50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar
Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration - NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună, relatează britannica.com.
În mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a angajat Statele Unite într-un program ce avea ca scop transportarea unor echipaje de astronauţi pe Lună până în 1970. Selectarea metodologiei - din mai multe tehnici concurente - ce permitea aselenizarea şi revenirea astronauţilor pe Terra a fost efectuată doar după realizarea ulterioară a unor studii complexe. Trei metode au fost avute în vedere.
În cazul ascensiunii directe, un vehicul ar fi trebuit să fie lansat de pe Terra, să se plaseze pe Lună şi apoi să se întoarcă pe Pământ. Însă racheta propusă pentru o astfel de misiune, Nova, nu putea fi realizată până în 1970. În al doilea scenariu, cel al unei conectări pe orbita Terrei, un vehicul ce transporta echipajul ar fi trebuit să se conecteze pe orbită cu o unitate de propulsie care ar fi urmat să transporte suficient carburant pentru a asigura călătoria spre Lună. Totuşi, această metodă ar fi necesitat două lansări separate.
În cadrul metodei ce a fost selectată în cele din urmă, care presupunea o conectare pe orbita lunară, un puternic vehicul lansator (racheta Saturn V) a plasat o navă spaţială de 50 de tone pe o traiectorie lunară. Acea navă spaţială avea trei părţi: Modulul de comandă (CM), conic, care transporta trei astronauţi; Modulul de Serviciu (SM), ataşat de spatele CM, transporta carburantul şi sistemul de alimentare cu energie, formând împreună cu CM o structură comună - Modulul Comandă / Serviciu (CSM); Conectat în faţa CSM s-a aflat Modulul Lunar (LM). Un astronaut a rămas în CSM, în timp ce ceilalţi doi au coborât pe suprafaţa Lunii la bordul LM. LM avea o treaptă descendentă şi o treaptă ascendentă. Treapta descendentă a rămas pe Lună, iar astronauţii au revenit la bordul CSM cu treapta ascendentă, care a fost apoi abandonată pe o orbită lunară. LM a fost pilotat doar în vidul spaţial, aşadar consideraţiile de ordin aerodinamic nu i-au afectat designul (de aceea, LM a fost denumit prima navă spaţială "adevărată"). Înainte de a reintra în atmosfera Pământului, SM a fost desprins de CSM şi lăsat să ardă în întregime la contactul cu aerul. CM a revenit pe Terra, amerizând în Oceanul Pacific. Conectarea de pe orbita lunară a avut două avantaje majore: a necesitat o singură rachetă lansatoare şi a economisit carburant şi masa transportată, întrucât LM nu a trebuit să revină pe Pământ.
Misiunile fără astronauţi realizate pentru a testa sistemul Apollo şi racheta Saturn au început în februarie 1966. Primul zbor Apollo cu astronauţi la bord a fost întârziat de un accident tragic - un incendiu care a izbucnit la bordul vehiculului spaţial Apollo 1, în timpul unei repetiţii la sol, pe 27 ianuarie 1967, în urma căruia astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit. NASA a reacţionat amânând programul lunar pentru a opera o serie de modificări: nu a mai folosit oxigen pur la lansare şi a înlocuit trapa din interiorul CM cu un model de trapă care putea fi deschisă mult mai repede.
În octombrie 1968, în urma mai multor zboruri pe orbita terestră fără echipaje umane, misiunea Apollo 7 a realizat 163 de survolări orbitale ale Terrei având la bord un echipaj compus din trei astronauţi. Apollo 8 a realizat primul pas din programul de explorare lunară cu astronauţi: de pe orbita terestră, vehiculul a fost trimis pe o traiectorie lunară, a realizat o orbită lunară şi s-a întors pe Terra în condiţii de siguranţă. Apollo 9 a realizat o misiune prelungită pe orbita Terrei, pentru a testa funcţionarea LM. Apollo 10 a zburat pe orbita lunară şi a testat LM la o altitudine de 15,2 kilometri deasupra suprafeţei Lunii.
Misiunea Apollo 11, realizată în iulie 1969, a reprezentat apogeul procedurii "pas-cu-pas" selectată de NASA, realizând prima aselenizare a unor oameni. Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi, apoi, Edwin "Buzz" Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii.
Foto: (c) Neil Armstrong/NASA/Handout via REUTERS
Apollo 13, lansată în aprilie 1970, a suferit un accident cauzat de o explozie produsă într-un rezervor de oxigen, însă astronauţii au reuşit să revină în siguranţă pe Terra.
Restul misiunilor din programul Apollo au realizat explorări extensive ale suprafeţei lunare, colectând 382 de kilograme de roci lunare şi instalând pe scoarţa selenară numeroase instrumente destinate unor cercetări şi experimente ştiinţifice, precum măsurarea vântului solar şi măsurători seismografice.
Începând cu misiunea Apollo 15, astronauţii americani au condus un rover pe Lună.
Apollo 17, ultima misiune din acest program spaţial, a avut loc în decembrie 1972.
În total, 12 astronauţi americani au păşit pe Lună graţie celor şase misiuni cu echipaje umane care au reuşit să aselenizeze în cadrul programului Apollo.
