Adoptarea de către UE a primelor sale măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump, anunțul președintei Comisiei Europene privind amânarea de către Uniunea Europeană cu 90 de zile a aplicării taxelor vamale decise asupra importurilor din SUA (după ce Donald Trump a anunțat același lucru), acordul provizoriu între Consiliu și Parlament asupra unui regulament privind prevenirea pierderii în mediu de granule din plastic etc reprezintă o parte dintre evenimentele desfășurate la nivelul instituțiilor europene.

Parlamentul European
*10-11 aprilie: O delegație a Parlamentului European pentru relațiile cu Statele Unite se deplasează la Washington pentru discuții cu reprezentanți ai Congresului american. Vizita eurodeputaților are loc pe fondul anunțului recent al președintelui american Donald Trump privind introducerea de tarife extinse asupra partenerilor comerciali globali. La Washington DC, delegația PE, condusă de Brando Benifei (S&D, Italia), se întâlnește în principal cu reprezentanți ai Congresului SUA, parțial pentru a se pregăti pentru următorul Dialog Transatlantic al Legislatorilor (TLD), un forum ce reunește parlamentari marcanți, menit să consolideze relațiile dintre Parlamentul European și Congres.

Consiliul Uniunii Europene
*9 aprilie: A avut loc, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European (PE), dezbaterea cu tema ''Mass-media europeană într-o lume a inteligenței artificiale: Provocări, oportunități și perspective'', organizată de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA), în parteneriat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al PE. S-a evidențiat astfel că sectorul media european se află la o răscruce crucială pe măsură ce tehnologiile de inteligență artificială (AI) continuă să remodeleze economiile și industriile din întreaga lume, că vine cu oportunități inovatoare, dar și cu provocări semnificative în ceea ce privește standardele etice, aspectele legate de drepturile de autor, integritatea informațiilor și viitorul jurnalismului. Folosirea tehnologiei inteligente în jurnalism poate aduce numeroase beneficii, dar și dezavantaje. Cel mai important avantaj este reducerea timpului de lucru prin generarea de articole, culegerea și distribuirea informațiilor, traduceri. În schimb, există riscul de erori și, în plus, pot apărea probleme de etică și subminarea încrederii cititorilor.

*9 aprilie: Consiliul și Parlamentul European au convenit provizoriu asupra unui regulament privind prevenirea pierderii în mediu de granule din plastic - materiile prime industriale utilizate pentru fabricarea produselor din plastic. Noile norme vor contribui la îmbunătățirea manipulării granulelor din plastic în toate etapele lanțului de aprovizionare, atât pe uscat, cât și pe mare. Acordul provizoriu urmează să fie efectiv aprobat de Consiliu și Parlament. După publicarea în Monitorul Oficial, Regulamentul UE va deveni apoi aplicabil la 2 ani de la publicare, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
*8 aprilie: Comisia Europeană a transmis că este dispusă să negocieze sporirea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, așa cum a sugerat președintele american, Donald Trump, pentru ca acesta să accepte reducerea taxelor vamale pe care le-a anunțat săptămâna trecută, precizând însă că nu Bruxellesul discută și semnează contractele, ci companiile interesate, deși politica energetică a UE este influențată de executivului comunitar, conform EFE. ''Jumătate din gazul nostru natural lichefiat (GNL) vine deja din SUA și suntem dispuși să achiziționăm mai mult, să colaborăm cu administrația Donald Trump, suntem dispuși să negociem cu SUA'', a declarat la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru sectorul energetic, Anna-Kaisa Itkonen. Totuși, ea a subliniat că executivul comunitar ''ca atare nu este un jucător pe piață'', la o zi după ce Trump a respins oferta europeană de taxe vamale reciproce zero pentru produsele industriale și a semnalat că ar putea accepta o diminuare a taxelor vamale de 20% (25% pentru autovehicule, oțel și aluminiu) pe care le-a decis săptămâna trecută contra Uniunii Europene numai dacă aceasta va cumpăra din SUA produse energetice în valoare de 350 de miliarde de dolari, sumă ce reprezintă deficitul comercial al SUA în comerțul cu UE.

