50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar
Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration - NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună, relatează britannica.com.
În mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a angajat Statele Unite într-un program ce avea ca scop transportarea unor echipaje de astronauţi pe Lună până în 1970. Selectarea metodologiei - din mai multe tehnici concurente - ce permitea aselenizarea şi revenirea astronauţilor pe Terra a fost efectuată doar după realizarea ulterioară a unor studii complexe. Trei metode au fost avute în vedere.
În cazul ascensiunii directe, un vehicul ar fi trebuit să fie lansat de pe Terra, să se plaseze pe Lună şi apoi să se întoarcă pe Pământ. Însă racheta propusă pentru o astfel de misiune, Nova, nu putea fi realizată până în 1970. În al doilea scenariu, cel al unei conectări pe orbita Terrei, un vehicul ce transporta echipajul ar fi trebuit să se conecteze pe orbită cu o unitate de propulsie care ar fi urmat să transporte suficient carburant pentru a asigura călătoria spre Lună. Totuşi, această metodă ar fi necesitat două lansări separate.
În cadrul metodei ce a fost selectată în cele din urmă, care presupunea o conectare pe orbita lunară, un puternic vehicul lansator (racheta Saturn V) a plasat o navă spaţială de 50 de tone pe o traiectorie lunară. Acea navă spaţială avea trei părţi: Modulul de comandă (CM), conic, care transporta trei astronauţi; Modulul de Serviciu (SM), ataşat de spatele CM, transporta carburantul şi sistemul de alimentare cu energie, formând împreună cu CM o structură comună - Modulul Comandă / Serviciu (CSM); Conectat în faţa CSM s-a aflat Modulul Lunar (LM). Un astronaut a rămas în CSM, în timp ce ceilalţi doi au coborât pe suprafaţa Lunii la bordul LM. LM avea o treaptă descendentă şi o treaptă ascendentă. Treapta descendentă a rămas pe Lună, iar astronauţii au revenit la bordul CSM cu treapta ascendentă, care a fost apoi abandonată pe o orbită lunară. LM a fost pilotat doar în vidul spaţial, aşadar consideraţiile de ordin aerodinamic nu i-au afectat designul (de aceea, LM a fost denumit prima navă spaţială "adevărată"). Înainte de a reintra în atmosfera Pământului, SM a fost desprins de CSM şi lăsat să ardă în întregime la contactul cu aerul. CM a revenit pe Terra, amerizând în Oceanul Pacific. Conectarea de pe orbita lunară a avut două avantaje majore: a necesitat o singură rachetă lansatoare şi a economisit carburant şi masa transportată, întrucât LM nu a trebuit să revină pe Pământ.
Misiunile fără astronauţi realizate pentru a testa sistemul Apollo şi racheta Saturn au început în februarie 1966. Primul zbor Apollo cu astronauţi la bord a fost întârziat de un accident tragic - un incendiu care a izbucnit la bordul vehiculului spaţial Apollo 1, în timpul unei repetiţii la sol, pe 27 ianuarie 1967, în urma căruia astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit. NASA a reacţionat amânând programul lunar pentru a opera o serie de modificări: nu a mai folosit oxigen pur la lansare şi a înlocuit trapa din interiorul CM cu un model de trapă care putea fi deschisă mult mai repede.
În octombrie 1968, în urma mai multor zboruri pe orbita terestră fără echipaje umane, misiunea Apollo 7 a realizat 163 de survolări orbitale ale Terrei având la bord un echipaj compus din trei astronauţi. Apollo 8 a realizat primul pas din programul de explorare lunară cu astronauţi: de pe orbita terestră, vehiculul a fost trimis pe o traiectorie lunară, a realizat o orbită lunară şi s-a întors pe Terra în condiţii de siguranţă. Apollo 9 a realizat o misiune prelungită pe orbita Terrei, pentru a testa funcţionarea LM. Apollo 10 a zburat pe orbita lunară şi a testat LM la o altitudine de 15,2 kilometri deasupra suprafeţei Lunii.