Structurile spaţiale CSM au fost utilizate în 1973 şi 1974 în programul Skylab, conceput pentru a transporta astronauţi la bordul unei staţii spaţiale construite pe orbita Terrei. În iulie 1975, o structura spaţială CSM s-a conectat pe orbita terestră cu o capsulă sovietică Soyuz în ultimul zbor realizat de un vehicul spaţial în cadrul programului Apollo.
Cronologia misiunilor spaţiale din programul Apollo care au avut la bord echipaje de astronauţi:
Apollo 7 / Echipaj: Walter Schirra Jr., Donn Eisele, Walter Cunningham / Perioada: 11-22 octombrie 1968
Apollo 8/ Echipaj: William Anders, Frank Borman, James Lovell Jr. / Perioada: 21-27 decembrie 1968 / Notă: Primul echipaj care a zburat în jurul Lunii
Apollo 9/ Echipaj: James McDivitt, David Scott, Russell Schweickart / Perioada: 3-13 martie 1969 / Notă: Testarea Modulului Lunar pe orbita Terrei
Apollo 10/ Echipaj: Thomas Stafford, John Young, Eugene Cernan / Perioada: 18-26 mai 1969 / Notă: Repetiţie pentru prima aselenizare
Apollo 11/ Echipaj: Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin, Michael Collins / Perioada: 16-24 iulie / Notă: Primii oameni care au păşit pe Lună (Armstrong şi Aldrin)
Apollo 12/ Echipaj: Charles Conrad, Richard Gordon, Alan Bean / Perioada: 14-24 noiembrie 1969 / Notă: Aselenizare în apropiere de sonda spaţială Surveyor 3, care nu a avut astronauţi la bord
Apollo 13/ Echipaj: James Lovell Jr., Fred Haise Jr., Jack Swigert / Perioada 11-17 aprilie 1970 / Notă: Cea mai mare distanţă atinsă de oameni în raport cu Terra (401.056 kilometri); echipajul a supravieţuit unei explozii produse într-un rezervor de oxigen
Apollo 14/ Echipaj: Alan Shepard, Stuart Roosa, Edgar Mitchell / Perioada: 31 ianuarie - 9 februarie 1971 / Notă: Prima utilizare a Modular Equipment Transporter (MET)
Apollo 15/ Echipaj: David Scott, Alfred Worden, James Irwin / Perioada: 26 iulie - 7 august 1971 / Notă: Prima utilizare a unui rover lunar
Apollo 16/ Echipaj: John Young, Thomas Mattingly, Charles Duke / Perioada: 16-27 aprilie 1972 / Notă: Prima aselenizare într-o zonă muntoasă de pe Lună
Apollo 17/ Echipaj: Eugene Cernan, Harrison Schmitt, Ron Evans / Perioada: 7-19 decembrie 1972 / Notă: Ultimii oameni care au păşit pe Lună (Cernan şi Schmitt).
Apollo (Testarea Proiectului Apollo-Soyuz)/ Echipaj: Thomas Stafford, Vance Brand, Donald "Deke" Slayton / Perioada: 15-24 iulie 1975 / Notă: Andocare reuşită cu capsula Soyuz 19
* Astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit pe 27 ianuarie 1967 în urma unui test realizat pentru prima misiune Apollo. Acea misiune se numea iniţial Apollo 204, dar a primit apoi denumirea oficială Apollo 1 în semn de omagiu adus astronauţilor decedaţi. Numerotarea misiunilor Apollo a început cu cel de-al patrulea zbor de testare fără echipaj uman, Apollo 4. Apollo 5 şi Apollo 6 au fost, de asemenea, misiuni fără echipaj uman la bord. Nu au existat misiunile Apollo 2 şi Apollo 3. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citiţi şi:
50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo
50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii
50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Cercetătorii australieni anunță al șaselea episod de albire masivă care afectează Marea Barieră de Corali
Oamenii de știință australieni au raportat cel de-al șaselea episod de albire masivă la Marea Barieră de Corali petrecut după 2016, informează Xinhua. Într-un raport publicat miercuri seară, cercetători din mai multe agenții ale guvernului federal a anunțat că celebrul recif a fost afectat de ''un eveniment extins de albire'&
Trafic perturbat și risc de inundații și avalanșă în nordul Italiei și în sudul Elveției
Mai multe râuri din nordul Italiei au ieșit din matcă în urma ploilor abundente din regiune, autoritățile suspendând circulația în unele zone din apropierea cursurilor de apă, transmit joi agențiile DPA și AFP. Regiunea Piemont din nord-vest, cu capitala la Torino, a fost grav afectată, fiind lansate apeluri către popul
Indicii ale unei 'posibile activități biologice', detectate pe o exoplanetă
O echipă de astronomi a anunțat joi că au fost detectate cele mai promițătoare 'indicii ale unei posibile' vieți pe o planetă aflată în afara sistemului nostru solar. Alți oameni de știință au îndemnat, însă, la prudență, transmite AFP. Situată la 124 de ani-lumină de Terra, în constelația Leului, planeta K2-18b se află de mulți
Prima femeie germană care a ajuns în spațiu speră că realizarea sa îi va inspira pe alții
Specialista în robotică Rabea Rogge, devenită recent prima femeie germană care a ajuns în spațiul cosmic, și-a exprimat speranța că misiunea sa va inspira tinerii și în special femeile să studieze știința și tehnologia, transmite joi agenția DPA. Pornind de la propria experiență, tânăra de 29 de ani a subliniat importanța unui model de
Europa s-a confruntat cu inundații istorice în 2024, spun oamenii de știință
Europa s-a confruntat anul trecut cu cele mai extinse inundații din 2013, 30% din rețeaua hidrografică a continentului fiind afectată de inundații semnificative pe fundalul schimbărilor climatice cauzate de arderea combustibililor fosili, care au continuat să determine ploi torențiale și alte evenimente meteo extreme, au precizat marți oamenii de știință, informează Reuters.
