logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - Principalele misiuni și programe de cercetare

Image

De jumătate de secol Agenția Spațială Europeană (ESA) deschide Europa spre spațiul cosmic. La 30 mai 1975, Convenția ESA, actul de naștere al agenției, a fost semnată de 10 state, iar până în prezent s-a extins la 23 de state membre, 2 state membru asociat și un stat cu care cooperează, conform site-ului ESA.

Acest an aniversar oferă oportunitatea de a reflecta atât asupra realizărilor cât și asupra perspectivelor.

În primii ani de la înființare ESA a lansat câteva misiuni de pionierat, așa cum a fost COS-B, un observator cu raze gamma, sau Giotto, o sondă spațială concepută pentru o întâlnire cu cometa Halley. Aceste misiuni au marcat începuturile agenției și au pus bazele pentru următoarele sale misiuni și programe ce au adus o contribuție importantă în știința spațiului cosmic, notează site-ul thehistory.tech.

Programul Ariane

Familia de rachete Ariane, dezvoltată de ESA, reprezintă un vârf al tehnologiei și inovației spațiale europene. Aceste lansatoare și-au câștigat reputația de vehicule de încredere pentru a trimite încărcături pe orbită. Recunoscute pentru designul lor robust, precizie și versatilitate, rachetele Ariane au jucat un rol important în dezvoltarea infrastructurii orbitale prin transportul pe orbită a unor sateliți de comunicații și militari, unor instrumente științifice dar și pentru lansarea unor sonde în misiuni interplanetare.

Ceea ce deosebește rachetele Ariane de alte lansatoare a fost abilitatea lor de a servi deopotrivă interesele spațiale europene dar și pe cele ale comunității spațiale internaționale, oferind o opțiune sigură și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru numeroși clienți. Rachetele Ariane au cimentat rolul ESA ca jucător major în industria lansatoarelor spațiale.



Prima lansare a unei rachete Ariane din generația 1 a avut loc în decembrie 1979, iar ultima lansare a unei rachete Ariane din generația 5 a avut loc în iulie 2023. În prezent rachetele Ariane au ajuns la cea de-a 6-a generație.

Stația Spațială Internațională (ISS)

ESA joacă un rol crucial în programul Stației Spațiale Internaționale. Modulul laborator Columbus, o stație de cercetare spațială de ultimă generație, reprezintă un prim exemplu al contribuției ESA la dezvoltarea avanpostului orbital. În plus, ESA pregătește astronauți pentru misiuni extinse la bordul ISS. Acești astronauți iau parte la cercetări științifice, dezvoltări tehnologice și activități de întreținere ale stației spațiale, având o contribuție semnificativă la succesul acestui program spațial internațional.



Obiectivele principale pentru care a fost construită stația orbitală este studiul efectelor microgravitației și a menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului. Fiind plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km și 346,9 km, ISS poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ.

La acest proiect participă cinci mari agenții spațiale: NASA (Statele Unite ale Americii), Roskosmos (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) și ESA. Agenția spațială europeană a aderat la acest proiect internațional la 31 ianuarie 1985.

Rosetta și Philae

Misiunea Rosetta, lansată de ESA, a fost în centrul atenției științifice internaționale în 2014, când a orbitat cu succes în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko și a lansat sonda Philae care a asolizat pe suprafața cometei. Această misiune a fost prima de asolizare controlată pe o cometă, adunând date de maximă importanță științifică despre aceste corpuri cosmice rătăcitoare.



Instrumentele din dotarea sondei Philae au analizat compoziția cometei, i-au cartografiat suprafața și au măsurat proprietățile sale fizico-chimice. Datele științifice obținute au oferit noi indicii cu privire la originile cometelor și rolul lor în Sistemul Solar, inclusiv cu privire la contribuția lor la diseminarea apei și a moleculelor organice pe Pământ dar și pe alte corpuri cosmice.

Galileo

Sistemul de navigație prin satelit Galileo este tot o reușită a Agenției spațiale europene și reprezintă răspunsul european la sistemul american GPS. Principalul obiectiv al programului Galileo este de a oferi un sistem de poziționare prin satelit de mare acuratețe care să facă posibilă dezvoltarea capacităților de navigare în mai multe sectoare de activitate, cum ar fi în transporturi, agricultură, telecomunicații, servicii de urgență și cercetare științifică.



