ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - Principalele misiuni și programe de cercetare
De jumătate de secol Agenția Spațială Europeană (ESA) deschide Europa spre spațiul cosmic. La 30 mai 1975, Convenția ESA, actul de naștere al agenției, a fost semnată de 10 state, iar până în prezent s-a extins la 23 de state membre, 2 state membru asociat și un stat cu care cooperează, conform site-ului ESA.
Acest an aniversar oferă oportunitatea de a reflecta atât asupra realizărilor cât și asupra perspectivelor.
În primii ani de la înființare ESA a lansat câteva misiuni de pionierat, așa cum a fost COS-B, un observator cu raze gamma, sau Giotto, o sondă spațială concepută pentru o întâlnire cu cometa Halley. Aceste misiuni au marcat începuturile agenției și au pus bazele pentru următoarele sale misiuni și programe ce au adus o contribuție importantă în știința spațiului cosmic, notează site-ul thehistory.tech.
Programul Ariane
Familia de rachete Ariane, dezvoltată de ESA, reprezintă un vârf al tehnologiei și inovației spațiale europene. Aceste lansatoare și-au câștigat reputația de vehicule de încredere pentru a trimite încărcături pe orbită. Recunoscute pentru designul lor robust, precizie și versatilitate, rachetele Ariane au jucat un rol important în dezvoltarea infrastructurii orbitale prin transportul pe orbită a unor sateliți de comunicații și militari, unor instrumente științifice dar și pentru lansarea unor sonde în misiuni interplanetare.
Ceea ce deosebește rachetele Ariane de alte lansatoare a fost abilitatea lor de a servi deopotrivă interesele spațiale europene dar și pe cele ale comunității spațiale internaționale, oferind o opțiune sigură și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru numeroși clienți. Rachetele Ariane au cimentat rolul ESA ca jucător major în industria lansatoarelor spațiale.
Prima lansare a unei rachete Ariane din generația 1 a avut loc în decembrie 1979, iar ultima lansare a unei rachete Ariane din generația 5 a avut loc în iulie 2023. În prezent rachetele Ariane au ajuns la cea de-a 6-a generație.
Stația Spațială Internațională (ISS)
ESA joacă un rol crucial în programul Stației Spațiale Internaționale. Modulul laborator Columbus, o stație de cercetare spațială de ultimă generație, reprezintă un prim exemplu al contribuției ESA la dezvoltarea avanpostului orbital. În plus, ESA pregătește astronauți pentru misiuni extinse la bordul ISS. Acești astronauți iau parte la cercetări științifice, dezvoltări tehnologice și activități de întreținere ale stației spațiale, având o contribuție semnificativă la succesul acestui program spațial internațional.
Obiectivele principale pentru care a fost construită stația orbitală este studiul efectelor microgravitației și a menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului. Fiind plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km și 346,9 km, ISS poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ.
La acest proiect participă cinci mari agenții spațiale: NASA (Statele Unite ale Americii), Roskosmos (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) și ESA. Agenția spațială europeană a aderat la acest proiect internațional la 31 ianuarie 1985.
Rosetta și Philae
Misiunea Rosetta, lansată de ESA, a fost în centrul atenției științifice internaționale în 2014, când a orbitat cu succes în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko și a lansat sonda Philae care a asolizat pe suprafața cometei. Această misiune a fost prima de asolizare controlată pe o cometă, adunând date de maximă importanță științifică despre aceste corpuri cosmice rătăcitoare.
Instrumentele din dotarea sondei Philae au analizat compoziția cometei, i-au cartografiat suprafața și au măsurat proprietățile sale fizico-chimice. Datele științifice obținute au oferit noi indicii cu privire la originile cometelor și rolul lor în Sistemul Solar, inclusiv cu privire la contribuția lor la diseminarea apei și a moleculelor organice pe Pământ dar și pe alte corpuri cosmice.
Galileo
Sistemul de navigație prin satelit Galileo este tot o reușită a Agenției spațiale europene și reprezintă răspunsul european la sistemul american GPS. Principalul obiectiv al programului Galileo este de a oferi un sistem de poziționare prin satelit de mare acuratețe care să facă posibilă dezvoltarea capacităților de navigare în mai multe sectoare de activitate, cum ar fi în transporturi, agricultură, telecomunicații, servicii de urgență și cercetare științifică.
