O mandibulă fosilă descoperită în largul coastelor Taiwanului confirmă răspândirea omului de Denisova în Asia
Un fragment de mandibulă descoperit în largul coastelor Taiwanului nu aparține omului de Neandertthal, așa cum se credea inițial, ci unei alte specii de hominizi dispăruți, omul de Denisova și confirmă răspândirea acestei specii de hominizi pe întreg teritoriul Asiei, conform unui studiu publicat joi în jurnalul Science, transmite vineri Live Science.
Într-un nou studiu, cercetătorii au folosit o tehnologie de ultimă generație pentru a analiza proteinele și a determina cărei specii îi aparține un fragment de mandibulă de hominid, descoperit la începutul anilor 2000 în zona coastei de vest a Taiwanului. Analiza lor a determinat că fragmentul aparține omului de Denisova, 'un văr' al neanderthalienilor și al lui Homo sapiens, care trăia în regiuni din Asia în Pleistocen.
'Aceași tehnică poate fi folosită pentru a studia și alte fosile umane pentru a determina dacă aparțin omului de Denisova, omului de Neanderthal sau altei populații de hominizi', a declarat pentru Live Science co-autorul acestui studiu, Frido Welker, antropolog la Universitatea din Copenhaga.
Welker și echipa sa internațională de experți au dorit să identifice mandibula denumită Penghu 1, un specimen găsit întâmplător de un pescar pe fundul Canalului Penghu, la aproximativ 25 de kilometri în largul coastelor Taiwanului. În primul deceniu după descoperirea acestei fosile, paleontologii nu au reușit să se pună de acord dacă mandibula robustă, dotată cu dinți mari, provine de la un exemplar de Homo erectus, de la un exemplar arhaic de Homo sapiens sau de la Homo denisovensis.
Denisovanii sunt o specie dispărută de hominizi care a fost contemporană cu neanderthalienii și Homo sapiens, însă, spre deosebire de neaderthalieni, ale căror fosile au fost găsite în numeroase situri din Europa și Asia în ultimul secol, denisovanii sunt cunoscuți mai mult după ADN pentru că au fost găsite foarte puține fosile ale acestei specii - majoritatea lor provenind din peștera Denisova din Siberia. Fără a dispune de o colecție largă de fosile, este greu pentru experți să identifice noi fosile denisovane și să înțeleagă unde au trăit acești oameni și cât de aproape înrudiți erau cu oamenii moderni.
Folosind tehnica relativ nouă a paleoproteomicii, sau analiza proteinelor străvechi, echipa de cercetători a demonstrat că fosila Penghu 1 aparține unui mascul iar o combinație de aminoacizi și proteine a arătat că este de proveniență denisovană.
'Nici măcar acum 8 sau 9 ani nu era posibilă identificarea acestui specimen', a declarat pentru Live Science Sheela Athreya, antropolog la Universitatea A&M din Texas, care nu a participat însă la studiu. 'Acest studiu confirmă ceea ce am bănuit mereu și anume că exista o prezență hominidă la marginile estice ale Eurasiei în Pleistocen'.
O limitare a noului studiu este că specimenul Penghu 1 nu a putut fi datat cu precizie folosind metodele tradiționale, așa cum este cea cu uraniu sau carbon-14 pentru că a stat sub apă prea mult timp. De asemenea, încercările de a extrage ADN din fosilă au eșuat.
Fosile de animale descoperite împreună cu fosila de mandibulă sugerează două intervale de timp, conform lui Welker - fie între 10.000 și 70.000 de ani, fie între 130.000 și 190.000 de ani. 'Dacă specimenul se dovedește că aparține intervalului mai recent, ar putea fi chiar cel mai tânăr denisova descoperit până în prezent', a adăugat el. Deocamdată, cea mai tânără fosilă de denisova cunoscută datează de 40.000 de ani și a fost descoperită pe platoul tibetan.
Chiar și cu incertitudinile legate de datare, identificarea fosilei Penghu 1 ca aparținând omului de Denisova arată că acești hominizi erau larg răspândiți în Asia, de la regiunile înghețate ale Siberiei și până în zonele calde și umede ale Asiei de sud-est.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)
Sursa foto: livescience.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Temperaturile vor depăși 40°C în timpul valului de căldură din Europa; trei oameni au murit în Franța
Trei persoane au murit în Franța din cauza unor probleme de sănătate provocate de căldura extremă, iar aproape 2.700 de școli franceze urmează să fie închise sau să își modifice orarele, în contextul în care autoritățile din întreaga Europă au emis avertizări asociate cu un val de căldură pentru ziua de luni, informează Reuters.
Valurile de caniculă sunt mai periculoase atunci când durează mai mult timp?
