50 de ani de la primul pas pe Lună: Un program spaţial revoluţionar
Apollo a fost un proiect revoluţionar dezvoltat de Agenţia spaţială americană (U.S. National Aeronautics and Space Administration - NASA) în anii 1960 şi 1970, graţie căruia oamenii au reuşit pentru prima dată să ajungă pe Lună, relatează britannica.com.
În mai 1961, preşedintele John F. Kennedy a angajat Statele Unite într-un program ce avea ca scop transportarea unor echipaje de astronauţi pe Lună până în 1970. Selectarea metodologiei - din mai multe tehnici concurente - ce permitea aselenizarea şi revenirea astronauţilor pe Terra a fost efectuată doar după realizarea ulterioară a unor studii complexe. Trei metode au fost avute în vedere.
În cazul ascensiunii directe, un vehicul ar fi trebuit să fie lansat de pe Terra, să se plaseze pe Lună şi apoi să se întoarcă pe Pământ. Însă racheta propusă pentru o astfel de misiune, Nova, nu putea fi realizată până în 1970. În al doilea scenariu, cel al unei conectări pe orbita Terrei, un vehicul ce transporta echipajul ar fi trebuit să se conecteze pe orbită cu o unitate de propulsie care ar fi urmat să transporte suficient carburant pentru a asigura călătoria spre Lună. Totuşi, această metodă ar fi necesitat două lansări separate.
În cadrul metodei ce a fost selectată în cele din urmă, care presupunea o conectare pe orbita lunară, un puternic vehicul lansator (racheta Saturn V) a plasat o navă spaţială de 50 de tone pe o traiectorie lunară. Acea navă spaţială avea trei părţi: Modulul de comandă (CM), conic, care transporta trei astronauţi; Modulul de Serviciu (SM), ataşat de spatele CM, transporta carburantul şi sistemul de alimentare cu energie, formând împreună cu CM o structură comună - Modulul Comandă / Serviciu (CSM); Conectat în faţa CSM s-a aflat Modulul Lunar (LM). Un astronaut a rămas în CSM, în timp ce ceilalţi doi au coborât pe suprafaţa Lunii la bordul LM. LM avea o treaptă descendentă şi o treaptă ascendentă. Treapta descendentă a rămas pe Lună, iar astronauţii au revenit la bordul CSM cu treapta ascendentă, care a fost apoi abandonată pe o orbită lunară. LM a fost pilotat doar în vidul spaţial, aşadar consideraţiile de ordin aerodinamic nu i-au afectat designul (de aceea, LM a fost denumit prima navă spaţială "adevărată"). Înainte de a reintra în atmosfera Pământului, SM a fost desprins de CSM şi lăsat să ardă în întregime la contactul cu aerul. CM a revenit pe Terra, amerizând în Oceanul Pacific. Conectarea de pe orbita lunară a avut două avantaje majore: a necesitat o singură rachetă lansatoare şi a economisit carburant şi masa transportată, întrucât LM nu a trebuit să revină pe Pământ.
Misiunile fără astronauţi realizate pentru a testa sistemul Apollo şi racheta Saturn au început în februarie 1966. Primul zbor Apollo cu astronauţi la bord a fost întârziat de un accident tragic - un incendiu care a izbucnit la bordul vehiculului spaţial Apollo 1, în timpul unei repetiţii la sol, pe 27 ianuarie 1967, în urma căruia astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit. NASA a reacţionat amânând programul lunar pentru a opera o serie de modificări: nu a mai folosit oxigen pur la lansare şi a înlocuit trapa din interiorul CM cu un model de trapă care putea fi deschisă mult mai repede.