Misiunea Apollo 11, realizată în iulie 1969, a reprezentat apogeul procedurii "pas-cu-pas" selectată de NASA, realizând prima aselenizare a unor oameni. Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi, apoi, Edwin "Buzz" Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii.
Foto: (c) Neil Armstrong/NASA/Handout via REUTERS
Apollo 13, lansată în aprilie 1970, a suferit un accident cauzat de o explozie produsă într-un rezervor de oxigen, însă astronauţii au reuşit să revină în siguranţă pe Terra.
Restul misiunilor din programul Apollo au realizat explorări extensive ale suprafeţei lunare, colectând 382 de kilograme de roci lunare şi instalând pe scoarţa selenară numeroase instrumente destinate unor cercetări şi experimente ştiinţifice, precum măsurarea vântului solar şi măsurători seismografice.
Începând cu misiunea Apollo 15, astronauţii americani au condus un rover pe Lună.
Apollo 17, ultima misiune din acest program spaţial, a avut loc în decembrie 1972.
În total, 12 astronauţi americani au păşit pe Lună graţie celor şase misiuni cu echipaje umane care au reuşit să aselenizeze în cadrul programului Apollo.
Structurile spaţiale CSM au fost utilizate în 1973 şi 1974 în programul Skylab, conceput pentru a transporta astronauţi la bordul unei staţii spaţiale construite pe orbita Terrei. În iulie 1975, o structura spaţială CSM s-a conectat pe orbita terestră cu o capsulă sovietică Soyuz în ultimul zbor realizat de un vehicul spaţial în cadrul programului Apollo.
Cronologia misiunilor spaţiale din programul Apollo care au avut la bord echipaje de astronauţi:
Apollo 7 / Echipaj: Walter Schirra Jr., Donn Eisele, Walter Cunningham / Perioada: 11-22 octombrie 1968
Apollo 8/ Echipaj: William Anders, Frank Borman, James Lovell Jr. / Perioada: 21-27 decembrie 1968 / Notă: Primul echipaj care a zburat în jurul Lunii
Apollo 9/ Echipaj: James McDivitt, David Scott, Russell Schweickart / Perioada: 3-13 martie 1969 / Notă: Testarea Modulului Lunar pe orbita Terrei
Apollo 10/ Echipaj: Thomas Stafford, John Young, Eugene Cernan / Perioada: 18-26 mai 1969 / Notă: Repetiţie pentru prima aselenizare
Apollo 11/ Echipaj: Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin, Michael Collins / Perioada: 16-24 iulie / Notă: Primii oameni care au păşit pe Lună (Armstrong şi Aldrin)
Apollo 12/ Echipaj: Charles Conrad, Richard Gordon, Alan Bean / Perioada: 14-24 noiembrie 1969 / Notă: Aselenizare în apropiere de sonda spaţială Surveyor 3, care nu a avut astronauţi la bord
Apollo 13/ Echipaj: James Lovell Jr., Fred Haise Jr., Jack Swigert / Perioada 11-17 aprilie 1970 / Notă: Cea mai mare distanţă atinsă de oameni în raport cu Terra (401.056 kilometri); echipajul a supravieţuit unei explozii produse într-un rezervor de oxigen
Apollo 14/ Echipaj: Alan Shepard, Stuart Roosa, Edgar Mitchell / Perioada: 31 ianuarie - 9 februarie 1971 / Notă: Prima utilizare a Modular Equipment Transporter (MET)
Apollo 15/ Echipaj: David Scott, Alfred Worden, James Irwin / Perioada: 26 iulie - 7 august 1971 / Notă: Prima utilizare a unui rover lunar
Apollo 16/ Echipaj: John Young, Thomas Mattingly, Charles Duke / Perioada: 16-27 aprilie 1972 / Notă: Prima aselenizare într-o zonă muntoasă de pe Lună
Apollo 17/ Echipaj: Eugene Cernan, Harrison Schmitt, Ron Evans / Perioada: 7-19 decembrie 1972 / Notă: Ultimii oameni care au păşit pe Lună (Cernan şi Schmitt).