Efectele nocive ale căldurii excesive asupra organismului, precum insolația sau problemele cardiovasculare, sunt binecunoscute. Însă, în ce măsură acestea se acumulează în cazul unei perioade de caniculă ce durează excepțional de mult, așa cum se preconizează în cazul celei care afectează în prezent Franța și Europa? După aproape
Canicula se accentuează în Europa
Europa se va confrunta săptămâna aceasta cu un nou val de caniculă, mai accentuat, care constrânge numeroase țări să ia măsuri, cum ar fi închiderea școlilor în Franța și anularea unor trenuri în Belgia, informează luni AFP. Este vorba despre un al doilea val de caniculă care lovește Europa de Vest în mai puțin de o lună. Co
BTA/Un cercetător bulgar, printre autorii unui studiu internațional despre genetica pelicanului creț
Svilen Cheshmedzhiev, un cercetător bulgar de la Muzeul Național de Istorie Naturală din cadrul Academiei Bulgare de Științe, se numără printre autorii unui studiu internațional care a realizat prima evaluare genetică cuprinzătoare a pelicanului creț (Pelecanus crispus) pe întregul său areal de răspândire. Oameni de știință și ecol
Vânătoarea de balene a reînceput să fie practicată în Islanda după o pauză de doi ani
Baleniera Hvalur, una dintre ultimele două pe care le mai deține Islanda, a ridicat ancora pentru a pleca la vânătoare de balene după o pauză de doi ani, au relatat sâmbătă presa locală și activiști ecologiști, informează AFP. Cele două nave au început pregătirile de plecare vineri seară, după ce și-au testat în prealab
Europa este afectată de un val de căldură toridă, care a dus la activarea unei celule de criză în Franța
O caniculă extremă care a cuprins o mare parte a Europei a determinat organizarea unor ședințe de urgență în Franța, emiterea de avertizări meteorologice la nivel național în Germania și a creat dificultăți pentru turiștii și locuitorii din Italia, pe măsură ce temperaturile au urcat spre niveluri record, informează sâmbătă Reuters.
Grecia: Un cutremur cu magnitudinea 5,8 s-a produs la sud-vest de insula Creta
Un cutremur cu magnitudinea 5,8 a fost înregistrat sâmbătă în Grecia, însă, deocamdată, nu au fost raportate victime și nici pagube materiale, informează Reuters. Seismul s-a produs la adâncimea de 13 kilometri, iar epicentrul său a fost localizat la 69 de kilometri sud-vest de orașul Rethymno de pe insula Creta,
Primul caz de gripă aviară H5, extrem de contagioasă, detectat în Australia
Un prim caz de infectare cu H5, o tulpină extrem de contagioasă a gripei aviare, a fost detectat în Australia, a anunțat sâmbătă Guvernul acestei țări, ceea ce înseamnă că boala s-a răspândit de acum pe toate continentele, informează agențiile de presă internaționale. Tulpina contagioasă H5 a fost descoperită la o pasăr
Europa se confruntă cu al doilea val de căldură în decurs de o lună, care se va accentua în acest weekend
Vara anului 2026 a început într-o manieră extremă pentru zeci de milioane de europeni, cu un nou val de caniculă asociat schimbărilor climatice, ce va lovi 'Bătrânul Continent' începând de vineri, din Spania până în Regatul Unit, și care se va accentua în acest weekend, în special în Franța, informează AFP.
Pământul nu va sfârși (probabil) prin a fi 'înghițit' de Soare (studiu)
Oamenii de știință au crezut până de curând că Pământul va sfârși prin a fi 'înghițit' de Soare, atunci când acesta din urmă se va transforma într-o stea gigantă. Însă planeta noastră ar putea evita în cele din urmă acest destin plin de cruzime, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP.
Sudul Braziliei, în reconstrucție după inundațiile-record de acum doi ani, se pregătește pentru El Nino
Comunitățile din sudul Braziliei, încă în reconstrucție după inundațiile devastatoare de acum doi ani, se pregătesc pentru un episod intens El Nino care, potrivit meteorologilor, ar putea aduce ploi extreme anul acesta, informează Reuters. În Porto Alegre, capitala statului Rio Grande do Sul, molozul rezultat în urma dezastrului - inclu
Indonezia: Inseminare artificială pentru a salva rinocerii de Borneo
O agenție indoneziană pentru conservarea faunei încearcă să captureze ultimul exemplar cunoscut de rinocer de Borneo care trăiește în sălbăticie, cu scopul de a salva această specie prin intermediul unei fecundări in vitro, a anunțat vineri un reprezentant al agenției, citat de AFP. Doar doi rinoceri de Borneo mai există astăzi în lume și amb
Mongolia, afectată de o ninsoare rară de vară și de o răcire bruscă a vremii
Un fenomen rar de ninsoare în plină vară a fost înregistrat în noaptea de joi spre vineri în nordul și centrul Mongoliei, inclusiv în provincia Khuvsgul și în capitala Ulan Bator, a anunțat Agenția Națională de Meteorologie și Monitorizarea Mediului din această țară, transmite Xinhua. Temperaturile de la sol din zonele afect
Fizicienii au simulat divizarea unui foton, obținînd un roi probabilistic de particule
O echipă de fizicieni a derulat recent un experiment prin care și-au propus să dividă un foton, descoperind un comportament neașteptat al particulelor care ar putea transforma modul în care acestea sunt explicate de știință, conform unui studiu publicat în revista Physical Review Letters, transmite Live Science. Experimentul, în care cercetăt
Cercetătorii au descoperit noi celule imunitare care 'erup' pentru a combate infecțiile (studiu)
Cercetătorii israelieni au identificat un nou tip de celule imunitare, necunoscute până acum, denumite 'ruptoblaste', care protejează organismul printr-o erupție, a anunțat Universitatea Ben-Gurion din Negev într-un comunicat publicat joi, informează Xinhua. Descrisă în revista științifică Cell, descoperirea dezvăluie