logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Un studiu genomial arată motivele pentru care leul de peșteră din Epoca de Gheață era unic

Image

Leul de peșteră a fost una dintre cele mai mari feline care au trăit vreodată pe Terra, cutreierând un teritoriu imens care se întindea din Europa de Vest până în Siberia și America de Nord, vânând prăzi de talie mare - poate chiar și oameni - înainte să dispară ca specie spre sfârșitul ultimei ere glaciare, informează Reuters.

O nouă cercetare genomică a dezvăluit ceea ce a făcut ca această felină mare să fie unică și modul în care ea era diferită de leul modern, verișorul său mai mic, deși cele două specii s-au încrucișat sporadic. Leul de peșteră, a cărui denumire științifică este Panthera spelaea, a dispărut în urmă cu aproximativ 14.000 de ani.

Cercetătorii au comparat genomurile a 12 lei de peșteră care au trăit cu 17.000 - 148.0000 de ani în urmă în zone precum Rusia, Austria și teritoriul Yukon din Canada cu genomurile a 20 de lei moderni.

ADN-ul leului de peșteră a fost extras în principal din oase și dinți, precum și din țesuturi moi provenite de la pui congelați și bine conservați în Siberia, unde condițiile foarte reci au contribuit la conservarea acestui material genetic străvechi.

Unul dintre acei lei preistorici, o femelă denumită Sparta, se numără printre cele mai bine conservate exemplare din era glaciară care au fost descoperite vreodată.

'Am arătat că leii de peșteră nu erau doar versiuni din Epoca de Gheață ale leilor moderni, ci că reprezentau o linie evolutivă profund diferită', a declarat specialistul în genetică evolutivă Love Dalen de la Centrul de Paleogenetică, un proiect realizat în colaborare de Universitatea din Stockholm și Muzeul de Istorie Naturală din Suedia, autorul-senior al studiului publicat în revista științifică Cell.

Studiul a arătat că liniile evolutive ale celor două specii s-au despărțit probabil în urmă cu aproximativ 1,7 milioane de ani în timpul Pleistocenului. Fiecare specie prezenta variante genetice unice, care le-a ajutat să se adapteze la habitate și comportamente diferite. Aceste diferențe genetice aveau legătură cu creșterea, vederea, funcția cerebrală și dezvoltarea sistemului circulator.

Leul de peșteră, care, în pofida numelui său nu trăia de fapt în peșteri, era considerabil mai mare și avea o constituție mai robustă decât leul modern. El locuia în climate mai reci, preferând pajiștile deschise și tundrele din nordul Eurasiei și partea nord-vestică a Americii de Nord. Acest ecosistem între timp dispărut, denumit 'stepa mamuților' în semn de omagiu adus celui mai proeminent locuitor al său, semăna cu savana africană din zilele noastre, dar cu temperaturi geroase.

'Leul de peșteră era fără îndoială un prădător suprem și, în această calitate, a îndeplinit un rol ecologic incredibil de important și cu un impact semnificativ', a declarat specialistul în genetică evolutivă David Stanton de la Universitatea Cardiff din Țara Galilor, autorul principal al studiului. 'Ei au reprezentat cele mai răspândite carnivore care au trăit vreodată', a adăugat el.

Printre animalele care le erau pradă se numărau probabil și mamuții lânoși - cel mai probabil exemplare tinere sau indivizi bătrâni -, alături de rinoceri lânoși, antilope, reni, cai și bizoni. Oamenii s-au instalat și ei în acele regiuni în ultimele faze ale Epocii de Gheață.

'Deși nu există dovezi clare că leii de peșteră vânau oameni, pare extrem de probabil ca ei să fi făcut ocazional acest lucru. Picturile rupestre arată că oamenii din Epoca de Gheață erau foarte bine familiarizați cu aceste animale. Ele sunt descrise adeseori cu o acuratețe remarcabilă și sunt arătate de obicei fără acea coamă mare atât de caracteristică a leilor moderni', a explicat Love Dalen.

