ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - Principalele misiuni și programe de cercetare
De jumătate de secol Agenția Spațială Europeană (ESA) deschide Europa spre spațiul cosmic. La 30 mai 1975, Convenția ESA, actul de naștere al agenției, a fost semnată de 10 state, iar până în prezent s-a extins la 23 de state membre, 2 state membru asociat și un stat cu care cooperează, conform site-ului ESA.
Acest an aniversar oferă oportunitatea de a reflecta atât asupra realizărilor cât și asupra perspectivelor.
În primii ani de la înființare ESA a lansat câteva misiuni de pionierat, așa cum a fost COS-B, un observator cu raze gamma, sau Giotto, o sondă spațială concepută pentru o întâlnire cu cometa Halley. Aceste misiuni au marcat începuturile agenției și au pus bazele pentru următoarele sale misiuni și programe ce au adus o contribuție importantă în știința spațiului cosmic, notează site-ul thehistory.tech.
Programul Ariane
Familia de rachete Ariane, dezvoltată de ESA, reprezintă un vârf al tehnologiei și inovației spațiale europene. Aceste lansatoare și-au câștigat reputația de vehicule de încredere pentru a trimite încărcături pe orbită. Recunoscute pentru designul lor robust, precizie și versatilitate, rachetele Ariane au jucat un rol important în dezvoltarea infrastructurii orbitale prin transportul pe orbită a unor sateliți de comunicații și militari, unor instrumente științifice dar și pentru lansarea unor sonde în misiuni interplanetare.
Ceea ce deosebește rachetele Ariane de alte lansatoare a fost abilitatea lor de a servi deopotrivă interesele spațiale europene dar și pe cele ale comunității spațiale internaționale, oferind o opțiune sigură și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru numeroși clienți. Rachetele Ariane au cimentat rolul ESA ca jucător major în industria lansatoarelor spațiale.
Prima lansare a unei rachete Ariane din generația 1 a avut loc în decembrie 1979, iar ultima lansare a unei rachete Ariane din generația 5 a avut loc în iulie 2023. În prezent rachetele Ariane au ajuns la cea de-a 6-a generație.
Stația Spațială Internațională (ISS)
ESA joacă un rol crucial în programul Stației Spațiale Internaționale. Modulul laborator Columbus, o stație de cercetare spațială de ultimă generație, reprezintă un prim exemplu al contribuției ESA la dezvoltarea avanpostului orbital. În plus, ESA pregătește astronauți pentru misiuni extinse la bordul ISS. Acești astronauți iau parte la cercetări științifice, dezvoltări tehnologice și activități de întreținere ale stației spațiale, având o contribuție semnificativă la succesul acestui program spațial internațional.
Obiectivele principale pentru care a fost construită stația orbitală este studiul efectelor microgravitației și a menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului. Fiind plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km și 346,9 km, ISS poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ.
La acest proiect participă cinci mari agenții spațiale: NASA (Statele Unite ale Americii), Roskosmos (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) și ESA. Agenția spațială europeană a aderat la acest proiect internațional la 31 ianuarie 1985.
Rosetta și Philae
Misiunea Rosetta, lansată de ESA, a fost în centrul atenției științifice internaționale în 2014, când a orbitat cu succes în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko și a lansat sonda Philae care a asolizat pe suprafața cometei. Această misiune a fost prima de asolizare controlată pe o cometă, adunând date de maximă importanță științifică despre aceste corpuri cosmice rătăcitoare.
Instrumentele din dotarea sondei Philae au analizat compoziția cometei, i-au cartografiat suprafața și au măsurat proprietățile sale fizico-chimice. Datele științifice obținute au oferit noi indicii cu privire la originile cometelor și rolul lor în Sistemul Solar, inclusiv cu privire la contribuția lor la diseminarea apei și a moleculelor organice pe Pământ dar și pe alte corpuri cosmice.
Galileo
Sistemul de navigație prin satelit Galileo este tot o reușită a Agenției spațiale europene și reprezintă răspunsul european la sistemul american GPS. Principalul obiectiv al programului Galileo este de a oferi un sistem de poziționare prin satelit de mare acuratețe care să facă posibilă dezvoltarea capacităților de navigare în mai multe sectoare de activitate, cum ar fi în transporturi, agricultură, telecomunicații, servicii de urgență și cercetare științifică.
Dispunând de o constelație de sateliți pe orbită, sistemul Galileo oferă acoperire globală, acuratețe crescută și fiabilitate, reducând dependența statelor europene de sisteme de navigație non-europene.
Sistemul Galileo este interconectat cu sistemele funcționale GPS/NAVSTAR și GLONASS. Nivelul de precizie al sistemului european este considerat superior celui oferit de GPS, fiind capabil să furnizeze măsurători orizontale și verticale cu o precizie de 1 metru, precum și servicii de poziționare la latitudini mari cu mult îmbunătățite față de cele actuale.
ExoMars
Programul ExoMars reprezintă o importantă colaborare între ESA și Agenția spațială rusă (Roskosmos). Obiectivul acestui program este de a explora planeta Marte în căutarea urmelor unor eventuale forme de viață din trecutul îndepărtat al acestei planete. Din acest program fac parte sonda orbitală Trace Gas Orbiter (TGO) și roverul Rosalind Franklin.
Sonda TGO, care a ajuns pe orbita lui Marte în 2016, este echipată cu instrumente științifice concepute pentru a detecta și analiza urmele de gaze din extrem de rarafiata atmosferă marțiană. TGO îndeplinește un rol crucial în studierea compoziției atmosferice a planetei Marte și în căutarea unor potențiali biomarkeri și a semnelor de activitate geologică.
Războiul din Ucraina a dus la anularea lansării roverului Rosalind Franklin prevăzută pentru anul 2022, în condițiile în care programul misiunii prevedea folosirea unui vehicul de lansare rusesc, un transportator spațial construit de ESA și un modul de asolizare rusesc, numit Kazaciok. Conform ESA, lansarea acestei misiuni va avea loc până în anul 2028, după înlocuirea modulului de asolizare rusesc.
Gaia
Gaia este o inițiativă astronomică inovatoare, concepută pentru a cartografia pozițiile și mișcarea a peste 1 miliard de stele din Calea Lactee cu o precizie fără precedent. Obiectivul a fost de a obține o hartă 3D a galaxiei precum și date esențiale cu privire la distanțele până la diferite stele, vitezele și luminozitatea acestora.
Lansat pe 19 decembrie 2013 de Agenția Spațială Europeană (ESA), telescopul Gaia și-a realizat observațiile celeste de pe o orbită stabilă aflată la o distanță de 1,5 milioane de kilometri de Terra, în punctul Lagrange L2. Misiunea Gaia s-a încheiat pe 27 martie 2025.
Telescopul Gaia a observat totodată împrejurimile galaxiei noastre, detectând peste 50 de galaxii pitice aflate pe orbita Căii Lactee, precum și fluxuri și roiuri stelare. În interiorul Căii Lactee, Gaia a înregistrat traiectoriile urmate de 150.000 de asteroizi și a detectat prezența a cel puțin 33 de găuri negre.
Observarea Pământului - Programul Copernicus
ESA operează o mini-constelație de 7 sateliți Sentinel de observare a Pământului, în cadrul programului Copernicus. Sateliții au misiuni diferite. Spre exemplu, Sentinel-1 este specializat în imagistică radar, putând urmări modificări ale suprafeței terestre, monitorizează banchiza polară și oferă date vitale în caz de dezastre naturale cum ar fi cutremurele sau inundațiile. Sentinel-2 se concentrează asupra imagisticii optice de înaltă rezoluție, permițând monitorizarea detaliată a suprafețelor de teren, esențială pentru planificare agricolă, administrarea suprafețelor împădurite și dezvoltare urbană.
Toți acești sateliți, în mod colectiv, contribuie la monitorizarea climatică, managementul resurselor naturale și răspuns rapid în cazul producerii unui dezastru natural.
JUICE
Misiunea Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) a fost lansată la 14 aprilie 2023 pentru a studia trei dintre lunile galileene ale lui Jupiter: Ganymede, Callisto și Europa. Toți acești trei sateliți ai lui Jupiter ar dispune de corpuri semnificative de apă lichidă sub suprafețele lor înghețate, ceea ce le face medii în care ar putea exista viață.
Sonda interplanetară JUICE va ajunge în sistemul de sateliți ai lui Jupiter în iulie 2031, după patru asistențe gravitaționale și opt ani de călătorie. În decembrie 2034, JUICE este așteptată să intre pe orbită în jurul lui Ganymede pentru prima parte a misiunii sale științifice, aceasta urmând să devină prima sondă spațială care va orbita un alt satelit decât satelitul Pământului.
În cadrul misiunii vor fi studiate geologia acestor sateliți, oceanele lor subterane, câmpul magnetic și interacțiunea cu puternica centură de radiații din jurul lui Jupiter.
LISA Pathfinder
Misiunea LISA Pathfinder, denumită inițial Small Missions for Advanced Research in Technology-2 (SMART-2), este o sondă spațială lansată de ESA la 3 decembrie 2015, cu obiectivul de a testa tehnologiile necesare pentru observatorul de unde gravitaționale Evolved Laser Interferometer Space Antenna (eLISA), a cărui lansare este planificată pentru 2034.
Acestea sunt doar o parte din numeroasele misiuni și programe derulate în cadrul Agenției spațiale europene. Pentru viitorul apropiat ESA contemplă explorările selenare și contribuie la programul Lunar Gateway. Acest program prevede amplasarea unei stații spațiale pe o orbită circumselenară destinată să servească drept centru de comunicații alimentat cu energie solară, laborator științific, modul de locuire pe termen scurt pentru astronauți, precum și zonă de depozitare pentru roverele autonome de explorare. Această stație orbitală va juca un rol major în programul Artemis al NASA care vizează trimiterea de astronauți pe Lună.AGERPRES/(AS - redactor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.esa.int
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Un nou studiu climatologic avertizează asupra posibilității unei schimbări în patternul precipitațiilor
Aproape 2 miliarde de oameni s-ar putea confrunta cu un risc de modificări ale disponibilității apei dacă planeta va continua să se încălzească, conform unui nou studiu publicat la 14 mai în jurnalul Earth's Future și bazat pe simulări pe calculator, transmite vineri Live Science. Concluziile studiului susțin că acest risc are
ESA50/ Agenția Spațială Europeană, în fața unei noi ere în domeniul spațial
Agenția Spațială Europeană (ESA) aniversează jumătate de secol de existență vineri, 30 mai, cu o 'sănătate excelentă' și având în față o nouă eră în domeniul spațial, odată cu sosirea unor noi actori naționali și privați, relatează agenția EFE. Acordul de înființare a ESA a fost semnat la 30 mai 1975, la Paris,
Astronomii examinează o stea care se comportă diferit de oricare alta
Astronomii au descoperit o stea care se comportă diferit de oricare alta observată vreodată, deoarece eliberează o combinație ciudată de unde radio și raze X, motiv pentru care acest astru este considerat un membru exotic al unei clase de obiecte cerești identificate pentru prima dată în urmă cu doar trei ani, informează Reuters. Ea a fo
Ciumă, lepră: Microbi din trecut, examinați de oamenii de știință
De ce durau epidemiile de ciumă atât de mult? Era lepra deja prezentă în America înainte de sosirea europenilor? Adevărați arheologi ai microbilor, oamenii de știință au răspuns la aceste două întrebări studiind bacterii care, în unele cazuri, sunt vechi de câteva milenii, informează AFP. Revista Science a p
ESA50/ România, de 14 ani stat membru al Agenției Spațiale Europene
Agenția Spațială Europeană (ESA) aniversează vineri, 30 mai, 50 de ani de existență. La această dată, în 1975, Convenția ESA a fost semnată de 10 state membre fondatoare. De atunci, ESA s-a extins, potrivit esa.int, la 23 de state membre, inclusiv România, trei membri asociați, patru state cooperante și un acord de cooperare cu Canada.
Elon Musk vrea să trimită o rachetă Starship fără echipaj pe Marte până la sfârșitul anului 2026
La două zile după cel mai recent eșec înregistrat într-o serie de zboruri de testare ale noii sale nave spațiale, megaracheta Starship, Elon Musk a declarat joi că prevede ca acest vehicul futurist să efectueze prima sa călătorie fără echipaj uman spre 'Planeta Roșie' la sfârșitul anului viitor, informează Reuters. El
ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - primele misiuni
Agenția Spațială Europeană (ESA), care sărbătorește vineri o jumătate de secol de existență, s-a născut dintr-o serie de conferințe interguvernamentale desfășurate între anii 1970 și 1975.Sfârșitul Organizației europene de dezvoltare a lansatoarelor (European Launcher Development Organisation - ELDO) din anii 1970 și numeroasele presiuni pentru schimbare
ESA50/ Agenția Spațială Europeană sărbătorește 50 de ani de la înființare - contextul geopolitic și științific în care a luat naștere
Timp de jumătate de secol, Agenția Spațială Europeană (ESA) deschide Europa spre spațiul cosmic. La 30 mai 1975, Convenția ESA, actul de naștere al agenției, a fost semnată de 10 state, iar până în prezent s-a extins la 23 de state membre, 2 state membru asociat și un stat cu care cooperează, conform site-ului ESA.
Canada: Încă o provincie în stare de urgență din cauza incendiilor de vegetație
Saskatchewan (vest) a devenit joi a doua provincie canadiană care a declarat stare de urgență din cauza incendiilor de vegetație, după Manitoba (centru), care a ordonat evacuarea a 17.000 de persoane cu o zi înainte, notează AFP. 'Ne confruntăm cu o situație foarte gravă', a declarat premierul provinciei Saskatchewan, Scott
Astronauții NASA Butch Wilmore și Suni Williams au finalizat programul de recuperare după revenirea pe Terra
Butch Wilmore și Suni Williams, astronauții care au rămas blocați anul trecut pe Stația Spațială Internațională (ISS) din cauza unor probleme tehnice ale capsulei Starliner a Boeing și care au revenit pe Terra în luna martie, au fina
O fosilă de dinozaur descoperită în România ar putea deține cheia unor progrese în combaterea cancerului (studiu)
Fosilele de dinozauri ar putea fi cheia unor noi descoperiri privind cancerul și ar putea influența viitoarele tratamente pentru oameni, au declarat oamenii de știință din Regatul Unit, informează DPA și PA Media. Într-un nou studiu publicat recent în revista Biology, care a durat aproape un deceniu, cercetătorii de la Anglia Ruski
Oamenii de știință americani cred că au descoperit o nouă planetă pitică în Sistemul Solar
Se aflau în căutarea misterioasei 'a noua planete' care ar pluti în jurul Soarelui. În schimb, oamenii de știință americani cred că au descoperit o nouă planetă pitică la marginea Sistemului Solar, informează AFP. Corpurile cerești telurice și înghețate situate în Centura Kuiper, dincolo de planeta Neptun, tind să
Canada: Incendiile de vegetație au dus la evacuarea a 17.000 de persoane
Peste 17.000 de persoane sunt în curs de evacuare miercuri în Manitoba, în centrul Canadei, într-o perioadă în care această provincie se confruntă cu unul dintre cele mai grave incendii de pădure din acest sezon, informează AFP. Din cauza schimbărilor climatice, Canada este tot mai des afectată de evenimente meteorologice extreme,
China a lansat prima sa misiune spațială pentru colectarea unor mostre de pe suprafața unui asteroid
China a lansat joi dimineață prima sa misiune spațială pentru prelevarea unor eșantioane de materie de pe un asteroid situat în proximitatea Pământului, misiune care are drept obiectiv o înțelegere aprofundată a modului de formare și a evoluției asteroizilor, precum și a originilor sistemului solar, informează DPA. Sonda Tianwen-2, fără echip