Pașii pentru alegerea succesorului Papei Francisc

Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare, relatează Reuters.
Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.
Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de 'sede vacante' (scaunul gol).
El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint.
Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile.
De asemenea, ei se asigură că 'Inelul Pescarului' și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.
Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.
FUNERLII PAPALE
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024.
Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.
De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.
CONCLAVUL
Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.
Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.
În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.
Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.
De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.
Cuvântul conclav provine din latinescul 'cu cheie'. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.
În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.
Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.
O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.
'HABEMUS PAPAM'
Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.
Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.
Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.
Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață 'Habemus Papam' (Avem un Papă).
Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca pontif. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Rubio nu vede o soluție militară la războiul din #Ucraina și spune că Trump dorește să pună capăt conflictului
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat joi că nu există o soluție militară la războiul din Ucraina, dar că o soluție va veni pe canale diplomatice, și a adăugat că președintele american Donald Trump dorește să vadă conflictul încheiat, informează EFE. 'Nu există o soluție militară la conflictul dintre Rusia și Ucraina. Ac
Prim-ministrul Pakistanului propune Indiei un dialog cuprinzător pe marginea disputelor bilaterale
Primul ministru pakistanez, Shehbaz Sharif, a invitat India să mențină un 'dialog integral' cu privire la disputele bilaterale, inclusiv cele legate de suveranitatea Kashmirului și de Tratatul Apelor Indusului din 1960, suspendat unilateral în aprilie de New Delhi, în contextul recentei escaladări a tensiunilor între cele două puteri nuclear
Negocieri ruso-ucrainene: Ucraina: Trump anunță că ar putea călători vineri în Turcia 'dacă ar fi oportun'
Președintele american Donald Trump a declarat joi, la Doha, că va participa vineri la negocierile dintre Rusia și Ucraina în Turcia 'dacă ar fi oportun', informează Reuters. 'Mă gândeam să merg, dar este foarte dificil... Dacă s-ar întâmpla ceva, aș merge vineri, dacă ar fi oportun', a afirmat Trump la un mic dej
Mark Rutte consideră că mingea este în terenul Rusiei pentru a negocia pacea în #Ucraina
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că mingea este în terenul Rusiei când vine vorba de negocierea încheierii războiului din Ucraina, informează EFE și AFP. 'Mingea este, în mod clar, acum în terenul Rusiei', a declarat politicianul olandez la sosirea la reuniunea informală a miniștrilor
Delegația rusă a sosit la Istanbul pentru negocieri cu #Ucraina (presa de stat)
Delegația rusă a sosit la Istanbul, în Turcia, pentru negocieri cu Ucraina, au relatat joi agențiile de stat ruse Ria Novosti și TASS, citate de AFP. 'Delegația rusă a aterizat' la Istanbul, a declarat o sursă citată de Ria Novosti. Agenția dpa citează Interfax care a relatat că avionul delegației ruse a aterizat p
Estonia a încercat să rețină o navă a 'flotei din umbră' a Rusiei în Marea Baltică
Marina estoniană a declarat că a încercat marți să rețină un petrolier ce se îndrepta spre Rusia, aflat sub sancțiunile Marii Britanii, susținând că acesta naviga ilegal fără pavilion, dar nu l-a abordat când acesta a refuzat să coopereze, escortându-l în schimb în apele rusești, informează joi Reuters.
China suspendă unele măsuri netarifare luate împotriva unor entități americane după 'armistițiul' tarifar
Ministerul Comerțului din China a anunțat miercuri seară suspendarea temporară a unora din măsurile netarifare luate împotriva a 17 entități americane pe care le adăugase pe lista entităților nesigure în aprilie și a 28 de entități adăugate pe lista de control al exporturilor, transmite joi EFE. Potrivit ministerului, suspendarea v
O fundație umanitară anunță că intenționează să distribuie ajutoare în Gaza până la sfârșitul lunii mai
Fundația umanitară din Gaza (GHF) a anunțat miercuri că intenționează să înceapă distribuirea de ajutoare în Fâșia Gaza până la sfârșitul lunii mai, relatează AFP. Aceasta survine după 'discuții cu oficiali israelieni care vizează permiterea furnizării unui ajutor tranzitoriu către Gaza', a indicat fundați
Gaza: Foști ostatici cer premierului Netanyahu și președintelui Trump un acord pentru eliberarea tuturor ostaticilor
Peste 65 de persoane eliberate după ce au fost răpite în atacurile din 7 octombrie 2023 i-au cerut miercuri premierului israelian Benjamin Netanyahu și președintelui american Donald Trump să găsească o soluție negociată pentru a obține eliberarea tuturor ostaticilor încă deținuți în Gaza, relatează AFP. 'Numai revenirea i
Negocieri la Istanbul: Kremlinul prezintă delegația, fără Putin
Kremlinul a anunțat miercuri membrii delegației care se vor deplasa joi la Istanbul pentru negocieri directe cu ucrainenii, fără a menționa numele președintelui Vladimir Putin, care a fost invitat să se deplaseze acolo de omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP. Delegația rusă va fi condusă de consilierul prezidențial Vladimir
#Ucraina este pregatită pentru 'orice formă de negocieri' pentru a pune capăt războiului (Zelenski)
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că este pregătit pentru 'orice formă de negocieri' pentru a pune capăt războiului cu Rusia și a afirmat că va decide asupra 'măsurilor care trebuie luate' atunci când va ști cine va reprezenta Moscova la discuțiile prevăzute joi la Istanbul, relatează AFP. '
Investiție militară de 38 de miliarde de dolari convenită în timpul vizitei lui Trump în Qatar
SUA și Qatar au semnat miercuri un memorandum pentru o 'potențială investiție' de 38 de miliarde de dolari în capacități de apărare și securitate maritimă pentru statul din Golf, înțelegere care include costuri comune pentru baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază militară americană în Orientul Mijlociu, relatează agenția EFE.
Lituania impune sancțiuni împotriva liderului politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik
Lituania a anunțat miercuri că a impus sancțiuni împotriva liderului politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, căutat de justiția din țara sa, unde este acuzat că a încălcat Constituția, informează AFP. Ministerul Afacerilor Externe lituanian a explicat pentru AFP într-un comunicat că aceste măsuri au fost luate de
Austriacul Johannes Hahn, desemnat emisar special al Comisiei Europene pentru problema cipriotă
Comisia Europeană l-a desemnat miercuri pe fostul comisar european Johannes Hahn drept emisar special al executivului comunitar pentru problema cipriotă, relatează Politico. Hahn, fost comisar european din partea Austriei, va fi subordonat direct președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. El va contribui la procesul de soluționare a
Consiliul Europei inițiază crearea unui tribunal special pentru #Ucraina care va încerca să îi judece pe ruși
Consiliul Europei a lansat miercuri procesul de creare a unui așa-numit Tribunal Special pentru Ucraina, care urmărește judecarea responsabililor ruși pentru invazia lansată în 2022, relatează agenția EFE. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care și-a desfășurat reuniunea anuală la Luxemburg, l-a însărcinat pe secretarul