Printre ceilalți prădători cu care împărțeau teritoriul se numărau lupii, hienele de peșteră, urșii bruni, urșii de peșteră și pisica cu dinți de sabie Homotherium. Puternica pisică cu dinți de sabie Smilodon era o specie mai sudică, dar ar fi putut intra în contact cu leii de peșteră în regiunile Yukon și Alaska în timpul scurtelor perioade de încălzire a climei din Pleistocen.

Leul modern nu s-a aventurat atât de departe în nord, în teritoriul obișnuit al leului de peșteră. Însă noul studiu a arătat că cele două specii au intrat în contact în perioadele deosebit de reci ale Epocii de Gheață, când extinderea calotelor glaciare continentale și a tundrei de stepă i-a adus pe leii de peșteră spre sud, determinând suprapunerea arealelor lor de răspândire.

'Clima pare să fi dictat nivelul de încrucișare pe care l-am constatat între aceste specii', a explicat David Stanton.

Oamenii de știință au spus că acele încrucișări s-au produs în zone aflate pe teritoriul Iranului din zilele noastre. Acea regiune găzduia o populație mare de lei moderni, deși aceștia trăiesc în prezent, în majoritatea lor, în Africa.

Încălzirea de la sfârșitul erei glaciare a contribuit la extincția multor animale mari din Pleistocen, care alcătuiau 'megafauna', iar oamenii care le vânau au reprezentat un alt factor destabilizator.

'Leii de peșteră, la fel ca restul megafaunei de la sfârșitul Pleistocenului, se aflau sub o presiune uriașă din cauza schimbărilor rapide ale climei, combinate cu creșterea densității populațiilor umane. Dispariția leilor de peșteră s-a înscris în tiparul general pe care îl vedem pentru extincția în masă a megafaunei din acea perioadă, însă pentru motive pe care nu le înțelegem pe deplin', a adăugat David Stanton. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Afisari: 92

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Stiinta 04-06-2026 13:51

NASA a confirmat pierderea sondei spațiale MAVEN

După 11 ani în care a studiat de pe orbită planeta Marte, sonda spațială MAVEN, aparținând NASA și-a încetat misiunea, fiind imposibil de recuperat din cauza descărcării bateriei în urma unei anomalii de funcționare încă necunoscute, conform unui anunț făcut miercuri de NASA, transmite vineri Live Science. MAVEN (

Stiinta 04-06-2026 11:49

În fața expansiunii AI, inventatorul internetului lansează un apel la 'păstrarea valorilor' de la începuturile WWW

Confruntat cu ascensiunea inteligenței artificiale (AI), Tim Berners-Lee, principalul inventator al World Wide Web în 1989, a îndemnat, într-un interviu acordat AFP, la 'păstrarea valorilor' de la începutul internetului și dorește ca utilizatorii să poată filtra datele personale trimise giganților din industrie.

Stiinta 03-06-2026 22:02

VIDEO Aflată în spațiu, o astronaută franceză a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra

Astronauta franceză Sophie Adenot a vorbit de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), într-o videoconferință la care au participat mai mulți elevi, despre impactul omului asupra mediului înconjurător și a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra, informează AFP. 'De aici vedem, într-adevăr, a

Planeta 03-06-2026 18:04

Mangrovele ar putea deveni emițătoare de dioxid de carbon odată cu creșterea nivelului mării (studiu)

Mangrovele, esențiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puțin dioxid de carbon în viitor și ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creșterea nivelului mărilor, au avertizat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, informează AFP. Mangrovele formează un ansamblu de vegetație

Stiinta 03-06-2026 18:03

Rusia: Aproape un sfert dintre candidații pentru activitatea de cosmonaut sunt femei

Una din patru cereri de înscriere pentru intrarea în detașamentul cosmonauților din Rusia a fost formulată de o femeie, a anunțat marți agenția spațială Roscosmos, potrivit agenției EFE. Anunțul a venit după centralizarea datelor de pe portalul de înscrieri Gosuslugi. 'Portalul primește până la sfârșitul lunii iunie cereri de

Stiinta 03-06-2026 17:21

Cercetătorii au descoperit drojdie în intestinele lui Otzi (studiu)

Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit 'Omul Ghețurilor', ale cărui rămășițe au fost descoperite în Munții Alpi în anul 1991, potrivit cercetătorilor de la un institut științific din orașul italian Bolzano, care s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme, informează miercuri AFP.