Dispunând de o constelație de sateliți pe orbită, sistemul Galileo oferă acoperire globală, acuratețe crescută și fiabilitate, reducând dependența statelor europene de sisteme de navigație non-europene.
Sistemul Galileo este interconectat cu sistemele funcționale GPS/NAVSTAR și GLONASS. Nivelul de precizie al sistemului european este considerat superior celui oferit de GPS, fiind capabil să furnizeze măsurători orizontale și verticale cu o precizie de 1 metru, precum și servicii de poziționare la latitudini mari cu mult îmbunătățite față de cele actuale.
ExoMars
Programul ExoMars reprezintă o importantă colaborare între ESA și Agenția spațială rusă (Roskosmos). Obiectivul acestui program este de a explora planeta Marte în căutarea urmelor unor eventuale forme de viață din trecutul îndepărtat al acestei planete. Din acest program fac parte sonda orbitală Trace Gas Orbiter (TGO) și roverul Rosalind Franklin.
Sonda TGO, care a ajuns pe orbita lui Marte în 2016, este echipată cu instrumente științifice concepute pentru a detecta și analiza urmele de gaze din extrem de rarafiata atmosferă marțiană. TGO îndeplinește un rol crucial în studierea compoziției atmosferice a planetei Marte și în căutarea unor potențiali biomarkeri și a semnelor de activitate geologică.
Războiul din Ucraina a dus la anularea lansării roverului Rosalind Franklin prevăzută pentru anul 2022, în condițiile în care programul misiunii prevedea folosirea unui vehicul de lansare rusesc, un transportator spațial construit de ESA și un modul de asolizare rusesc, numit Kazaciok. Conform ESA, lansarea acestei misiuni va avea loc până în anul 2028, după înlocuirea modulului de asolizare rusesc.
Gaia
Gaia este o inițiativă astronomică inovatoare, concepută pentru a cartografia pozițiile și mișcarea a peste 1 miliard de stele din Calea Lactee cu o precizie fără precedent. Obiectivul a fost de a obține o hartă 3D a galaxiei precum și date esențiale cu privire la distanțele până la diferite stele, vitezele și luminozitatea acestora.
Lansat pe 19 decembrie 2013 de Agenția Spațială Europeană (ESA), telescopul Gaia și-a realizat observațiile celeste de pe o orbită stabilă aflată la o distanță de 1,5 milioane de kilometri de Terra, în punctul Lagrange L2. Misiunea Gaia s-a încheiat pe 27 martie 2025.
Telescopul Gaia a observat totodată împrejurimile galaxiei noastre, detectând peste 50 de galaxii pitice aflate pe orbita Căii Lactee, precum și fluxuri și roiuri stelare. În interiorul Căii Lactee, Gaia a înregistrat traiectoriile urmate de 150.000 de asteroizi și a detectat prezența a cel puțin 33 de găuri negre.
Observarea Pământului - Programul Copernicus
ESA operează o mini-constelație de 7 sateliți Sentinel de observare a Pământului, în cadrul programului Copernicus. Sateliții au misiuni diferite. Spre exemplu, Sentinel-1 este specializat în imagistică radar, putând urmări modificări ale suprafeței terestre, monitorizează banchiza polară și oferă date vitale în caz de dezastre naturale cum ar fi cutremurele sau inundațiile. Sentinel-2 se concentrează asupra imagisticii optice de înaltă rezoluție, permițând monitorizarea detaliată a suprafețelor de teren, esențială pentru planificare agricolă, administrarea suprafețelor împădurite și dezvoltare urbană.
Toți acești sateliți, în mod colectiv, contribuie la monitorizarea climatică, managementul resurselor naturale și răspuns rapid în cazul producerii unui dezastru natural.
JUICE
Misiunea Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) a fost lansată la 14 aprilie 2023 pentru a studia trei dintre lunile galileene ale lui Jupiter: Ganymede, Callisto și Europa. Toți acești trei sateliți ai lui Jupiter ar dispune de corpuri semnificative de apă lichidă sub suprafețele lor înghețate, ceea ce le face medii în care ar putea exista viață.
