Mangrovele, esențiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puțin dioxid de carbon în viitor și ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creșterea nivelului mărilor, au avertizat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, informează AFP.

Mangrovele formează un ansamblu de vegetație rezistentă la sare, care se dezvoltă între uscat și apa mării în regiunile tropicale și subtropicale.

Ele sunt esențiale pentru mii de specii, protejează coastele împotriva eroziunii și au totodată o capacitate excepțională de a capta dioxidul de carbon, împiedicându-l să ajungă în atmosferă, de unde ar încălzi și mai mult clima globală.

Mangrovele pot stoca de trei-patru ori mai mult dioxid de carbon decât pădurile tropicale de aceeași mărime, grație fotosintezei, dar, mai ales, naturii solurilor pe care cresc, îmbibate cu apă și private de oxigen, ceea ce încetinește descompunerea materiei organice și limitează considerabil emisiile de CO2.

Cercetătorii unei echipe internaționale, al căror studiu a fost publicat în revista Earth's Future, au dezvoltat un nou model computerizat pentru a evalua modul în care creșterea nivelului mării ar afecta această capacitate deosebită a magrovelor.

'În anumite zone ale pădurii de mangrove, creșterea nivelului mării poate spori stocarea carbonului prin stimularea producției de materii organice bogate în carbon', au concluzionat oamenii de știință.

'Cu toate acestea, la scara întregului litoral, această creștere a nivelului mării reduce în general stocarea totală de carbon din cauza dispariției mangrovelor și a eroziunii solurilor', au adăugat ei.

'Rolul mangrovelor în atenuarea schimbărilor climatice în viitor este probabil mai puțin sigur decât sugerează simplele măsurători localizate', a declarat Arya Iwantoro, cercetător la Universitatea Plymouth din Regatul Unit.

El subliniază că evoluțiile viitoare vor putea fi diferite în cadrul aceluiași sistem de mangrove: 'părțile apropiate de sursele de sedimente, cum sunt malurile râurilor, vor putea să se adapteze la creșterea apei pentru perioade mai lungi, în timp ce zonele mai îndepărtate vor deveni din ce în ce mai vulnerabile pe măsură ce creșterea nivelului mării se accelerează'.

Creșterea nivelului mării este o consecință a schimbărilor climatice, un fenomen care sporește cantitatea apă din oceane și duce la topirea ghețarilor montani și a calotelor glaciare.

'Plantele din mangrove sunt profund specializate și au nevoie de o anumită durată de scufundare în apă la fiecare maree', a explicat Luisa Fernanda Gomez Vargas, cercetătoare la Universitatea Exeter din Regatul Unit.

'Dacă acea perioadă este depășită, zona respectivă nu va mai fi propice: plantele se vor 'îneca' și mangrovele vor dispărea', a subliniat ea.

Pentru a conserva mangrovele, 'trebuie să protejăm pădurile existente, să restaurăm mangrovele degradate în zonele care se pretează la acest lucru, să menținem aportul de sedimente acolo unde este posibil și să conservăm terenurile pentru migrația mangrovelor în interiorul uscatului atunci când apele cresc', a concluzionat Arya Iwantoro. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)