Stiinta 03-06-2026 14:43

Un nou studiu australian corelează consumul de alcool cu excesul de alimente ultraprocesate

Alcoolul poate declanșa căi biologice care îi determină pe oameni să consume în exces alimente ultra-procesate și sărate, contribuind potențial la un aport energetic excesiv și la creșterea în greutate, arată un studiu australian, transmite miercuri Xinhua. Studiul,

Stiinta 03-06-2026 13:56

Astronomii au descoperit accidental câmpuri magnetice în jurul a șapte exoplanete

O echipă de astronomi a anunțat că a reușit să măsoare în mod direct câmpurile magnetice ale mai multor planete din afara Sistemului Solar, oferind potențial un nou instrument crucial în căutarea planetelor locuibile și a vieții extraterestre, conform unui studiu publicat la 2 iuni

Planeta 03-06-2026 12:56

Furtuna tropicală Jangmi a adus ploi torențiale la Tokyo

Furtuna tropicală Jangmi, care se deplasa de luni de-a lungul coastei Japoniei la Pacific, a ajuns miercuri la Tokyo, provocând umflarea râurilor și blocarea a peste 600 de zboruri, în timp ce sute de mii de oameni din întreaga țară au fost îndemnați să evacueze, transmite AFP. În capitală și în zonele

Stiinta 02-06-2026 22:16

VIDEO Astronomii au măsurat câmpurile magnetice ale unor exoplanete ultra-fierbinți (studiu)

Planete din categoria 'Jupiter fierbinte', gigante gazoase cu temperaturi de aproximativ 2.000 de grade Celsius, au câmpuri magnetice comparabile cu cele ale planetelor mult mai reci din Sistemul Solar, o descoperire care deschide noi perspective pentru cercetarea exoplanetelor, informează marți AFP. 'Este pentru prima dată c

Stiinta 02-06-2026 19:19

Explozia rachetei New Glenn: Directorul Blue Origin mizează pe o reluare a zborurilor spațiale în 2026

Directorul general al Blue Origin, compania spațială înființată de miliardarul american Jeff Bezos, a dat asigurări în noaptea de luni spre marți că vehiculele spațiale ale acestei companii vor zbura 'din nou înainte de sfârșitul acestui an', la doar câteva zile după explozia spectaculoasă a rachetei New Glenn în timpul unui test e

Planeta 02-06-2026 14:58

Oamenii de știință au descoperit originile Eufratului, râul care a alimentat 'leagănul civilizației'

Acum aproximativ 5,4 milioane de ani două râuri curgeau prin Turcia și Siria de astăzi și se vărsau în Marea Mediterană - și în cele din urmă, s-au unit pentru a forma râul Eufrat, sugerează noi cercetări ale căror concluzii au fost publicate luni, Nature Geoscience, transmite Live Science. Eufratul a jucat un rol esențial &icir

Stiinta 02-06-2026 12:32

Prima secvențiere completă a rechinului de Groenlanda oferă indicii cu privire la longevitatea neobișnuită a acestui pește

Prima secvențiere completă a genomului unui rechin din Groenlanda a dezvăluit indicii genetice despre modul în care aceste animalele evită cancerul și trăiesc sute de ani, deschizând drumul spre o mai bună înțelegere a bolilor legate de vârstă la oameni, conform unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tokyo și publicat pe 1

Stiinta 02-06-2026 09:53

Cea mai veche dovadă a unei intervenții chirurgicale din Asia Centrală datează de 4 milenii

Craniul vechi de 4.000 de ani al unui copil din Epoca Bronzului, descoperit într-o regiune ce aparține Uzbekistanului din prezent, prezintă urmele celei mai vechi intervenții chirurgicale craniene din Asia Centrală și una dintre cele mai vechi astfel de proceduri din întreaga Asie, transmite marți Live Science. Intervenția chirurgi