logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti

Imagine din galeria Agerpres

Viteaz şi ingenios comandant de oşti, abil diplomat, bun organizator al ţării şi sprijinitor al culturii, Mircea cel Bătrân (n. 1355) a venit pe tronul Ţării Româneşti într-un moment în care ameninţarea otomană în sud-estul Europei era în ascensiune.

Fiu al lui Radu I, domn al Ţării Româneşti (1377-1385), Mircea cel Bătrân şi-a început domnia (1386-1418), după toate probabilităţile la 23 septembrie 1386 când, potrivit unei cronici bulgare, predecesorul şi fratele său Dan I a fost ucis într-o luptă, la sud de Dunăre, cu ţarul bulgar de la Târnovo, Şişman, se arată în volumul ''Istoria românilor'' de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976).

Mircea cel Bătrân a urmărit consolidarea internă a ţării, domnia sa reprezentând şi o perioadă de progres economic. În Ţara Românească se aduceau mărfuri multe şi variate, atât din apus cât şi din răsărit, iar circulaţia monetară era intensă. A organizat şi înzestrat ''oastea cea mare'', a construit un adevărat sistem de fortificaţii la Dunăre şi la Marea Neagră, construind cetăţi. În acelaşi timp a organizat şi îmbunătăţit administraţia ţării, marii dregători având de acum un rol tot mai însemnat în Sfatul ţării. Dintre ctitoriile lui Mircea cel Bătrân cea mai renumită este Mânăstirea Cozia, înălţată în anii 1387-1388, de plan trilobat, cu o structură specială a naosului.

''Ca o sinteză a istoriei româneşti din secolul al XIV-lea, se afirmă cârmuirea lui Mircea cel Bătrân. Ea reprezintă un maximum al dezvoltării statului muntean şi ca întindere teritorială şi ca putere militară; în acelaşi timp, viaţa economică şi cultural-religioasă cunosc manifestări importante'' (''Istoria românilor'' de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu). ''O nouă perioadă începe pentru Ţara Românească cu acest viteaz şi iscusit organizator care e Mircea'', remarca şi marele istoric Nicolae Iorga (''Istoria poporului românesc'', Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică'', Bucureşti, 1985).

Sub domnia sa are loc desăvârşirea unităţii teritoriale a Ţării Româneşti, căreia îi sunt integrate stăpâniri mai vechi sau mai noi pierdute de înaintaşii lui Mircea. Aceasta reiese din titlul său domnesc: ''Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi de amândouă părţile pe toată Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului''. Este întinderea maximă pe care a cunoscut-o statul muntean, în întreaga sa istorie, până în secolul al XIX-lea. În lucrarea sa ''Ţările Române şi Înalta Poartă'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993), istoricul Mihai Maxim subliniază: ''(...) Când otomanii atingeau linia Dunării (1393-1396), Ţara Românească se afla sub puternica ocârmuire a lui Mircea şi într-un moment de maximă întindere teritorială din întreaga sa istorie''.

 

Foto: (c) BOGDAN BARBULESCU / AGERPRES FOTO - Mânăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân.(9 aug. 2008)


În planul politicii externe, Mircea cel Bătrân a avut relaţii bune cu domnii Moldovei Petru I Muşat şi Alexandru cel Bun. În ceea ce priveşte raporturile cu celelalte ţări vecine, până spre finele anului 1394 accentul a fost pus pe colaborarea cu Polonia. La urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân Ungaria manifesta tendinţe de expansiune, iar regele Sigismund de Luxemburg urmărea să-şi impună autoritatea în Ţara Românească. Pentru a contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân încheie în 1389, prin intermediul domnului Moldovei Petru I, un tratat de alianţă cu regele Wladislaw al II-lea Jagiello al Poloniei, de pe poziţii de deplină egalitate. Relaţiile dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg se vor îmbunătăţi în contextul creşterii ameninţării otomane, domnul Ţării Româneşti susţinând angajarea Ungariei pe frontul antiotoman din sud-estul Europei. Prin tratatul de alianţă încheiat în 1395 cu Sigismund de Luxemburg Mircea este recunoscut ca stăpân al Făgăraşului, precum şi al Banatului de Severin. Acest tratat reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană (''Istoria României în date'', coordonator Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În faţa atacului turcilor împotriva Dobrogei, în 1388-1389, Mircea cel Bătrân intervine , luptele soldându-se cu alungarea turcilor şi alipirea Dobrogei la Ţara Românească (în titlul domnului Ţării Româneşti este menţionat ''despot al pământurilor lui Dobrotici şi domn al Dârstorului''). Consecinţele erau foarte importante pentru Ţara Românească, având în vedere deschiderea la Marea Neagră, stăpânirea litoralului şi a Gurilor Dunării.

''Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat o ameninţare pentru Ţara Românească. Mircea cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului Dobrotici - Dobrogea - şi trimiţând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe cneazul Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje (1389), încheiată cu înfrângerea forţelor creştine'', arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).

Din 1391 începe o lungă serie de lupte între oastea Ţării Româneşti şi trupele otomane. După ce, în 1393, sultanul Baiazid I cucereşte ţaratul de Târnovo şi asediază cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrăn, acesta din urmă întreprinde în 1394 o expediţie fulger în sudul Balcanilor pentru lichidarea bazelor de atac ale turcilor. Ca răspuns, în acelaşi an a urmat campania sultanului Baiazid I în Ţara Românească, iar la 10 octombrie 1394 are loc bătălia din locul numit ''la Rovine'' (locul nu este cunoscut; probabil pe Jii, lângă Craiova, conform volumului ''Istoria României în date''). Aceasta a fost una dintre cele mai mari confruntări româno-otomane şi s-a soldat cu victoria oastei lui Mircea cel Bătrân. O cronică bulgară contemporană descria astfel bătălia de la Rovine: ''lănci nenumărate s-au frânt'' iar ''cerul nu se mai putea vedea de desimea săgeţilor''.

După o nouă bătălie cu turcii, care a avut loc lângă Argeş în 1395, Mircea cel Bătrân este nevoit să se retragă din faţa invadatorilor, iar o parte dintre boieri sprijină venirea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vlad I. La bătălia de la Nicopole, din 25 septembrie 1396, soldată cu victoria armatei lui Baiazid I şi cu un dezastru pentru armata de cruciaţi, a participat şi Mircea cel Bătrân cu un corp de oaste. În decembrie 1396- ianuarie 1397, Vlad I a fost alungat, iar Mircea cel Bătrân şi-a restabilit autoritatea asupra întregii Ţări Româneşti.

După bătălia de la Ankara, din 1402, soldată cu înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk, Mircea cel Bătrân a sprijinit, pe rând, diferiţi pretendenţi la tronul sultanului, respectiv pe Musa, apoi pe Mustafa, fiii lui Baiazid I. Timp de un deceniu domnul Ţării Româneşti s-a distins ca un abil diplomat. Venirea pe tron a lui Mehmed I, în 1413, a însemnat însă o lovitură grea pentru Mircea cel Bătrân.

''Faptul dominant pentru existenţa şi relaţiile externe ale Ţării Româneşti în anii lui Mircea îl constituie ameninţarea otomană (...) Turcii reprezentau spre finele secolului al XIV-lea, cea mai puternică şi ofensivă forţă militară a sud-estului european; ca atare, după aproape trei decenii de lupte, Mircea a fost obligat - dată fiind disproporţia covârşitoare de forţe - să stabilească un modus vivendi, o reglementare politică a raporturilor cu noii stăpâni ai Peninsulei Balcanice'', se arată în volumul ''Istoria românilor'' de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu. Iar istoricul Florin Constantiniu remarcă: ''Domnia lui Mircea cel Bătrân rămâne importantă, în primul rând, prin inaugurarea cu succes a strategiei de disuadare a Porţii otomane de a introduce administraţia directă între Carpaţi şi Dunăre şi prin oprirea temporară la Dunăre a expansiunii otomane, ceea ce a salvat Ţara Românească, în faza de consolidare statală, de anihilarea politică''.

