întruneşte această majoritate în primul tur, are loc un al doilea tur de scrutin. Condiţia de vârstă pentru a fi ales preşedinte al României este de 35 de ani (art. 37 din Constituţie). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Explicaţie foto: Biroul Electoral Central (BEC); Harta României cu delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale; 17 mai 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2025. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 03 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 14 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Sfințirea Sfântului și Marelui Mir
Anul 2025 a fost proclamat Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. În seria de evenimente care vor avea loc în această perioadă se află și pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, ce va avea loc în data de 17 aprilie, în S
PERSONALITATEA ZILEI: Henri, Marele Duce al Luxemburgului
Henri, Mare Duce al Luxemburgului, duce de Nassau, prinț de Bourbon-Parma, s-a născut la 16 aprilie 1955, la palatul Batzdorf din Luxemburg și este fiul cel mai mare (din cinci copii) al Marelui Duce Jean (1921-2019) și al Marii Ducese Joséphine-Charlotte de Luxemburg (1927-2005), potrivit https://monarchie.lu/.
FRAGMENT DE ISTORIE: Armata sovietică începe ofensiva asupra Berlinului (16 aprilie 1945)
Bătălia pentru Berlin, denumită 'Operațiunea ofensivă strategică Berlin' de către Uniunea Sovietică, a fost una dintre ultimele și cele mai importante și grele bătălii din Europa, în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 16 aprilie 1945, forțele sovietice au atacat din nord, est și sud, ocupând, în zilele următoare, întregul oraș. Forțe
Cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural
În ziua de 16 aprilie 2025, este programată cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural. Evenimentul este prezentat de actorul Denis Hanganu, are loc la Sala Radio și începe la ora 19.00, potrivit radioromaniacultural.ro. Cu acest prilej, personalități a că
CITATUL ZILEI
'Fericirea personală a noastră depinde întotdeauna de fericirea generală. Tot așa și mântuirea noastră depinde totdeauna de raportul dintre noi și semenii noștri, de cât de bine le-am făcut, câtă dragoste le-am arătat.' - Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre În
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2025. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 24 h 00 m și apune la 07 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)