Odată cu moartea Papei Francisc, anunțată luni de Vatican, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare, relatează Reuters.

Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.

Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de 'sede vacante' (scaunul gol).

El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint.

Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile.

De asemenea, ei se asigură că 'Inelul Pescarului' și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.

Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta.

Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.

Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.


FUNERLII PAPALE

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024.

Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.

De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.


CONCLAVUL

Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă.

Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.

În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.

Conclavul are loc în Capela Sixtină. Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.

De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.

Cuvântul conclav provine din latinescul 'cu cheie'. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.

În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile.

Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi.

O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.


'HABEMUS PAPAM'

Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou.

Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.

Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.

Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață 'Habemus Papam' (Avem un Papă).

Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca pontif. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)