*9 aprilie: Uniunea Europeană a adoptat primele sale măsuri de ripostă la tarifele vamale introduse de Donald Trump, taxând la rândul său o serie de produse americane precum motocicletele, soia sau carnea de pasăre, a anunțat Comisia Europeană. ''UE consideră tarifele americane nejustificate și dăunătoare, provocând suferințe economice ambelor părți, precum și economiei mondiale. UE și-a comunicat în mod clar dorința de a ajunge la un rezultat negociat cu SUA, care să fie echilibrat și reciproc avantajos'', a precizat executivul comunitar. Cu prilejul unui vot care a avut loc la această dată, statele membre și-au dat acordul pentru o taxare suplimentară a unei prime liste de produse americane cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro. Pe listă se află produse agricole precum soia, carnea de pasăre, orez și mai multe fructe. De asemenea, sunt avute în vedere tarife vamale de până la 25% la lemn, motociclete, produse plastice, echipamente electronice sau produse de machiaj.

*10 aprilie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că suspendarea tarifelor vamale americane este ''o etapă importantă către stabilizarea economiei mondiale'', ''salutând'' această decizie a președintelui SUA, Donald Trump (AFP). ''Condiții clare, previzibile sunt esențiale pentru funcționarea comerțului și canalelor de producție'', a dezvăluit responsabila europeană într-un comunicat. ''Tarifele vamale sunt taxe care dăunează doar companiilor și consumatorilor. De aceea, eu am pledat întotdeauna în favoarea unui acord tarifar zero între Uniunea Europeană și SUA'', a adăugat ea. Potrivit Ursulei von der Leyen, UE ''rămâne hotărâtă să poarte negocieri constructive cu SUA, cu scopul de a ajunge la schimburi comerciale fluide și reciproc avantajoase''. La câteva zile după ce a declanșat un război comercial mondial și a zguduit piețele, Donald Trump a anunțat o suspendare pentru 90 de zile a tarifelor asupra importurilor impuse împotriva a zeci de țări și parteneri, inclusiv împotriva UE, tarife în principiu în vigoare începând din 9 aprilie. În timpul ultimelor luni, UE a fost lovită de trei ori de tarife vamale de către administrația președintelui american: 25% pe oțel și aluminiu, la mijlocul lui martie, apoi 25% asupra autoturismelor, la începutul lui aprilie, și în cele din urmă 20% pentru toate produsele europene, pe 9 aprilie.

*10 aprilie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va amâna cu 90 de zile aplicarea taxelor vamale decise asupra importurilor din SUA, după ce președintele american Donald Trump a anunțat, la 9 aprilie, amânarea de asemenea cu 90 de zile a taxelor vamale suplimentare care depășesc nivelul taxei vamale de bază de 10% percepute asupra produselor importate de SUA. ''Dorim să dăm o șansă negocierilor', a spus Von der Leyen. 'Dar dacă negocierile nu sunt satisfăcătoare, contramăsurile noastre vor intra în vigoare'', a adăugat ea. (AFP și Reuters)

*10 aprilie: Într-un interviu pentru Financial Times, publicat la această dată, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxellesul ar putea impozita giganții americani ai tehnologiei dacă negocierile nu reușesc să pună capăt războiului comercial lansat de Donald Trump. ''Există o gamă largă de contramăsuri'', a afirmat ea. ''De exemplu, am putea impune o taxă pe veniturile din publicitate în serviciile digitale'', a subliniat președinta Comisiei. (AFP)

Înaltul Reprezentant al UE
*7 aprilie: Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, s-a întâlnit, la Podgorița, cu prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajic, pentru a-și exprima sprijinul pentru reformele pro-europene ale țării și pentru a anunța un nou pachet de ajutor financiar, ca parte a unui turneu de trei zile în care a mai vizitat Bosnia-Herțegovina și Albania, conform EFE. Kallas a subliniat angajamentul Muntenegrului față de reforme, într-o conferință de presă în care a recunoscut că încă nu există un consens pentru închiderea capitolului 31 privind politica externă și de securitate. Muntenegru, care are o populație de 600.000 de locuitori, este candidată la aderarea la UE din 2012 și, deocamdată, este țara balcanică în care s-au înregistrat cele mai multe progrese. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)