Dispunând de o constelație de sateliți pe orbită, sistemul Galileo oferă acoperire globală, acuratețe crescută și fiabilitate, reducând dependența statelor europene de sisteme de navigație non-europene.

Sistemul Galileo este interconectat cu sistemele funcționale GPS/NAVSTAR și GLONASS. Nivelul de precizie al sistemului european este considerat superior celui oferit de GPS, fiind capabil să furnizeze măsurători orizontale și verticale cu o precizie de 1 metru, precum și servicii de poziționare la latitudini mari cu mult îmbunătățite față de cele actuale.

ExoMars

Programul ExoMars reprezintă o importantă colaborare între ESA și Agenția spațială rusă (Roskosmos). Obiectivul acestui program este de a explora planeta Marte în căutarea urmelor unor eventuale forme de viață din trecutul îndepărtat al acestei planete. Din acest program fac parte sonda orbitală Trace Gas Orbiter (TGO) și roverul Rosalind Franklin.



Sonda TGO, care a ajuns pe orbita lui Marte în 2016, este echipată cu instrumente științifice concepute pentru a detecta și analiza urmele de gaze din extrem de rarafiata atmosferă marțiană. TGO îndeplinește un rol crucial în studierea compoziției atmosferice a planetei Marte și în căutarea unor potențiali biomarkeri și a semnelor de activitate geologică.

Războiul din Ucraina a dus la anularea lansării roverului Rosalind Franklin prevăzută pentru anul 2022, în condițiile în care programul misiunii prevedea folosirea unui vehicul de lansare rusesc, un transportator spațial construit de ESA și un modul de asolizare rusesc, numit Kazaciok. Conform ESA, lansarea acestei misiuni va avea loc până în anul 2028, după înlocuirea modulului de asolizare rusesc.

Gaia

Gaia este o inițiativă astronomică inovatoare, concepută pentru a cartografia pozițiile și mișcarea a peste 1 miliard de stele din Calea Lactee cu o precizie fără precedent. Obiectivul a fost de a obține o hartă 3D a galaxiei precum și date esențiale cu privire la distanțele până la diferite stele, vitezele și luminozitatea acestora.

Lansat pe 19 decembrie 2013 de Agenția Spațială Europeană (ESA), telescopul Gaia și-a realizat observațiile celeste de pe o orbită stabilă aflată la o distanță de 1,5 milioane de kilometri de Terra, în punctul Lagrange L2. Misiunea Gaia s-a încheiat pe 27 martie 2025.



Telescopul Gaia a observat totodată împrejurimile galaxiei noastre, detectând peste 50 de galaxii pitice aflate pe orbita Căii Lactee, precum și fluxuri și roiuri stelare. În interiorul Căii Lactee, Gaia a înregistrat traiectoriile urmate de 150.000 de asteroizi și a detectat prezența a cel puțin 33 de găuri negre.

Observarea Pământului - Programul Copernicus

ESA operează o mini-constelație de 7 sateliți Sentinel de observare a Pământului, în cadrul programului Copernicus. Sateliții au misiuni diferite. Spre exemplu, Sentinel-1 este specializat în imagistică radar, putând urmări modificări ale suprafeței terestre, monitorizează banchiza polară și oferă date vitale în caz de dezastre naturale cum ar fi cutremurele sau inundațiile. Sentinel-2 se concentrează asupra imagisticii optice de înaltă rezoluție, permițând monitorizarea detaliată a suprafețelor de teren, esențială pentru planificare agricolă, administrarea suprafețelor împădurite și dezvoltare urbană.



Toți acești sateliți, în mod colectiv, contribuie la monitorizarea climatică, managementul resurselor naturale și răspuns rapid în cazul producerii unui dezastru natural.

JUICE

Misiunea Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) a fost lansată la 14 aprilie 2023 pentru a studia trei dintre lunile galileene ale lui Jupiter: Ganymede, Callisto și Europa. Toți acești trei sateliți ai lui Jupiter ar dispune de corpuri semnificative de apă lichidă sub suprafețele lor înghețate, ceea ce le face medii în care ar putea exista viață.