Chat GPT-4.5 este primul model AI care a trecut cu brio testul Turing (studiu)
Modelele mari de limbaj (LLM) devin din ce în ce mai bune la a pretinde că sunt oameni, versiunea Chat GPT-4.5 reușind să treacă cu brio testul Turing, conform unui studiu publicat la 31 martie în baza de date preprint arXiv, dar care nu a fost încă revizuit în regim peer review, transmite luni Live Science. Cercetători
Cancerul de col uterin va fi eradicat în Danemarca până în 2040 (studiu)
Danemarca va eradica cancerul de col uterin până în 2040, grație adeziunii la programul de vaccinare anti HPV și a testelor de depistare, a anunțat luni Liga daneză pentru luptă împotriva cancerului, potrivit AFP. ''Chiar înainte de 2040, un număr atât de mic de femei vor fi afectate de această maladie, &i
'Trezirea' unei găuri negre în constelația Fecioarei îi intrigă pe astronomi (studiu)
Gaura neagră masivă aflată în centrul unei galaxii din constelația Fecioarei s-a 'trezit', producând jeturi de raze X la intervale aproape regulate, care îi intrigă pe astronomi, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP. Situată la 300 de milioane de ani-lumină de Terra, galaxia îndepărtată SDSS1335+0728 a făcut p&ac
O specie de furnică agresivă se răspândește în nordul Germaniei
O specie de furnică agresivă se răspândește din ce în ce mai mult în nordul Germaniei și amenință să distrugă liniile de curent electric și conexiunile la internet, informează DPA. Furnicile din specia invazivă Tapinoma magnum, originară din regiunea mediteraneană, se răspândesc până în nordul Germaniei, la Köln și Hano
O mandibulă fosilă descoperită în largul coastelor Taiwanului confirmă răspândirea omului de Denisova în Asia
Un fragment de mandibulă descoperit în largul coastelor Taiwanului nu aparține omului de Neandertthal, așa cum se credea inițial, ci unei alte specii de hominizi dispăruți, omul de Denisova și confirmă răspândirea acestei specii de hominizi pe întreg teritoriul Asiei, conform unui studiu publicat joi în jurnalul Science, transmite vineri Live Science.
În Japonia, o gară imprimată 3D a fost finalizată într-o săptămână
Companii japoneze au creat ceea ce susțin că este prima gară de cale ferată imprimată 3D din lume: o structură compactă, albă, instalată luna trecută într-o zonă rurală din vestul țării, transmite vineri AFP. Potrivit Serendix, o companie care lucrează cu West Japan Railway Company (JR West), a fost nevoie de doar șapte zile pentru a con
BTA: Ministrul Turismului și Președinta Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism discută modalități de parteneriat strategic
Ministrul Turismului Miroslav Borshosh s-s întâlnit joi cu Julia Simpson, președinta și CEO al Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism (WTTC). WTTC este cea mai mare organizație internațională reprezentând sectorul privat al turismului, cu peste 200 de lideri la nivel mondial de companii între membrii săi. C
Eșantioanele aduse de misiunea Chang'e 6 susțin ipoteza impactului ca origine a Lunii
Există mai puțină apă în mantaua de pe partea îndepărtată a Lunii decât se află în cea de pe partea mereu îndreptată spre Pământ, conform unor analize ale eșantioanelor de regolit și roci selenare culese de misiunea chineză Chang'e 6, transmite joi
Imensul deșert al Arabiei a fost odată un ținut luxuriant (studiu)
Unul dintre cele mai mari deșerturi din lume a găzduit cândva un lac vast și un sistem de râuri, a dezvăluit o echipă internațională de cercetători într-un studiu publicat miercuri, transmite agenția DPA. Cercetări recente au sugerat că Rub al-Khali (''Pătrimea goală''), vastul deșert al Peninsulei Arabice, ex
Indonezia/ Cutremur cu magnitudinea 5,9 în sudul provinciei Papua de Vest (GFZ)
Un cutremur cu magnitudinea 5,9 s-a produs joi în zona coastei sudice a provinciei Papua de Vest din Indonezia, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ), transmite Reuters. Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, a precizat GFZ. Arhipelagul indonezian este situat pe așa-numitul '&