Agenția Spațială Europeană (ESA) aniversează jumătate de secol de existență vineri, 30 mai, cu o 'sănătate excelentă' și având în față o nouă eră în domeniul spațial, odată cu sosirea unor noi actori naționali și privați, relatează agenția EFE.

Acordul de înființare a ESA a fost semnat la 30 mai 1975, la Paris, de Germania, Belgia, Danemarca, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Regatul Unit, Suedia și Elveția.

Obiectivul a fost colaborarea la activități-cheie în domeniul spațial, explorare și știință, capacități de lansare și utilizarea spațiului pentru comunicare, navigație și observarea Pământului.

'Timp de 50 de ani, Agenția Spațială Europeană a întruchipat puterea cooperării, unind națiunile pentru a realiza ceea ce nimeni n-ar putea realiza singur', a declarat pentru EFE directorul său general, Josef Aschbacher.

ESA, după cum a subliniat el, 'a dat valoare publică prin știință de pionierat, excelență inginerească și beneficiile zilnice ale tehnologiilor spațiale pentru cetățenii europeni'.

O aniversare ce servește drept moment pentru a reflecta nu doar asupra realizărilor, ci și asupra perspectivelor de viitor într-un mediu în schimbare.

ESA se află într-o stare de 'sănătate excelentă; tocmai am adăugat cel de-al 23-lea stat membru, în ianuarie anul trecut, primind Slovenia, și lucrăm cu succes în toate domeniile activităților spațiale', au declarat surse ale agenției consultate de EFE.

În prezent. membrii ESA sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Suedia și Țările de Jos.

Noul spațiu

Peisajul spațial a suferit transformări majore în acești 50 de ani. Noi țări s-au alăturat acestuia, în special China, printre altele cu misiuni fără echipaj uman pe Lună și Marte, și chiar cu propria stație spațială.

Mai mult, sosirea noului secol a deschis ușa către 'era noului spațiu', care marchează un punct de cotitură în explorarea spațială și dezvoltarea acestui domeniu, odată cu apariția companiilor private care caută un acces mai rapid și mai ieftin la cosmos, la tehnologii și misiuni spațiale.

Pentru a ajuta Europa să profite din plin de era noului spațiu, ESA nu numai că și-a modernizat propriile sisteme, dar a depus eforturi semnificative pentru a ajuta companiile europene să acceseze finanțare comercială, au indicat sursele.

Industria spațială trece printr-o dezvoltare considerabilă, iar intenția ESA este de a ajuta Europa să devină un centru spațial comercial major, menținând în același timp misiuni comune.

Câteva repere istorice

În această jumătate de secol, ESA a atins unele borne semnificative, de la lansarea, în 1977, a primului satelit meteorologic european, Meteosat-1, și, doi ani mai târziu, decolarea primei rachete Ariane, până la crearea sistemului european de navigație prin satelit Galileo și nenumărate misiuni de explorare spațială.

Unele au marcat 'repere istorice', după cum a remarcat Aschbacher, prin performanțe care nu mai fuseseră realizate anterior, cum ar fi misiunea Rosetta, lansată în căutarea cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, pe care a plasat un modul de asolizare (Philae), sau misiunea Cassini-Huygens, care a plasat modulul de asolizare Huygens pe Titan, cel mai mare dintre sateliții naturali ai planetei Saturn.

În prezent, informațiile noastre despre cosmos continuă să se extindă odată cu misiunea Euclid, care a dezvăluit natura energiei întunecate și a materiei întunecate, sau prin căutarea de dovezi ale vieții în sistemul solar și pe planetele ce orbitează alte stele.

Această putere a cooperării s-a tradus și în programe de observare a Pământului și de navigație, precum Copernicus și Galileo, care îmbunătățesc viața de zi cu zi a oamenilor.

În ultimii ani, 600 de sateliți au fost lansați în spațiu cu rachete europene, iar noul lansator Ariane 6, împreună cu Vega C, garantează accesul independent al Europei la spațiu, pe care l-a recâștigat în iulie anul trecut, după o perioadă în care nu a mai dispus de lansatoare proprii - unul dintre lansatoarele sale Vega s-a prăbușit - sau de rachete rusești, în urma ruperii relațiilor cu această țară din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.

Suspendarea colaborării cu Rusia a afectat, de asemenea, lansarea roverului Rosalind Franklin, parte a misiunii ExoMars pe Marte, care este acum predominant europeană și a trebuit să fie reorganizată.

Această a 50-a aniversare este marcată și de o nouă generație de astronauți europeni, cei 17 care au fost selectați în 2022. Potrivit site-ului ESA, esa.int, cei 17 sunt din Franța, Spania, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Germania, Elveția, Republica Cehă, Polonia și Suedia.

Către 2040

ESA și-a prezentat anul acesta noua strategie având drept orizont anul 2040 - Strategy 2040 - structurată în jurul a cinci obiective: protejarea planetei și a climei; explorarea și descoperirea; consolidarea autonomiei și rezilienței europene; stimularea creșterii și competitivității; sursă de inspirație pentru Europa. Fiecare dintre acestea are mai multe obiective specifice.

Statele membre vor organiza un consiliu ministerial în noiembrie, în cadrul căruia vor putea lua decizii cu privire la modul de desfășurare a programelor pentru îndeplinirea acestor obiective.

Aschbacher a declarat că, prin 'adoptarea parteneriatelor public-privat și a serviciilor comerciale și prin stimularea inovării și a competitivității', ESA 'va continua să consolideze autonomia și reziliența Europei și să construiască viitorul, cu angajamentul de a ne proteja planeta, de a explora universul și de a inspira generațiile viitoare'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - contextul geopolitic și științific în care a luat naștere

ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - primele misiuni

ESA50/ România, de 14 ani stat membru al Agenției Spațiale Europene