Apollo (Testarea Proiectului Apollo-Soyuz)/ Echipaj: Thomas Stafford, Vance Brand, Donald "Deke" Slayton / Perioada: 15-24 iulie 1975 / Notă: Andocare reuşită cu capsula Soyuz 19
* Astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit pe 27 ianuarie 1967 în urma unui test realizat pentru prima misiune Apollo. Acea misiune se numea iniţial Apollo 204, dar a primit apoi denumirea oficială Apollo 1 în semn de omagiu adus astronauţilor decedaţi. Numerotarea misiunilor Apollo a început cu cel de-al patrulea zbor de testare fără echipaj uman, Apollo 4. Apollo 5 şi Apollo 6 au fost, de asemenea, misiuni fără echipaj uman la bord. Nu au existat misiunile Apollo 2 şi Apollo 3. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citiţi şi:
50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo
50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii
50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Erupția vulcanului Etna provoacă închiderea parțială a spațiului aerian din zona Siciliei
Activitatea eruptivă recentă a Muntelui Etna, cel mai înalt vulcan activ din Europa, a condus, duminică, la închiderea parțială a spațiului aerian deasupra insulei Sicilia din sudul Italiei și, în consecință, la restricționarea operațiunilor de pe Aeroportul din Catania, ca urmare a emisiilor de cenușă vulcanică, transmite agenția de presă EFE.
Portugalia/ Lupta împotriva unui incendiu forestier major 'evoluează favorabil'
Pompierii portughezi au reușit să aducă sub control în proporție de aproximativ 80% un incendiu forestier major care a devastat cel puțin 13.000 de hectare de vegetație în nordul țării pe parcursul a trei zile, a anunțat duminică Protecția Civilă, informează AFP. 'Situația evoluează favorabil', a declarat pentru AFP Jose Co
Sonda spațială japoneză Hayabusa 2 survolează asteroidul Torifune
Sonda spațială japoneză Hayabusa 2 a survolat duminică asteroidul Torifune, apropiindu-se la aproximativ 800 de metri de acesta, a anunțat agenția spațială națională, citată de Kyodo. Misiunea de observare, care a necesitat o navigație extrem de precisă, a avut drept scop, de asemenea, testarea unor tehnologii necesare pentru apărarea planetar
Franța/ Un incendiu de vegetație izbucnit în Pirinei a mistuit aproape o mie de hectare
Un nou incendiu de vegetație a izbucnit sâmbătă seara în Pirineii francezi, mistuind aproape 1.000 de hectare, au anunțat autoritățile din țară, care se confruntă cu un nou val de căldură în sud, transmite duminică AFP. Incendiul a izbucnit sâmbătă, în jurul orei locale 19:30, într-un lanț muntos izolat de l
Egiptul anunță descoperirea unor morminte sigilate timp de 2.000 de ani și a unui oraș bizantin
Arheologii egipteni au descoperit o serie de morminte cu o vechime de aproape 2.000 de ani pe coasta mediteraneană, precum și rămășițele unui oraș din epoca bizantină în Deșertul de Vest (Deșertul Libian), a anunțat Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt, informează duminică AFP. La Marina El-Alamein, la aproximativ 100 de kil
Venezuela: Bilanțul dublului seism a crescut la 2.954 de morți
Cel puțin 2.954 de persoane și-au pierdut viața și 16.592 au fost rănite în dublul seism care a devastat Venezuela pe 24 iunie, potrivit ultimului bilanț încă provizoriu difuzat sâmbătă de guvernul interimar al acestei țări din America latină, relatează AFP. Peste 16.000 de persoane și-au pierdut locuința și 856 de clădiri su
Marea Barieră de Corali din Australia nu este 'în pericol', ci într-o situație îngrijorătoare (raport UNESCO)
