Liderii lumii se reunesc la Nisa începând de duminică pentru a discuta despre 'urgența' globală care amenință oceanele. Cu această ocazie, AFP a publicat un articol dedicat celor mai importante aspecte ale acestei conferințe organizate de ONU.

ONG-urile și micile state insulare speră că acest summit, care va începe luni pe Coasta de Azur, va merge dincolo de simple discursuri rostite pe o serie de teme de mare actualitate.

Arii marine (puțin) protejate

Crearea unor noi arii marine protejate (AMP) ar trebui să fie anunțată la Nisa de mai multe guverne, ceea ce ar putea să ducă la atingerea pragului de protecție de 10% la nivel mondial (contra 8,63% în prezent), potrivit cabinetului ministrului francez pentru Tranziție ecologică, Agnes Pannier-Runacher.

Comunitatea internațională și-a fixat un obiectiv de protecție de 30% până în anul 2030 (obiectivul '30x30'). Dar, în ritmul actual, acest obiectiv nu va fi atins înainte de anul 2107, potrivit organizației ecologiste Greenpeace.

Dincolo de aspectul cantitativ, protecția trebuie să fie, de asemenea, de mai bună calitate, au estimat ONG-urile, întrucât multe țări nu impun practic nicio regulă în perimetrele parcurilor lor marine, autorizând, de exemplu, pescuitul cu trauler la mare adâncime, o practică de pescuit considerată distrugătoare.

La nivel mondial, doar 2,7% din oceane beneficiază de niveluri de protecție mai mari, un procent care este de doar 0,1% în cazul apelor costiere ale Franței metropolitane.

Mare liberă

Unul dintre punctele-cheie pentru atingerea obiectivului '30x30' este ratificarea Tratatului privind mările libere, semnat de 110 state în 2023, care ar trebui să asigure o mai bună protecție a viețuitoarelor marine în apele internaționale (dincolo de 200 de mile marine - 370 de kilometri - de țărm).

Până în prezent, 32 de țări și Uniunea Europeană l-au ratificat și altele ar putea să facă acest lucru săptămâna viitoare, în contextul în care Franța spera să reunească la Nisa 60 de țări semnatare pentru a permite intrarea în vigoare a tratatului încă din anul 2026. Autoritățile de la Paris speră de acum să atingă acest număr până la sfârșitul anului 2025.

Exploatarea abisurilor oceanice

Franța ar trebui să profite de acest summit pentru a încerca să convingă un număr mai mare de țări să se alăture coaliției favorabile unui moratoriu privind exploatarea marilor funduri marine, din care fac parte doar 33 de state în prezent.

O lărgire a acestei alianțe i-ar trimite un semnal președintelui american Donald Trump, care a decis unilateral să autorizeze această practică în apele internaționale din Oceanul Pacific.

De asemenea, orice anunț pe această temă va fi monitorizat cu mare atenție odată cu apropierea următoarei reuniuni, în iulie, a Autorității Internaționale a Fundurilor Marine (AIFM), care lucrează de mai mulți ani la elaborarea unui cod minier. Acest text trebuie să stabilească regulile de extracție comercială a minereurilor mult râvnite pentru tranziția energetică, protejând în același timp fundurile marine, clasificate ca fiind 'bunuri comune ale omenirii'.

Acțiuni, nu cuvinte

În încheierea summitului, țările vor adopta Declarația de la Nisa, un text de opt pagini, negociat de mai multe luni, care îndeamnă la 'o acțiune urgentă' în privința oceanelor, dar care nu are un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.

'Cuvinte frumoase', dar 'o cochilie goală', a criticat organizația Greenpeace, în timp ce ambasadorul francez pentru oceane, Olivier Poivre d'Arvor, a lăudat declarația spunând că aceasta este 'mult mai ambițioasă' decât cea emisă la finalul precedentei conferințe pentru oceane, organizată la Lisabona, în 2022.

'Declarația finală nu este cu adevărat singurul rezultat. De fapt, este mult mai important ca guvernele să se angajeze și să vină aici pentru a spune ceea ce ele cred, în mod individual', a spus Peter Haugan, director pentru politici de mediu în cadrul Institutului de Cercertare Marină din Norvegia.

Banii contează

Protejarea oceanului planetar este 'cel mai slab finanțat' dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă formulate de Organizația Națiunilor Unite (ONU), potrivit proiectului Declarației de la Nisa.

Pentru a acoperi această întârziere, statele trebuie să pună bani pe masă, consideră Pauli Merriman de la WWF.

'Ceea ce ne lipsesc încă sunt ambiția, finanțarea și punerea în aplicare, care sunt necesare pentru a reduce decalajul... Nu este suficient ca guvernele să se prezinte la Nisa cu bune intenții', a declarat ea în fața jurnaliștilor.

Este nevoie de aproximativ 175 de miliarde de dolari (153 de miliarde de euro) pe an pentru a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă a oceanelor până în 2030, potrivit unui raport din 2022 al Forumului Economic Mondial, care a precizat că, între anii 2015 și 2019, a fost investită o sumă de doar aproape 10 miliarde de dolari în total. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: unocnice2025.org