Un fragment de mandibulă descoperit în largul coastelor Taiwanului nu aparține omului de Neandertthal, așa cum se credea inițial, ci unei alte specii de hominizi dispăruți, omul de Denisova și confirmă răspândirea acestei specii de hominizi pe întreg teritoriul Asiei, conform unui studiu publicat joi în jurnalul Science, transmite vineri Live Science.

Într-un nou studiu, cercetătorii au folosit o tehnologie de ultimă generație pentru a analiza proteinele și a determina cărei specii îi aparține un fragment de mandibulă de hominid, descoperit la începutul anilor 2000 în zona coastei de vest a Taiwanului. Analiza lor a determinat că fragmentul aparține omului de Denisova, 'un văr' al neanderthalienilor și al lui Homo sapiens, care trăia în regiuni din Asia în Pleistocen.

'Aceași tehnică poate fi folosită pentru a studia și alte fosile umane pentru a determina dacă aparțin omului de Denisova, omului de Neanderthal sau altei populații de hominizi', a declarat pentru Live Science co-autorul acestui studiu, Frido Welker, antropolog la Universitatea din Copenhaga.

Welker și echipa sa internațională de experți au dorit să identifice mandibula denumită Penghu 1, un specimen găsit întâmplător de un pescar pe fundul Canalului Penghu, la aproximativ 25 de kilometri în largul coastelor Taiwanului. În primul deceniu după descoperirea acestei fosile, paleontologii nu au reușit să se pună de acord dacă mandibula robustă, dotată cu dinți mari, provine de la un exemplar de Homo erectus, de la un exemplar arhaic de Homo sapiens sau de la Homo denisovensis.

Denisovanii sunt o specie dispărută de hominizi care a fost contemporană cu neanderthalienii și Homo sapiens, însă, spre deosebire de neaderthalieni, ale căror fosile au fost găsite în numeroase situri din Europa și Asia în ultimul secol, denisovanii sunt cunoscuți mai mult după ADN pentru că au fost găsite foarte puține fosile ale acestei specii - majoritatea lor provenind din peștera Denisova din Siberia. Fără a dispune de o colecție largă de fosile, este greu pentru experți să identifice noi fosile denisovane și să înțeleagă unde au trăit acești oameni și cât de aproape înrudiți erau cu oamenii moderni.

Folosind tehnica relativ nouă a paleoproteomicii, sau analiza proteinelor străvechi, echipa de cercetători a demonstrat că fosila Penghu 1 aparține unui mascul iar o combinație de aminoacizi și proteine a arătat că este de proveniență denisovană.

'Nici măcar acum 8 sau 9 ani nu era posibilă identificarea acestui specimen', a declarat pentru Live Science Sheela Athreya, antropolog la Universitatea A&M din Texas, care nu a participat însă la studiu. 'Acest studiu confirmă ceea ce am bănuit mereu și anume că exista o prezență hominidă la marginile estice ale Eurasiei în Pleistocen'.

O limitare a noului studiu este că specimenul Penghu 1 nu a putut fi datat cu precizie folosind metodele tradiționale, așa cum este cea cu uraniu sau carbon-14 pentru că a stat sub apă prea mult timp. De asemenea, încercările de a extrage ADN din fosilă au eșuat.

Fosile de animale descoperite împreună cu fosila de mandibulă sugerează două intervale de timp, conform lui Welker - fie între 10.000 și 70.000 de ani, fie între 130.000 și 190.000 de ani. 'Dacă specimenul se dovedește că aparține intervalului mai recent, ar putea fi chiar cel mai tânăr denisova descoperit până în prezent', a adăugat el. Deocamdată, cea mai tânără fosilă de denisova cunoscută datează de 40.000 de ani și a fost descoperită pe platoul tibetan.

Chiar și cu incertitudinile legate de datare, identificarea fosilei Penghu 1 ca aparținând omului de Denisova arată că acești hominizi erau larg răspândiți în Asia, de la regiunile înghețate ale Siberiei și până în zonele calde și umede ale Asiei de sud-est.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: livescience.com