În octombrie 1968, în urma mai multor zboruri pe orbita terestră fără echipaje umane, misiunea Apollo 7 a realizat 163 de survolări orbitale ale Terrei având la bord un echipaj compus din trei astronauţi. Apollo 8 a realizat primul pas din programul de explorare lunară cu astronauţi: de pe orbita terestră, vehiculul a fost trimis pe o traiectorie lunară, a realizat o orbită lunară şi s-a întors pe Terra în condiţii de siguranţă. Apollo 9 a realizat o misiune prelungită pe orbita Terrei, pentru a testa funcţionarea LM. Apollo 10 a zburat pe orbita lunară şi a testat LM la o altitudine de 15,2 kilometri deasupra suprafeţei Lunii.
Misiunea Apollo 11, realizată în iulie 1969, a reprezentat apogeul procedurii "pas-cu-pas" selectată de NASA, realizând prima aselenizare a unor oameni. Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi, apoi, Edwin "Buzz" Aldrin au devenit primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii.
Foto: (c) Neil Armstrong/NASA/Handout via REUTERS
Apollo 13, lansată în aprilie 1970, a suferit un accident cauzat de o explozie produsă într-un rezervor de oxigen, însă astronauţii au reuşit să revină în siguranţă pe Terra.
Restul misiunilor din programul Apollo au realizat explorări extensive ale suprafeţei lunare, colectând 382 de kilograme de roci lunare şi instalând pe scoarţa selenară numeroase instrumente destinate unor cercetări şi experimente ştiinţifice, precum măsurarea vântului solar şi măsurători seismografice.
Începând cu misiunea Apollo 15, astronauţii americani au condus un rover pe Lună.
Apollo 17, ultima misiune din acest program spaţial, a avut loc în decembrie 1972.
În total, 12 astronauţi americani au păşit pe Lună graţie celor şase misiuni cu echipaje umane care au reuşit să aselenizeze în cadrul programului Apollo.
Structurile spaţiale CSM au fost utilizate în 1973 şi 1974 în programul Skylab, conceput pentru a transporta astronauţi la bordul unei staţii spaţiale construite pe orbita Terrei. În iulie 1975, o structura spaţială CSM s-a conectat pe orbita terestră cu o capsulă sovietică Soyuz în ultimul zbor realizat de un vehicul spaţial în cadrul programului Apollo.
Cronologia misiunilor spaţiale din programul Apollo care au avut la bord echipaje de astronauţi:
Apollo 7 / Echipaj: Walter Schirra Jr., Donn Eisele, Walter Cunningham / Perioada: 11-22 octombrie 1968
Apollo 8/ Echipaj: William Anders, Frank Borman, James Lovell Jr. / Perioada: 21-27 decembrie 1968 / Notă: Primul echipaj care a zburat în jurul Lunii
Apollo 9/ Echipaj: James McDivitt, David Scott, Russell Schweickart / Perioada: 3-13 martie 1969 / Notă: Testarea Modulului Lunar pe orbita Terrei
Apollo 10/ Echipaj: Thomas Stafford, John Young, Eugene Cernan / Perioada: 18-26 mai 1969 / Notă: Repetiţie pentru prima aselenizare
Apollo 11/ Echipaj: Neil Armstrong, Edwin "Buzz" Aldrin, Michael Collins / Perioada: 16-24 iulie / Notă: Primii oameni care au păşit pe Lună (Armstrong şi Aldrin)
Apollo 12/ Echipaj: Charles Conrad, Richard Gordon, Alan Bean / Perioada: 14-24 noiembrie 1969 / Notă: Aselenizare în apropiere de sonda spaţială Surveyor 3, care nu a avut astronauţi la bord
Apollo 13/ Echipaj: James Lovell Jr., Fred Haise Jr., Jack Swigert / Perioada 11-17 aprilie 1970 / Notă: Cea mai mare distanţă atinsă de oameni în raport cu Terra (401.056 kilometri); echipajul a supravieţuit unei explozii produse într-un rezervor de oxigen
Apollo 14/ Echipaj: Alan Shepard, Stuart Roosa, Edgar Mitchell / Perioada: 31 ianuarie - 9 februarie 1971 / Notă: Prima utilizare a Modular Equipment Transporter (MET)
Apollo 15/ Echipaj: David Scott, Alfred Worden, James Irwin / Perioada: 26 iulie - 7 august 1971 / Notă: Prima utilizare a unui rover lunar
Apollo 16/ Echipaj: John Young, Thomas Mattingly, Charles Duke / Perioada: 16-27 aprilie 1972 / Notă: Prima aselenizare într-o zonă muntoasă de pe Lună
Apollo 17/ Echipaj: Eugene Cernan, Harrison Schmitt, Ron Evans / Perioada: 7-19 decembrie 1972 / Notă: Ultimii oameni care au păşit pe Lună (Cernan şi Schmitt).
