Alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei: Moscova mizează puternic pe votul locuitorilor din Donbas; Ucraina protestează

Kievul a denunţat joi desfăşurarea alegerilor legislative ruse în Crimeea anexată (în 2014) de Moscova, precum şi participarea locuitorilor din Donbas la scrutinul pentru Duma de Stat rusă (camera inferioară), în timp ce Kremlinul mizează puternic pe votul locuitorilor din estul Ucrainei controlat de separatişti, potrivit agenţiilor de presă AFP, EFE şi Ukrinform.
'Ceea ce Rusia face, organizând alegerile sale naţionale, relevă o încălcare a dreptului internaţional', a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, în cadrul unei conferinţe de presă.
Ministerul de Externe ucrainean a exprimat şi în ajun un 'protest viguros', acuzând Moscova de 'încălcare flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, a Constituţiei şi a legislaţiei în vigoare în Ucraina'.
Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) a calificat, la rândul său, drept 'ilegală' desfăşurarea alegerilor ruse în teritoriile ocupate şi a cerut comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatul votului.
Rusia a distribuit peste 600.000 de paşapoarte în estul separatist al Ucrainei, în timp ce Crimeea este considerată de Moscova drept parte integrantă a teritoriului său.
Potrivit lui Aleksandr Borodai, fost şef al guvernului autoproclamatei republici populare Doneţk, care candidează în prezent pentru un mandat de deputat în Duma de Stat pe listele Rusiei Unite - partidul puterii în Federaţia Rusă- din partea regiunii ruse Rostov, 670.000 de locuitori din Donbas au primit deja acte de identitate ruseşti, dintre care aproximativ jumătate de milion vor putea să-şi exercite dreptul de vot, potrivit EFE.
Foto: (c) Alexander Ermochenko/REUTERS
Birouri de vot sunt prevăzute să fie deschise în Crimeea în cadrul legislativelor care se vor desfăşura în Rusia în decurs de trei zile, de vineri până duminică.
După cum a confirmat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Rusiei, precum şi partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, noii cetăţeni ruşi vor putea să voteze atât personal, cât şi online, opţiune permisă oficial la aceste alegeri. Astfel, locuitorii regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk au posibilitatea să-şi exercite votul electronic sau să se deplaseze în regiunea rusă Rostov, situată la frontiera cu Ucraina, pentru a vota la secţiile deschise acolo.
'Guvernele ambelor republici (autoproclamate) vor garanta transportul pentru cei interesaţi să voteze personal în regiunea Rostov' care se învecinează cu Doneţk şi Lugansk, a afirmat Borodai, care consideră Donbasul drept 'parte a Federaţiei Ruse'.
'Cred că majoritatea va merge la urne', a apreciat Borodai, care figurează pe listele cu sancţiuni occidentale împotriva cetăţenilor ruşi pentru sprijinul separatiştilor din Donbas.
Ucraina a acuzat anterior Rusia că a accelerat în ultimele luni acordarea de paşapoarte ruseşti populaţiei ucrainene din teritoriile separatiste pentru a garanta în mod ilegal participarea lor la alegeri.
Procesul de acordare a cetăţeniei a fost simplificat în 2019, prin aprobarea preşedintelui rus Vladimir Putin, iar în curând, potrivit lui Borodai, circa un milion de persoane dintre cele aproximativ 2,5 milioane care locuiesc în Donbas vor dispune de cetăţenie rusă.
În ultimele luni, Rusia Unită a pariat puternic pe Donbas, unde chiar unul dintre liderii formaţiunii, Andrei Turciak, s-a deplasat recent pentru un miting electoral la Doneţk, în compania liderilor separatişti.
Partidul pro-Kremlin, care numără câteva mii de membri în regiune, a semnat în mai anul trecut un acord cu Uniunea Voluntarilor din Donbas, organizaţie condusă de Borodai.
Dacă va fi ales, Borodai a declarat pentru EFE că va reprezenta interesele separatiştilor în Duma de Stat a Rusiei. Rusia Unită beneficiază de un larg sprijin în rândul populaţiei din teritoriul controlat de rebelii proruşi în Doneţk şi Lugansk, care trăiesc în condiţii de război nedeclarat de la semnarea acordurilor de la Minsk în februarie 2015, comentează EFE.
'Pot vota pentru Rusia Unită sau pentru un alt partid. Dar ei înţeleg foarte bine ca îşi datorează supravieţuirea în mare măsură voinţei preşedintelui Putin şi el este (de facto) liderul Rusiei Unite', explică Borodai.
Deputaţi ucraineni consideră la rândul lor că majoritatea voturilor din Donbas va merge pentru Rusia Unită, chiar dacă unul dintre cei care figurează printre capii de listă ai partidului Rusia Justă este popularul scriitor Zahar Prilepin, care s-a instalat de ceva timp în Donbas şi chiar a comandat un batalion al forţelor separatiste din Doneţk.
În ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, guvernul rus a propus includerea locuitorilor din Donbas în programul naţional de relocare în Federaţia Rusă, potrivit EFE, care citează agenţii de presă ruse.
'Ocupaţia rusă se va termina' într-o zi, a apreciat joi ministrul ucrainean de externe, adăugând că, atunci, Rusia 'va trebui să plătească' pentru tot.