Sonda interplanetară JUICE va ajunge în sistemul de sateliți ai lui Jupiter în iulie 2031, după patru asistențe gravitaționale și opt ani de călătorie. În decembrie 2034, JUICE este așteptată să intre pe orbită în jurul lui Ganymede pentru prima parte a misiunii sale științifice, aceasta urmând să devină prima sondă spațială care va orbita un alt satelit decât satelitul Pământului.
În cadrul misiunii vor fi studiate geologia acestor sateliți, oceanele lor subterane, câmpul magnetic și interacțiunea cu puternica centură de radiații din jurul lui Jupiter.
LISA Pathfinder
Misiunea LISA Pathfinder, denumită inițial Small Missions for Advanced Research in Technology-2 (SMART-2), este o sondă spațială lansată de ESA la 3 decembrie 2015, cu obiectivul de a testa tehnologiile necesare pentru observatorul de unde gravitaționale Evolved Laser Interferometer Space Antenna (eLISA), a cărui lansare este planificată pentru 2034.
Acestea sunt doar o parte din numeroasele misiuni și programe derulate în cadrul Agenției spațiale europene. Pentru viitorul apropiat ESA contemplă explorările selenare și contribuie la programul Lunar Gateway. Acest program prevede amplasarea unei stații spațiale pe o orbită circumselenară destinată să servească drept centru de comunicații alimentat cu energie solară, laborator științific, modul de locuire pe termen scurt pentru astronauți, precum și zonă de depozitare pentru roverele autonome de explorare. Această stație orbitală va juca un rol major în programul Artemis al NASA care vizează trimiterea de astronauți pe Lună.AGERPRES/(AS - redactor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.esa.int
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Astronauta franceză Sophie Adenot ''visează'' să ajungă pe Lună
La trei săptămâni după ce a revenit pe Terra la capătul unei misiuni de opt luni în spațiu, astronauta franceză Sophie Adenot își continuă readaptarea la viața terestră și a mărturisit, luni, că a ajunge pe Lună ar fi ''un vis'', informează AFP. ''Vreau să continui cu această meserie și să încerc să contribui la
După ce Soarele își va termina combustibilul nuclear, marile planete se vor distruge una pe cealaltă (simulări)
Atunci când, inevitabil, Soarele își va termina combustibilul nuclear, se va umfla în stadiul de gigantă roșie și apoi se va stinge încet, ca o pitică albă, nici măcar sistemul solar exterior nu va fi ferit de haosul care va urma, conform unor noi simulări care arată că orbitele celor patru planete gigantice Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun a
BTA/90 de cercetători și 35 de proiecte în cadrul celei de-a 35-a expediții antarctice bulgare
Aproximativ 90 de persoane, implicate în peste 35 de proiecte, vor participa la cea de-a 35-a expediție antarctică bulgară. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate marți, la Sofia, înaintea plecării expediției, de Institutul Antarctic Bulgar (BAI), Centrul Național pentru Studii Polare (NCPS) și Kaufland Bulgaria. &
Giganții din domeniul AI promit companiilor mass-media un buton care împiedică preluarea conținuturilor
Giganții din domeniul inteligenței artificiale au promis vineri mass-mediei și altor site-uri o modalitate unică de a împiedica aspirarea conținuturile lor pentru antrenarea modelelor AI, în contextul disputelor juridice cu o parte din presă, informează AFP. În prezent, un administrator de site trebuie să activeze un blocaj diferit pentru fie
Conferința ONU privind biodiversitatea, desfășurată în Armenia, se încheie într-o notă de optimism prudent
Organizațiile din domeniul protecției mediului au exprimat un optimism prudent la încheierea, sâmbătă, la Erevan, a celei de-a 17-a conferințe a ONU privind biodiversitatea (COP17), informează DPA. Circa 200 de state membre ale Convenției pentru Diversitate Biologică au negociat aproape două săptămâni în capitala Armeniei, încep&a
Discuții finale înaintea ultimei sesiuni plenare COP17 de la Erevan
