Plante care cresc din nou pe un teren carbonizat: acest spectacol ilustrează rezilienţa savanei braziliene, Cerrado, care este totuşi din ce în ce mai mult pusă la încercare de incendiile de vegetaţie, informează AFP.

În Parcul Naţional Brasilia, solul şi trunchiurile carbonizate ale unor copaci stau mărturie pentru un incendiu care a cuprins 1.470 de hectare în luna septembrie în acest sanctuar al biodiversităţii.

Capitala ţării, Brasilia, se confrunta pe atunci cu o secetă istorică, înregistrând 169 de zile fără nicio picătură de ploaie - un record.

Însă este departe de a fi un caz izolat. Anul 2024 este deja cel mai catastrofal din ultimul deceniu în ceea ce priveşte incendiile de vegetaţie, cu peste 240.000 de focare înregistrate în Brazilia.

Cauzate în majoritatea lor de acţiunile oamenilor, aceste incendii s-au propagat mai uşor în 2024 din cauza secetei extreme care este asociată, potrivit experţilor, cu schimbările climatice.

Însă Cerrado, cea mai bogată savană din lume prin prisma biodiversităţii, situată în sud-estul Amazoniei, este înzestrată cu mecanisme naturale care îi permit să reziste în faţa flăcărilor şi a temperaturilor ridicate.

"Cu capul în jos"

"Cerrado este o pădure cu capul în jos, o vedem foarte puţin pentru că se află sub picioarele noastre", a declarat Keiko Pellizzaro, directoarea pentru parcurile naţionale braziliene din cadrul Institutului Chico Mendes pentru conservarea biodiversităţii (ICMBio), un organism public.

Solul este "ca un burete", iar sub pământ, un sistem de rădăcini foarte profunde permite "pomparea" apei subterane, "inclusiv în timpul unei secete extreme".

La suprafaţă, scoarţa groasă a copacilor acţionează ca "o izolaţie termică", a declarat Isabel Schmidt, profesoară de ecologie la Universitatea Brasilia.

Vegetaţia poate astfel să supravieţuiască chiar şi dacă temperatura ajunge la 800 de grade Celsius din cauza flăcărilor.

Regenerare

La doar o lună după acele incendii, în urma primelor ploi, ierburi şi mici plante încep să crească din nou printre cioturi, iar copacii carbonizaţi îşi recapătă frunzele în Parcul Naţional Brasilia, o rezervaţie cu o suprafaţă de peste 40.000 de hectare.

"Chiar dacă nu ar fi plouat, tot am fi văzut o anumită rezilienţă", a dat asigurări Keiko Pellizzaro.

"Sunt uimită de această capacitate de regenerare", a declarat Priscila Erthal Risi, o voluntară de 48 de ani care participă la o operaţiune întreprinsă de ICMBio pentru ecologizarea parcului natural.

Ea seamănă seminţele unor plante autohtone, cum ar fi coada măgarului, şi ale unor arbori, precum Magonia pubescens.

Incendiul din Parcul Naţional Brasilia face obiectul unei anchete a poliţiei. La fel ca în cazul majorităţii incendiilor de vegetaţie din Brazilia, la originea acestuia este bănuită "o mână criminală", pentru a face loc câmpurilor agricole şi păşunilor.

Vegetaţia din Cerrado este obişnuită să se regenereze după incendii sporadice provocate de fulgere, a explicat Isabel Schmidt.

Dar, avertizează ea, dacă seceta extremă devine mai frecventă, acest lucru ar putea pune la încercare limitele de rezilienţă ale acestui biom (o arie geografică vastă care împărtăşeşte o climă, o faună şi o floră similare).

"Rezistenţa plantelor şi animalelor la foc a fost dobândită de-a lungul a milioane de ani, însă schimbările climatice sunt observate pe parcursul a zeci de ani. Niciun organism viu nu se poate adapta atât de rapid", a deplâns ea.

În pericol

Mai puţin celebră decât Amazonia sau Pantanal, biomurile cu care se învecinează, savana Cerrado este supranumită "Leagănul apelor" deoarece izvoarele sale alimentează importante fluvii şi straturi acvifere din America de Sud.

Însă Cerrado este în pericol: potrivit oamenilor de ştiinţă, sezonul ploios începe din ce în ce mai târziu, iar precipitaţiile au scăzut în medie cu 8% în ultimele trei decenii, reducând debitul râurilor cu 15%.

Isabel Schmidt recomandă incendii controlate pentru a curăţa vegetaţia şi a limita astfel răspândirea incendiilor nedorite.

Însă dacă situaţia va continua să se înrăutăţească, "un număr mare de ecosisteme mai sensibile ar putea să nu se mai regenereze", a avertizat ea. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Ana Alecu, editor online: Ady Ivaşcu)