Foto: (c) JOHN MACDOUGALL POOL/EPA
Ucraina se află din 2014 în conflict cu separatiştii proruşi, despre care se consideră pe scară largă că sunt ajutaţi militar de Rusia, în pofida negărilor Moscovei. Acest război, izbucnit la scurt timp după anexarea Crimeii, s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, potrivit AFP.
În ultimele zile, tensiunea a crescut din nou pe linia frontului. Joi dimineaţă, separatiştii au bombardat localitatea Sciastia, rănindu-l pe un şef al administraţiei locale şi distrugând mai multe imobile şi maşini, au indicat autorităţile ucrainene. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Mașinăria de comunicare a Vaticanului, la turație maximă pentru a anunța lumii decesul Papei
Mașina de comunicare a Vaticanului s-a pus în mișcare luni, după moartea subită a Papei Francisc, răspândind treptat vestea în multe limbi ale lumii, inclusiv vietnameză și bantu, și schimbând imaginea sa pe internet, transmite EFE. ''Osservatore Romano'', ziarul oficial al Sfântului Scaun care ser
Din Africa în America Latină, lideri din toată lumea îi aduc omagii Papei Francisc
Lideri din întreaga lume au continuat luni să-i aducă omagii Papei Francisc, decedat în dimineața zilei la Vatican, la vârsta de 88 de ani, transmit agențiile internaționale d
Vaticanul, statul condus de Papă
Vaticanul este cel mai mic stat din lume și scena conclavului care îl va alege pe succesorul lui Francisc, decedat luni, este alcătuit din două entități juridice, Guvernoratul Cetății Vat
Donald Trump și Joe Biden îi aduc un omagiu Papei Francisc
Președintele american Donald Trump i-a adus un omagiu Papei Francisc, decedat luni dimineața, transmițând un scurt mesaj în memoria sa pe rețeaua Truth Social, informează Reuters și
Moartea papei Francisc: Șapte zile de doliu în Argentina, unde Jorge Bergoglio nu s-a mai întors
Guvernul argentinian a anunțat luni că va decreta șapte zile de doliu în semn de omagiu față de papa Francisc, pe numele său real Jorge Bergoglio, decedat în cursul dimineții, relatează EFE. ''Președintele națiunii va decreta șapte zile de doliu pentru moartea Sfântului Părinte'',
Amprenta geopolitică a lui Francisc: punți dincolo de Occident (EFE)
Papa Francisc, care a murit luni la vârsta de 88 de ani, a fost cel care a redirecționat puternicul aparat diplomatic al Vaticanului către sudul și estul lumii, bătând la uși noi și până atunci închise, precum China comunistă sau lumea arabă, comentează EFE. Bergoglio, primul papă latino-american și neeuropean din istor
Moartea papei Francisc: Spania decretează trei zile de doliu (guvern)
Spania a decretat trei zile de doliu oficial după moartea papei Francisc, a anunțat luni ministrul președinției, justiției și relațiilor parlamentare Felix Bolanos, potrivit AFP.
Moartea papei Francisc: Omagiu unanim al liderilor din lumea întreagă
Lideri din lumea întreagă au adus un omagiu unanim papei Francisc după anunțul făcut luni de Vatican privind decesul Suveranului Pontif la vârsta de 88 de ani.
NATO elogiază ''dedicarea pentru pace'' a papei Francisc, iar premierul italian mărturisește că s-a bucurat de prietenia sa
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a deplâns luni moartea Papei Francisc și a subliniat ''dedicarea acestuia pentru pace'', potrivit EFE. '
Decesul Papei Francisc/ Funeralii în termen de nouă zile, conclav în termen de o lună
Înmormântarea Papei Francisc va avea loc peste nouă zile, iar conclavul pentru alegerea succesorului său peste o lună, a anunțat Vaticanul după decesul acestuia, luni, la vârsta de 88 de ani, transmite agenția italiană de presă ANSA. Șocul, neîncrederea și durerea au predominat printre credincioșii care se adunau deja l
Moartea papei: Uniunea Europeană omagiază un om ''al iubirii pentru cei mai nevoiași''
Liderii instituțiilor UE au adus un omagiu luni papei Francisc, ''simțului său al egalității și iubirii sale atât de pure pentru cei mai nevoiași'', potrivit cuvintelor pr
Vicepreședintele american, JD Vance, ultimul înalt oficial internațional care l-a întâlnit pe Papa Francisc
Vicepreședintele american JD Vance este ultimul înalt oficial internațional care l-a întâlnit personal pe Papa Francisc, care a murit luni la Roma, la vârsta de 88 de an
Pașii pentru alegerea succesorului Papei Francisc
Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și c
Primele reacții după anunțul morții Papei Francisc
Șefi de state și de guvern din toate colțurile lumii au reacționat imediat după anunțul morții papei Francisc, la vârsta de 88 de ani, agenția de presă France Presse consemnând prim
Francisc, papa celor defavorizați care a încercat să schimbe Biserica (EFE)
Francisc, care a murit luni la vârsta de 88 de ani, a fost papa celor defavorizați în cei puțin peste 12 ani de pontificat, în care a încercat să schimbe mecanismele unei Biserici prea centralizate în Curia Romană, să combată abuzurile acesteia și să își schimbe limbajul pentru a vorbi despre milă și despre cei din urmă. Doar timpu