Aproape 200 de state încearcă să ajungă la compromisuri de ultim moment, după două săptămâni de discuții marcate de dezacorduri profunde, înaintea ultimei sesiuni plenare a COP17 privind biodiversitatea în Armenia, transmite vineri AFP. Se așteaptă ca cele mai importante puncte să rămână în mare parte neschi
Un startup californian a apelat la AI pentru a obține un virus capabil să lupte cu infecțiile bacteriene rezistente la antibiotice
Cercetătorii de la startupul californian Radical Numerics au utiliat inteligența artificială (AI) pentru a crea un virus capabil să combată o infecție bacteriană rezistentă la tratamentul convențional cu antibotice, metodă care, dacă se dovedește eficientă, ar putea ajuta oamenii să lupte împotriva bolilor microbiene fără a agrava rezistența la antibiotice, tra
Papa Leon al XIV-lea: Agenții AI sunt instrumente, nu persoane
Papa Leon al XIV-lea a avertizat vineri împotriva acordării unei personalități juridice sau a unor drepturi pentru agenții de inteligență artificială (AI), afirmând că responsabilitatea pentru acțiunile acestora trebuie să le revină, în mod clar, creatorilor lor umani, informează AFP. 'Mașinile sunt instrumente, nu persoa
Japonia/ Un pacient a beneficiat de un tratament împotriva bolii Parkinson pe bază de celule stem
Un pacient a beneficiat de un tratament de pionierat pe bază de celule stem pentru tratarea bolii Parkinson, a anunțat vineri compania farmaceutică niponă care l-a dezvoltat, informează AFP. 'Prima grefă a fost realizată la Spitalul Universitar din Kyoto în luna octombrie', a afirmat laboratorul Sumitomo Pharma într-un comu
Bhutan/ O viitură în urma revărsării unui lac glaciar a produs pagube materiale; nu au fost raportați răniți
O viitură cauzată de revărsarea lacului glaciar Shintaphu a distrus elemente de infrastructură la izvoarele naturale Gasa Tshachu din regatul Bhutan, situat la poalele Munților Himalaya, potrivit unor articole apărute vineri în presă, informează Reuters. Nu au fost raportate persoane rănite sau decese, a precizat postul public BBS. Izvoare
Poluarea cauzată de incendii a provocat 3.560 de decese în Indonezia în septembrie (raport științific)
Poluarea legată de incendiile masive care au afectat Indonezia în ultimele luni a provocat aproximativ 3.560 de decese în această țară în luna septembrie, potrivit unui raport științific publicat joi, informează AFP. ''Deteriorarea calității aerului din cauza incendiilor de pădure și de vegetație din Indonezia a dus la creșterea bilan
VIDEO Filipine ridică nivelul de alertă după erupția vulcanului Mayon
Cel mai activ vulcan din Filipine a erupt vineri, expulzând în atmosferă un nor dens de cenușă, care a atins o înălțime de 3.000 de metri, ceea ce a determinat oamenii de știință să ridice nivelul de alertă, transmit agențiile de presă DPA și Xinhua.
Fotografii ale unei eclipse solare dezvăluie noi detalii ale coroanei solare
Fotografiile recent publicate ale Soarelui, surprinse în timpul eclipsei totale din 12 august, dezvăluie atmosfera exterioară a Soarelui în detalii fără precedent, surprinzând o uriașă gaură coronală dar și structuri rare formate de vântul solar denumite 'inele de fum', transmite joi Space.com. Imaginile au fost
Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic (studiu)
Un studiu recent comandat de guvernul din Coreea de Sud a constatat că paiele de hârtie pot fi mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic, ceea ce a dus la critici la adresa eforturilor țării de a înlocui plasticul, eforturi care au început în 2022, transmite site-ul Geekspin care citează publicațiile The Korea Herald și The Kore
Legături genetice cu 16 boli, identificate de cercetători din Australia
O echipă de cercetători din Australia a cartografiat legături genetice cu 16 boli, identificând aproape 1.500 de gene care ar putea contribui la apariția unor afecțiuni, variind de la cancer la tulburări imunitare și neurologice, transmite joi agenția de presă Xinhua. Echipa, alcătuită din membri ai Institutului Garvan de Cercetări Medic