Apollo (Testarea Proiectului Apollo-Soyuz)/ Echipaj: Thomas Stafford, Vance Brand, Donald "Deke" Slayton / Perioada: 15-24 iulie 1975 / Notă: Andocare reuşită cu capsula Soyuz 19
* Astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee au murit pe 27 ianuarie 1967 în urma unui test realizat pentru prima misiune Apollo. Acea misiune se numea iniţial Apollo 204, dar a primit apoi denumirea oficială Apollo 1 în semn de omagiu adus astronauţilor decedaţi. Numerotarea misiunilor Apollo a început cu cel de-al patrulea zbor de testare fără echipaj uman, Apollo 4. Apollo 5 şi Apollo 6 au fost, de asemenea, misiuni fără echipaj uman la bord. Nu au existat misiunile Apollo 2 şi Apollo 3. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citiţi şi:
50 de ani de la primul pas pe Lună: Astronauţii misiunilor Apollo
50 de ani de la primul pas pe Lună: Apollo 11, un spectacol mediatic unic în istoria omenirii
50 de ani de la primul pas pe Lună: 10 lucruri inedite despre programul spaţial Apollo
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BTA / De la un singur container în Antarctica, Bulgaria a construit un oraș, spune comandantul bazei antarctice
Ceea ce a început cu ani în urmă ca un singur container a crescut la ceea ce se poate numi acum un oraș bulgar în Antarctica, spune Kamen Nedkov, comandantul bazei bulgare de pe Insula Livingston. El le-a vorbit participanților la o tabără de reportaj privind cea de-a 34-a Expediție Antartică Bulgară, organizată sâmbătă la Aheloi.
Prime rezultate 'modeste' pentru un vaccin dezvoltat de AI și testat pe oameni
Un vaccin elaborat integral de inteligența artificială (AI) și testat pe oameni - o premieră în medicină - a furnizat doar rezultate 'modeste' în ceea ce privește creșterea imunității pacienților, arată un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge, informează vineri AFP. Dezvoltat pentru a lupta împotriva u
Astronauții de pe ISS, plasați de NASA sub o alertă de evacuare, după o scurgere de aer care s-a agravat
Cinci astronauți de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS) au primit vineri ordinul de la NASA de a se adăposti într-o capsulă spațială și de a se pregăti pentru o eventuală evacuare, în timp ce un echipaj rus încearcă să repare o scurgere de aer care s-a agravat în secțiunea rusească a laboratorului spațial, a anunțat agenția spațială americ
Compania Anthropic îndeamnă la o pauză generală globală în dezvoltarea sistemelor AI
Anthropic, una dintre principalele companii americane de inteligență artificială (AI), a propus joi un sistem care să permită jucătorilor principali din acest domeniu tehnologic să încetinească sau să suspende de comun acord dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a oferi timp omenirii să se adapteze la schimbările pe care această tehnologie promite să le aducă, tr
O erupție vulcanică pe insula indoneziană Flores a dus la închiderea aeroportului local
Un vulcan situat pe insula turistică indoneziană Flores a intrat în faza de erupție, provocând închiderea aeroportului local, au anunțat vineri autoritățile indoneziene, transmite AFP. Cea mai puternică erupție a Muntelui Lewotobi Laki-Laki, cu o înălțime de 1.703 metri, a avut loc vineri, la ora locală 11:15 (03:15 GMT
Un micro-reactor nuclear, testat în premieră în SUA de o companie privată
Start-upul american Antares a testat cu succes primul său prototip al unui micro-reactor nuclear, o premieră pentru o companie privată din SUA transmite vineri AFP. Astfel, modelul de testare Mark-0 a atins nivelul critic, ceea ce înseamnă că a declanșat o reacție în lanț auto-susținută, potrivit unui comunicat de presă emis joi. O
Un studiu genomial arată motivele pentru care leul de peșteră din Epoca de Gheață era unic
Leul de peșteră a fost una dintre cele mai mari feline care au trăit vreodată pe Terra, cutreierând un teritoriu imens care se întindea din Europa de Vest până în Siberia și America de Nord, vânând prăzi de talie mare - poate chiar și oameni - înainte să dispară ca specie spre sfârșitul ultimei ere glaciare, informează Reuters.