Marea Barieră de Corali din Australia a evitat înscrierea sa pe lista 'patrimoniului mondial în pericol' de către UNESCO, care și-a exprimat totuși 'îngrijorarea absolută' cu privire la evoluția acestui recif cu o biodiversitate uluitoare, informează AFP. 'Deși reziliența barierei de corali rămâne ev
Un incendiu forestier face ravagii în Catalonia; 45.000 de persoane, sfătuite să rămână în casele lor
Aproximativ 45.000 de rezidenți din mai multe localități din nord-estul Spaniei au fost sfătuiți să rămână în casele lor din cauza fumului dens provocat de un incendiu de vegetație care a cuprins acea regiune, informează sâmbătă DPA. Locuitorilor din estul provinciei Girona li s-a cerut să țină ușile și ferestrele închi
Afectată de incendii forestiere, Portugalia activează mecanismul european de protecție civilă
Lovită de un val intens de caniculă, Portugalia decis vineri să activeze mecanismul european de protecție civilă, precum și acordurile sale bilaterale cu Spania și cu Maroc pentru a obține întăriri în lupta cu mai multe incendii forestiere, informează AFP. ''Am decis, în acest stadiu, să activăm mecanismul european de protecție civilă
Secetă: Cursurile de apă din nordul Italiei se află într-o situație dificilă
Mai multe cursuri de apă din nordul Italiei se află într-o 'situație critică' din cauza secetei, iar prognozele meteorologice nu anunță nicio ameliorare pentru zilele următoare, a avertizat vineri Autoritatea pentru fluviul Pad (ADBPO), informează AFP. 'Seceta continuă să se intensifice în nordul Italiei', a subliniat această instit
NASA a lansat o misiune spațială prin care încearcă să salveze telescopul Swift
NASA a lansat vineri o misiune spațială robotizată prin care va încerca să împiedice prăbușirea și distrugerea unuia dintre telescoapele sale mai vechi, Swift, în cadrul unei misiuni periculoase, care ar trebui să dureze mai multe luni, informează AFP. Programată inițial pentru marți, lansarea în spațiu a vehiculului-robot Link a fost a
Caniculă în iunie/Temperaturi de peste 35 grade Celsius pentru mai mult de două treimi din locuitorii Europei (analizăAFP)
Regiuni din Europa unde locuiesc 410 milioane de persoane au fost afectat de temperaturi de peste 35 de grade Celsius cel puțin o dată în decursul valului de caniculă din perioada 15-30 iunie, adică peste două treimi din populația continentului, potrivit unei analize AFP. În timpul caniculei din 2003, 320 de milioane de persoane au fost expuse la a
Furtuna tropicală Maysak a lovit provincia chineză Hainan; curse aeriene și de feribot au fost suspendate
Furtuna tropicală Maysak s-a dezlănțuit vineri asupra provinciei insulare din sudul Chinei Hainan, atingând uscatul însoțită de vânturi cu viteze, în apropierea centrului furtunii, de 23 de metri pe secundă și cauzând suspendare curselor aeriene, feroviare și de feribot, informează Reuters. Maysak s-a dezlănțuit asupra coastei de
Ghețarii elvețieni pierd rapid stratul protector de zăpadă din cauza valului de căldură din Europa
Zăpada de pe ghețarii elvețieni a dispărut cu câteva săptămâni mai devreme decât de obicei în această vară, sub efectul valului de căldură copleșitoare din Europa, ducând regiunea Munților Alpi spre încă un an marcat de o topire masivă a gheții, au anunțat oamenii de știință, informează Reuters. Cercetătorii spun că, pe 29 i
Căldura umedă din Statele Unite ar fi fost 'practic imposibilă' în absența schimbărilor climatice (studiu)
Căldura extremă și umiditatea copleșitoare care afectează în prezent jumătate din teritoriul Statelor Unite ar fi fost 'practic imposibile' în absența schimbărilor climatice, potrivit unui nou studiu publicat vineri, în contextul în care această țară găzduiește Cupa Mondială de fotbal și celebrează cea de-a 250-a aniversare a sa în acest