Sonda interplanetară JUICE va ajunge în sistemul de sateliți ai lui Jupiter în iulie 2031, după patru asistențe gravitaționale și opt ani de călătorie. În decembrie 2034, JUICE este așteptată să intre pe orbită în jurul lui Ganymede pentru prima parte a misiunii sale științifice, aceasta urmând să devină prima sondă spațială care va orbita un alt satelit decât satelitul Pământului.

În cadrul misiunii vor fi studiate geologia acestor sateliți, oceanele lor subterane, câmpul magnetic și interacțiunea cu puternica centură de radiații din jurul lui Jupiter.

LISA Pathfinder

Misiunea LISA Pathfinder, denumită inițial Small Missions for Advanced Research in Technology-2 (SMART-2), este o sondă spațială lansată de ESA la 3 decembrie 2015, cu obiectivul de a testa tehnologiile necesare pentru observatorul de unde gravitaționale Evolved Laser Interferometer Space Antenna (eLISA), a cărui lansare este planificată pentru 2034.

Acestea sunt doar o parte din numeroasele misiuni și programe derulate în cadrul Agenției spațiale europene. Pentru viitorul apropiat ESA contemplă explorările selenare și contribuie la programul Lunar Gateway. Acest program prevede amplasarea unei stații spațiale pe o orbită circumselenară destinată să servească drept centru de comunicații alimentat cu energie solară, laborator științific, modul de locuire pe termen scurt pentru astronauți, precum și zonă de depozitare pentru roverele autonome de explorare. Această stație orbitală va juca un rol major în programul Artemis al NASA care vizează trimiterea de astronauți pe Lună.AGERPRES/(AS - redactor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

Sursa foto: www.esa.int

Afisari: 788

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Stiinta 04-06-2026 13:51

NASA a confirmat pierderea sondei spațiale MAVEN

După 11 ani în care a studiat de pe orbită planeta Marte, sonda spațială MAVEN, aparținând NASA și-a încetat misiunea, fiind imposibil de recuperat din cauza descărcării bateriei în urma unei anomalii de funcționare încă necunoscute, conform unui anunț făcut miercuri de NASA, transmite vineri Live Science. MAVEN (

Stiinta 04-06-2026 11:49

În fața expansiunii AI, inventatorul internetului lansează un apel la 'păstrarea valorilor' de la începuturile WWW

Confruntat cu ascensiunea inteligenței artificiale (AI), Tim Berners-Lee, principalul inventator al World Wide Web în 1989, a îndemnat, într-un interviu acordat AFP, la 'păstrarea valorilor' de la începutul internetului și dorește ca utilizatorii să poată filtra datele personale trimise giganților din industrie.

Stiinta 03-06-2026 22:02

VIDEO Aflată în spațiu, o astronaută franceză a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra

Astronauta franceză Sophie Adenot a vorbit de la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), într-o videoconferință la care au participat mai mulți elevi, despre impactul omului asupra mediului înconjurător și a declarat că vede 'seceta care se instalează' pe Terra, informează AFP. 'De aici vedem, într-adevăr, a

Planeta 03-06-2026 18:04

Mangrovele ar putea deveni emițătoare de dioxid de carbon odată cu creșterea nivelului mării (studiu)

Mangrovele, esențiale pentru echilibrul climei de pe Terra, ar putea absorbi mai puțin dioxid de carbon în viitor și ar putea chiar să înceapă să emită acest gaz cu efect de seră odată cu creșterea nivelului mărilor, au avertizat oamenii de știință într-un studiu publicat miercuri, informează AFP. Mangrovele formează un ansamblu de vegetație

Stiinta 03-06-2026 18:03

Rusia: Aproape un sfert dintre candidații pentru activitatea de cosmonaut sunt femei

Una din patru cereri de înscriere pentru intrarea în detașamentul cosmonauților din Rusia a fost formulată de o femeie, a anunțat marți agenția spațială Roscosmos, potrivit agenției EFE. Anunțul a venit după centralizarea datelor de pe portalul de înscrieri Gosuslugi. 'Portalul primește până la sfârșitul lunii iunie cereri de

Stiinta 03-06-2026 17:21

Cercetătorii au descoperit drojdie în intestinele lui Otzi (studiu)

Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit 'Omul Ghețurilor', ale cărui rămășițe au fost descoperite în Munții Alpi în anul 1991, potrivit cercetătorilor de la un institut științific din orașul italian Bolzano, care s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme, informează miercuri AFP.

Stiinta 03-06-2026 14:43

Un nou studiu australian corelează consumul de alcool cu excesul de alimente ultraprocesate

Alcoolul poate declanșa căi biologice care îi determină pe oameni să consume în exces alimente ultra-procesate și sărate, contribuind potențial la un aport energetic excesiv și la creșterea în greutate, arată un studiu australian, transmite miercuri Xinhua. Studiul,

Stiinta 03-06-2026 13:56

Astronomii au descoperit accidental câmpuri magnetice în jurul a șapte exoplanete

O echipă de astronomi a anunțat că a reușit să măsoare în mod direct câmpurile magnetice ale mai multor planete din afara Sistemului Solar, oferind potențial un nou instrument crucial în căutarea planetelor locuibile și a vieții extraterestre, conform unui studiu publicat la 2 iuni

Planeta 03-06-2026 12:56

Furtuna tropicală Jangmi a adus ploi torențiale la Tokyo

Furtuna tropicală Jangmi, care se deplasa de luni de-a lungul coastei Japoniei la Pacific, a ajuns miercuri la Tokyo, provocând umflarea râurilor și blocarea a peste 600 de zboruri, în timp ce sute de mii de oameni din întreaga țară au fost îndemnați să evacueze, transmite AFP. În capitală și în zonele

Stiinta 02-06-2026 22:16

VIDEO Astronomii au măsurat câmpurile magnetice ale unor exoplanete ultra-fierbinți (studiu)

Planete din categoria 'Jupiter fierbinte', gigante gazoase cu temperaturi de aproximativ 2.000 de grade Celsius, au câmpuri magnetice comparabile cu cele ale planetelor mult mai reci din Sistemul Solar, o descoperire care deschide noi perspective pentru cercetarea exoplanetelor, informează marți AFP. 'Este pentru prima dată c

Stiinta 02-06-2026 19:19

Explozia rachetei New Glenn: Directorul Blue Origin mizează pe o reluare a zborurilor spațiale în 2026

Directorul general al Blue Origin, compania spațială înființată de miliardarul american Jeff Bezos, a dat asigurări în noaptea de luni spre marți că vehiculele spațiale ale acestei companii vor zbura 'din nou înainte de sfârșitul acestui an', la doar câteva zile după explozia spectaculoasă a rachetei New Glenn în timpul unui test e

Planeta 02-06-2026 14:58

Oamenii de știință au descoperit originile Eufratului, râul care a alimentat 'leagănul civilizației'

Acum aproximativ 5,4 milioane de ani două râuri curgeau prin Turcia și Siria de astăzi și se vărsau în Marea Mediterană - și în cele din urmă, s-au unit pentru a forma râul Eufrat, sugerează noi cercetări ale căror concluzii au fost publicate luni, Nature Geoscience, transmite Live Science. Eufratul a jucat un rol esențial &icir

Stiinta 02-06-2026 12:32

Prima secvențiere completă a rechinului de Groenlanda oferă indicii cu privire la longevitatea neobișnuită a acestui pește

Prima secvențiere completă a genomului unui rechin din Groenlanda a dezvăluit indicii genetice despre modul în care aceste animalele evită cancerul și trăiesc sute de ani, deschizând drumul spre o mai bună înțelegere a bolilor legate de vârstă la oameni, conform unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Tokyo și publicat pe 1

Stiinta 02-06-2026 09:53

Cea mai veche dovadă a unei intervenții chirurgicale din Asia Centrală datează de 4 milenii

Craniul vechi de 4.000 de ani al unui copil din Epoca Bronzului, descoperit într-o regiune ce aparține Uzbekistanului din prezent, prezintă urmele celei mai vechi intervenții chirurgicale craniene din Asia Centrală și una dintre cele mai vechi astfel de proceduri din întreaga Asie, transmite marți Live Science. Intervenția chirurgi

Planeta 02-06-2026 08:38

O furtună violentă care se îndreaptă spre Tokyo a făcut nouă răniți pe teritoriul Japoniei

O furtună tropicală violentă care se deplasează pe coasta japoneză spre Tokyo a rănit nouă persoane, au anunțat marți autoritățile japoneze, în timp ce aproape 50.000 de locuințe au rămas fără curent electric și sute de zboruri sunt blocate la sol, transmite AFP. Agenția Meteorologică Japoneză a avertizat cu privire la formarea unor valu