Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 12 și 13 iunie 2025, subiectele de discuție fiind, între altele aderarea UE la CEDO, combaterea traficului de droguri și a criminalității organizate, Parchetul European, migrația, spațiul Schengen, strategia europeană de securitate internă (ProtectEU) etc, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Astfel, la 12 iunie, președinția UE va informa miniștrii justiției cu privire la stadiul actual al lucrărilor privind aderarea UE la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), adoptată la 10 decembrie 1948. Aderarea UE la CEDO este o obligație care decurge din tratatele UE, toate cele 27 de țări ale UE aderând la Convenția europeană a drepturilor omului. Această aderare va lua forma unui acord între UE și părțile contractante la CEDO. Tratatele UE prevăd obligația acesteia de a adera la convenție. Instituțiile și organismele UE, precum și statele membre ale UE au obligația de a respecta Carta drepturilor fundamentale, atunci când pun în aplicare dreptul UE. De asemenea, ele trebuie să respecte carta în relațiile externe ale UE. Referința de bază pentru activitatea UE privind protecția și promovarea drepturilor omului în întreaga lume o constituie Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, adoptat în noiembrie 2020 pentru intervalul 2020-2024. La 27 mai 2024, UE a decis să prelungească planul de acțiune până în 2027, mai indică sursa citată.

În privința combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate, tot în 12 iunie, președinția UE va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate în această privință. Se va acorda o atenție sporită punerii în aplicare a concluziilor Consiliului din iunie 2024 privind consolidarea cooperării judiciare cu țările terțe. Concluziile din iunie 2024 reiterează necesitatea aplicării Strategiei UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025, ce urmărește să stimuleze cooperarea în materie de asigurare a respectării legii și cooperarea judiciară, să combată structurile criminalității organizate și infracțiunile cu prioritate ridicată, să elimine profiturile provenite din săvârșirea de infracțiuni și să asigure un răspuns modern la evoluțiile tehnologice, notează site-ul https://data.consilium.europa.eu/.

Procuroarea-șefă europeană, Laura Codruța Kovesi, va oferi, în 12 iunie, informații actualizate cu privire la activitatea Parchetului European (EPPO). Miniștrii vor fi, de asemenea, informați cu privire la procesul de selecție a unui nou procuror-șef (mandatul Laurei Kovesi se va încheia la 30 octombrie 2026), precum și cu privire la procesul de selecție pentru înlocuirea mai multora dintre cei 24 de procurori europeni.

În ceea ce privește migrația, miniștrii se vor axa, la 13 iunie, pe returnări, în special pe cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie. În plus, se așteaptă ca miniștrii să își confirme nivelul de ambiție în ceea ce privește recenta propunere de regulament privind returnările. Va exista, de asemenea, o prezentare a situației actuale în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemului european comun de azil (SECA).

Miniștrii de interne vor vorbi, de asemenea, la 13 iunie, având în vedere Raportul Comisiei privind starea spațiului Schengen, despre prioritățile pentru spațiul Schengen în următoarele 12 luni. Această discuție se va baza pe o notă a președinției care propune domenii prioritare, împreună cu acțiuni operaționale, supusă aprobării Consiliului. Întrucât au trecut 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, miniștrii vor aproba o declarație privind spațiul Schengen, mai informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul JAI va desfășura, în cea de-a doua zi a reuniunii (13 iunie) și un schimb de opinii cu privire la strategia europeană de securitate internă (ProtectEU), pe care Comisia a prezentat-o la 1 aprilie 2025. Miniștrii vor discuta, de asemenea, despre impactul mediului geopolitic actual asupra securității interne a UE, cu un accent special pe Ucraina, Republica Moldova și Siria. Un alt aspect-cheie privind securitatea internă va fi accesul la date în scopul asigurării respectării legii. În acest context, miniștrii vor discuta modalitățile de punere în aplicare a unor măsuri pe termen scurt care să faciliteze accesul la date și să sprijine eforturile autorităților de aplicare a legii pentru combaterea criminalității. Consiliul va aproba și concluzii privind următorul ciclu EMPACT (2026-2029). EMPACT este un instrument al UE bazat pe statele membre pentru cooperarea operațională multidisciplinară și la nivelul mai multor agenții în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, se mai arată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***

Anterioara reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne a avut loc în 6-7 martie 2025. În context, miniștrii afacerilor interne au convenit asupra unei poziții comune (abordare generală) cu privire la un regulament care să permită punerea în funcțiune treptată a Sistemului de intrare/ieșire, un sistem informatic pentru înregistrarea intrării în spațiul Schengen și a ieșirii din acesta în cazul resortisanților țărilor terțe care călătoresc în UE pentru o ședere de scurtă durată. Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a priorităților ciclului Consiliului Schengen și, în special, cu privire la modalitățile de sporire a eficacității sistemelor de returnare.

În context, Consiliul a aprobat și concluzii privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, axată pe modalitățile prin care finanțarea poate să promoveze și să protejeze drepturile fundamentale, precum și să asigure respectarea acestora. Concluziile subliniază că organizațiile societății civile sunt esențiale pentru a se asigura că cetățenii UE se pot bucura de drepturile fundamentale conferite de cartă și că finanțarea din partea UE este vitală pentru a permite această implicare. Ele subliniază, de asemenea, că această finanțare trebuie să fie în conformitate cu normele și obligațiile relevante.

***

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formațiuni ale Consiliului UE și se reunește atât în cadrul reuniunilor formale, cât și în cadrul ședințelor informale, inițiate de obicei de către țările care dețin președinția rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniștrii justiției și ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru țări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția), scrie https://data.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și de drepturile fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deși se reunește în diferite formațiuni în funcție de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanților permanenți ai statelor membre (Coreper) și de comitete și grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formațiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluțiile și declarațiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziții politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)