NASA a confirmat pierderea sondei spațiale MAVEN
După 11 ani în care a studiat de pe orbită planeta Marte, sonda spațială MAVEN, aparținând NASA și-a încetat misiunea, fiind imposibil de recuperat din cauza descărcării bateriei în urma unei anomalii de funcționare încă necunoscute, conform unui anunț făcut miercuri de NASA, transmite vineri Live Science. MAVEN (
În fața expansiunii AI, inventatorul internetului lansează un apel la 'păstrarea valorilor' de la începuturile WWW
Confruntat cu ascensiunea inteligenței artificiale (AI), Tim Berners-Lee, principalul inventator al World Wide Web în 1989, a îndemnat, într-un interviu acordat AFP, la 'păstrarea valorilor' de la începutul internetului și dorește ca utilizatorii să poată filtra datele personale trimise giganților din industrie.
VIDEO Aflată în spațiu, o astronaută franceză a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra
Astronauta franceză Sophie Adenot a vorbit de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), într-o videoconferință la care au participat mai mulți elevi, despre impactul omului asupra mediului înconjurător și a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra, informează AFP. 'De aici vedem, într-adevăr, a
Mangrovele ar putea deveni emițătoare de dioxid de carbon odată cu creșterea nivelului mării (studiu)
Mangrovele, esențiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puțin dioxid de carbon în viitor și ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creșterea nivelului mărilor, au avertizat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, informează AFP. Mangrovele formează un ansamblu de vegetație
Rusia: Aproape un sfert dintre candidații pentru activitatea de cosmonaut sunt femei
Una din patru cereri de înscriere pentru intrarea în detașamentul cosmonauților din Rusia a fost formulată de o femeie, a anunțat marți agenția spațială Roscosmos, potrivit agenției EFE. Anunțul a venit după centralizarea datelor de pe portalul de înscrieri Gosuslugi. 'Portalul primește până la sfârșitul lunii iunie cereri de
Cercetătorii au descoperit drojdie în intestinele lui Otzi (studiu)
Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit 'Omul Ghețurilor', ale cărui rămășițe au fost descoperite în Munții Alpi în anul 1991, potrivit cercetătorilor de la un institut științific din orașul italian Bolzano, care s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme, informează miercuri AFP.
Un nou studiu australian corelează consumul de alcool cu excesul de alimente ultraprocesate
Alcoolul poate declanșa căi biologice care îi determină pe oameni să consume în exces alimente ultra-procesate și sărate, contribuind potențial la un aport energetic excesiv și la creșterea în greutate, arată un studiu australian, transmite miercuri Xinhua. Studiul,
Astronomii au descoperit accidental câmpuri magnetice în jurul a șapte exoplanete
O echipă de astronomi a anunțat că a reușit să măsoare în mod direct câmpurile magnetice ale mai multor planete din afara Sistemului Solar, oferind potențial un nou instrument crucial în căutarea planetelor locuibile și a vieții extraterestre, conform unui studiu publicat la 2 iuni