 

Foto: (c) TUDOR IOSIFARU / AGERPRES FOTO - Mormântul lui Mircea cel Bătrân, în pronaosul bisericii ctitorite de acesta. (Mânăstirea Cozia, 31 ian. 2008)


Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat, la 4 februarie 1418, la ctitoria sa de la Cozia.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 12

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 12-04-2025 08:30

12 aprilie - Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu (ONU)

La 12 aprilie 2025 este aniversată Ziua internațională a zborurilor cu echipaj uman în spațiu, fiind instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 65/271 din 7 aprilie 2011, indică www.un.org. Celebrarea acestei zile pe plan internațional are rolul de a aduce în atenția publică începutul

Documentare 12-04-2025 08:00

DOCUMENTAR: Primul vaccin antipolio a fost autorizat în SUA (12 aprilie 1955)

La 12 aprilie 1955, au fost anunțate rezultatele testelor clinice pentru vaccinul antipolio dezvoltat de virusologul american Jonas Salk. Vaccinul era sigur și eficient, astfel că a fost autorizat în SUA în aceeași zi. În cei doi ani anteriori disponibilității pe scară largă a vaccinului, numărul mediu de cazuri de poliomielită în SUA era de peste 45.

Documentare 12-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Nu-i de mirare dacă privighetoarea închisă în aceeași colivie cu un corb nu va mai cânta.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983) 

Documentare 12-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 aprilie

Ortodoxe Sf. Mc. Sava de la Buzău Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. ep. Vasile al Parionului; Sf. m. Sava de la Buzău Romano-catolice Ss. Iuliu I, pp. m.; Sava Gotul, m. Sfântul M

Documentare 12-04-2025 05:31

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 aprilie

Este a 102-a zi a anului 2025. Au mai rămas 263 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 37 m și apune la 19 h 57 m. Luna răsare la 19 h 38 m și apune la 06 h 12 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 11-04-2025 13:58

Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 aprilie 2025

Conferința de presă a președintelui interimar pe tema tarifelor comerciale impuse de Statele Unite ale Americii Uniunii Europene, discuțiile pe marginea omului de afaceri Dragoș Sprînceană, pe care premierul român l-ar fi abordat pentru a prezenta în SUA situația din România, retragerea de către USR a sprijinului politic pentru Elena Lasconi,

Documentare 11-04-2025 12:00

Săptămâna europeană 7-11 aprilie 2025

Adoptarea de către UE a primelor sale măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump, anunțul președintei Comisiei Europene privind amânarea de către Uniunea Europeană cu 90 de zile a aplicării taxelor vamale decise asupra importurilor din SUA (după ce Donald Trump a anunțat același lucru), acordul provizoriu între Consiliu și Parlament as

Documentare 11-04-2025 10:45

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

*Vernisajul expoziției 'Învierea Domnului, Sărbătoarea Nemuririi, dăruită oamenilor, în ilustrate românești' are loc pe 11 aprilie, de la ora 13.00, la Biblioteca Metropolitană București (BMB), sediul Central 'Mihail Sadoveanu'. Expoziția explorează legătura profundă dintre tradițiile pascale românești și mesajul de iubi

Documentare 11-04-2025 10:30

FRAGMENT DE ISTORIE: Eliberarea lagărelor de la Buchenwald, Mittelbau Dora, Bergen-Belsen, Ravensbruck (11 aprilie 1945)

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, contraofensiva din Ardeni a fost un eșec pentru armata germană, fiind nevoită să se retragă la 25 ianuarie 1945, iar acest fapt a oferit un imbold semnificativ forțelor aliate, care în martie 1945 au trecut Rinul și au avansat în teritoriul Germaniei naziste, potrivit

Documentare 11-04-2025 10:00

11 aprilie - Ziua educației financiare

Ziua educației financiare este marcată în fiecare an la 11 aprilie, pentru a evidenția importanța acestui domeniu cu implicații fundamentale în dezvoltarea economică a societății. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 83 din 11 aprilie 2022. Potrivit actului normativ, Parlamentul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Ba

Documentare 11-04-2025 09:45

11 aprilie - Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson

Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a crește gradul de informare cu privire la această afecțiune, de a evidenția impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale și a societății, precum și în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.

Documentare 11-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'A milui tigrul cel cu dinții ascuțiți înseamnă a fi tiranul oilor.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983) 

Documentare 11-04-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 aprilie

Ortodoxe Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului; Sf. Sfințit Mc. Antipa, episcopul Pergamului Greco-catolice Sf. ep. m. Antipa al Pergamului Romano-catolice Ss. Stanislau, ep. m.; Gemma Galgani, fc. Sfântul Calinic de la Cerni

Documentare 11-04-2025 07:10

Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)

În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost

Documentare 11-04-2025 07:00

Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărâ