O mandibulă fosilă descoperită în largul coastelor Taiwanului confirmă răspândirea omului de Denisova în Asia
Un fragment de mandibulă descoperit în largul coastelor Taiwanului nu aparține omului de Neandertthal, așa cum se credea inițial, ci unei alte specii de hominizi dispăruți, omul de Denisova și confirmă răspândirea acestei specii de hominizi pe întreg teritoriul Asiei, conform unui studiu publicat joi în jurnalul Science, transmite vineri Live Science.
Într-un nou studiu, cercetătorii au folosit o tehnologie de ultimă generație pentru a analiza proteinele și a determina cărei specii îi aparține un fragment de mandibulă de hominid, descoperit la începutul anilor 2000 în zona coastei de vest a Taiwanului. Analiza lor a determinat că fragmentul aparține omului de Denisova, 'un văr' al neanderthalienilor și al lui Homo sapiens, care trăia în regiuni din Asia în Pleistocen.
'Aceași tehnică poate fi folosită pentru a studia și alte fosile umane pentru a determina dacă aparțin omului de Denisova, omului de Neanderthal sau altei populații de hominizi', a declarat pentru Live Science co-autorul acestui studiu, Frido Welker, antropolog la Universitatea din Copenhaga.
Welker și echipa sa internațională de experți au dorit să identifice mandibula denumită Penghu 1, un specimen găsit întâmplător de un pescar pe fundul Canalului Penghu, la aproximativ 25 de kilometri în largul coastelor Taiwanului. În primul deceniu după descoperirea acestei fosile, paleontologii nu au reușit să se pună de acord dacă mandibula robustă, dotată cu dinți mari, provine de la un exemplar de Homo erectus, de la un exemplar arhaic de Homo sapiens sau de la Homo denisovensis.
Denisovanii sunt o specie dispărută de hominizi care a fost contemporană cu neanderthalienii și Homo sapiens, însă, spre deosebire de neaderthalieni, ale căror fosile au fost găsite în numeroase situri din Europa și Asia în ultimul secol, denisovanii sunt cunoscuți mai mult după ADN pentru că au fost găsite foarte puține fosile ale acestei specii - majoritatea lor provenind din peștera Denisova din Siberia. Fără a dispune de o colecție largă de fosile, este greu pentru experți să identifice noi fosile denisovane și să înțeleagă unde au trăit acești oameni și cât de aproape înrudiți erau cu oamenii moderni.
Folosind tehnica relativ nouă a paleoproteomicii, sau analiza proteinelor străvechi, echipa de cercetători a demonstrat că fosila Penghu 1 aparține unui mascul iar o combinație de aminoacizi și proteine a arătat că este de proveniență denisovană.
'Nici măcar acum 8 sau 9 ani nu era posibilă identificarea acestui specimen', a declarat pentru Live Science Sheela Athreya, antropolog la Universitatea A&M din Texas, care nu a participat însă la studiu. 'Acest studiu confirmă ceea ce am bănuit mereu și anume că exista o prezență hominidă la marginile estice ale Eurasiei în Pleistocen'.
O limitare a noului studiu este că specimenul Penghu 1 nu a putut fi datat cu precizie folosind metodele tradiționale, așa cum este cea cu uraniu sau carbon-14 pentru că a stat sub apă prea mult timp. De asemenea, încercările de a extrage ADN din fosilă au eșuat.
Fosile de animale descoperite împreună cu fosila de mandibulă sugerează două intervale de timp, conform lui Welker - fie între 10.000 și 70.000 de ani, fie între 130.000 și 190.000 de ani. 'Dacă specimenul se dovedește că aparține intervalului mai recent, ar putea fi chiar cel mai tânăr denisova descoperit până în prezent', a adăugat el. Deocamdată, cea mai tânără fosilă de denisova cunoscută datează de 40.000 de ani și a fost descoperită pe platoul tibetan.
Chiar și cu incertitudinile legate de datare, identificarea fosilei Penghu 1 ca aparținând omului de Denisova arată că acești hominizi erau larg răspândiți în Asia, de la regiunile înghețate ale Siberiei și până în zonele calde și umede ale Asiei de sud-est.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: livescience.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Președinția COP31 solicită statelor angajamente pentru a face din AI 'o parte a soluției' pentru climă
Președinția COP31 a cerut țărilor să se angajeze voluntar să facă din inteligența artificială (AI) 'o parte a soluției la provocările climatice', mai degrabă decât o nouă sursă de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin lansarea miercuri a unui prim document de politici pe această temă, transmite AFP. Această problemă
Găurile negre s-ar putea diviza, dar doar dacă se rotesc la viteze extreme (studiu)
O gaură neagră s-ar putea scinda în două găuri negre distincte, dar doar dacă gaura neagră inițială se rotește suficient de rapid, conform unui nou studiu publicat pe 22 octombrie în revista Physical Review D, transmite
Un rover al NASA a detectat particule de praf ultrafine pe planeta Marte
Marte este o planetă cu foarte mult praf. Praful marțian este pus în mișcare de vânturi zilnice, de vârtejuri - cunoscute sub numele de ''diavoli de praf'' - și de furtuni de praf de mari dimensiuni, care se manifestă la nivel local, regional și chiar global. Praful reprezintă un factor care trebuie luat în considerare în
Astronomii au descoperit o potențială nouă planetă pitică dincolo de orbita lui Neptun
Puternicul Observator Vera Rubin a detectat ceea ce pare a fi o planetă pitică ce orbitează în jurul Soarelui, în adâncurile înghețate ale spațiului de dincolo de orbita planetei Neptun, transmite miercuri
Fumul provenit de la incendiile de vegetație poate reduce producția parcurilor solare cu 70% (studiu)
Fumul provenit de la incendiile de vegetație de mare amploare poate reduce producția de energie solară cu până la 70% pe o rază de aproximativ 50 de kilometri față de focare și cu până la 30% pe o distanță de cel puțin 150 de kilometri, a dezvăluit un studiu australian recent, informează Xinhua. Cercetătorii au utilizat date meteor
Cercetătorii au descoperit rămășițele unei specii străvechi de pește cu carapace, primul amfibian marin cunoscut
Amfibienii se bazează pe pielea lor permeabilă pentru funcțiile vitale de respirație și hidratare, o adaptare la mediul de apă dulce, care este însă compromisă de sarea din apa de mare. Prin urmare, nu era cunoscut niciun amfibian - dispărut sau încă prezent - cu un mod de viață adaptat complet mediului marin. Însă, un studiu recent a adus informați
Singapore/Pasionații de alergare se antrenează în centrele comerciale pentru a se feri de smog
Zgomotul pantofilor de alergare răsună, înainte de deschiderea magazinelor, pe culoarele climatizate ale unui centru comercial din Singapore, devenit un refugiu pentru alergătorii matinali pe fondul smogului sufocant de afară, relatează miercuri AFP. Calitatea aerului din Singapore a ajuns, în ultimele săptămâni, la cel mai scăzut nivel din u
Sănătate / Schimbările climatice trebuie declarate ''urgență sanitară mondială'' (raport)
Schimbările climatice, care au provocat trei milioane de decese în perioada 2016-2023, trebuie declarate ''urgență sanitară mondială'' pentru a deveni astfel prioritare pentru guverne în vederea finanțării adaptării sistemelor sanitare și a economiilor, afirmă un studiu de referință, potrivit AFP. Publicat în revista medicală
Ciclonul Arnab lovește India; mii de persoane au fost evacuate
Vânturile puternice și ploile torențiale au lovit miercuri coasta de sud-est a Indiei, după ce ciclonul Arnab a atins zona de uscat, conform serviciului național de meteorologie, citat de AFP. Autoritățile indiene au dispus marți evacuarea a aproape 100.000 de persoane din statele Andhra Pradesh și Odisha. Arnab a lovit Andhra Pradesh mier
Ciclonul Arnab va atinge uscatul pe coastele estice ale Indiei
Arnab, un ciclon foarte puternic, cu vânturi care ajung la viteze de aproape 130 km/h, urmează să atingă uscatul pe coastele estice și sud-estice ale Indiei în primele ore ale dimineții de miercuri, a anunțat marți Departamentul Indian de Meteorologie (IMD), citat de agenția de presă Xinhua. Mai multe mii de persoane au fost evacua
Cercetătorii din Australia au descoperit un nou tratament potențial pentru o boală genetică rară
Cercetătorii din Australia au descoperit o modalitate de a debloca o 'frână genetică' ce inactivează genele sănătoase în cazul sindromului Prader-Willi, deschizând astfel o posibilă nouă cale pentru tratarea acestei boli genetice rare, informează agenția de presă Xinhua. Oamenii de știință de la Institutul de Cercetăr
Gazele cu efect de seră au atins concentrații record în 2025, potrivit ONU
Concentrațiile de gaze cu efect de seră, motorul principal al schimbărilor climatice, au atins un nivel record în 2025 și continuă să crească în acest an, condamnând planeta noastră la 'un viitor mai cald', a avertizat marți ONU, informează AFP. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), concentrațiile atmosf
Folosirea AI pentru sarcini simple duce la pierderea motivației și capacității de a le rezolva fără ajutorul AI (studiu)
O nouă cercetare arată că persoanele care se bazează pe inteligența artificială (AI) pentru a rezolva probleme simple obțin rezultate mai slabe - și sunt mai predispuse să renunțe - atunci când trebuie să rezolve sarcini similare fără acest ajutor, comparativ cu persoanele care nu apelează la AI pentru a obține răspunsuri rapide, transmite marți Live Science ca
Climă/ Reducerea cu 6% a emisiilor globale preconizată până în 2035 este 'insuficientă', potrivit ONU
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a estimat, marți, că angajamentele recente asumate de state în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) vor permite o scădere de doar 6% până în 2035, un procent 'în mod clar insuficient' pentru atingerea obiectivelor climatice, transmite AFP. 'Nivelurile totale l
Observatorul Vera C. Rubin în căutarea microsateliților naturali ai Pământului
Observatorul Vera C. Rubin, prin programul său de 10 ani 'Legacy Survey of Space and Time' (LSST), are misiunea de a căuta și identifica asteroizii de dimensiuni mici care sunt prinși de atracția gravitațională a Pământului, devenind pentru perioade scurte de timp sateliți naturali ai planetei, conform unui material publicat luni de Space.com.