Mizele Summitului Oceanelor de la Nisa: Bani, zone de mare adâncime și parcuri marine
Liderii lumii se reunesc la Nisa începând de duminică pentru a discuta despre 'urgența' globală care amenință oceanele. Cu această ocazie, AFP a publicat un articol dedicat celor mai importante aspecte ale acestei conferințe organizate de ONU.
ONG-urile și micile state insulare speră că acest summit, care va începe luni pe Coasta de Azur, va merge dincolo de simple discursuri rostite pe o serie de teme de mare actualitate.
Arii marine (puțin) protejate
Crearea unor noi arii marine protejate (AMP) ar trebui să fie anunțată la Nisa de mai multe guverne, ceea ce ar putea să ducă la atingerea pragului de protecție de 10% la nivel mondial (contra 8,63% în prezent), potrivit cabinetului ministrului francez pentru Tranziție ecologică, Agnes Pannier-Runacher.
Comunitatea internațională și-a fixat un obiectiv de protecție de 30% până în anul 2030 (obiectivul '30x30'). Dar, în ritmul actual, acest obiectiv nu va fi atins înainte de anul 2107, potrivit organizației ecologiste Greenpeace.
Dincolo de aspectul cantitativ, protecția trebuie să fie, de asemenea, de mai bună calitate, au estimat ONG-urile, întrucât multe țări nu impun practic nicio regulă în perimetrele parcurilor lor marine, autorizând, de exemplu, pescuitul cu trauler la mare adâncime, o practică de pescuit considerată distrugătoare.
La nivel mondial, doar 2,7% din oceane beneficiază de niveluri de protecție mai mari, un procent care este de doar 0,1% în cazul apelor costiere ale Franței metropolitane.
Mare liberă
Unul dintre punctele-cheie pentru atingerea obiectivului '30x30' este ratificarea Tratatului privind mările libere, semnat de 110 state în 2023, care ar trebui să asigure o mai bună protecție a viețuitoarelor marine în apele internaționale (dincolo de 200 de mile marine - 370 de kilometri - de țărm).
Până în prezent, 32 de țări și Uniunea Europeană l-au ratificat și altele ar putea să facă acest lucru săptămâna viitoare, în contextul în care Franța spera să reunească la Nisa 60 de țări semnatare pentru a permite intrarea în vigoare a tratatului încă din anul 2026. Autoritățile de la Paris speră de acum să atingă acest număr până la sfârșitul anului 2025.
Exploatarea abisurilor oceanice
Franța ar trebui să profite de acest summit pentru a încerca să convingă un număr mai mare de țări să se alăture coaliției favorabile unui moratoriu privind exploatarea marilor funduri marine, din care fac parte doar 33 de state în prezent.
O lărgire a acestei alianțe i-ar trimite un semnal președintelui american Donald Trump, care a decis unilateral să autorizeze această practică în apele internaționale din Oceanul Pacific.
De asemenea, orice anunț pe această temă va fi monitorizat cu mare atenție odată cu apropierea următoarei reuniuni, în iulie, a Autorității Internaționale a Fundurilor Marine (AIFM), care lucrează de mai mulți ani la elaborarea unui cod minier. Acest text trebuie să stabilească regulile de extracție comercială a minereurilor mult râvnite pentru tranziția energetică, protejând în același timp fundurile marine, clasificate ca fiind 'bunuri comune ale omenirii'.
Acțiuni, nu cuvinte
În încheierea summitului, țările vor adopta Declarația de la Nisa, un text de opt pagini, negociat de mai multe luni, care îndeamnă la 'o acțiune urgentă' în privința oceanelor, dar care nu are un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
'Cuvinte frumoase', dar 'o cochilie goală', a criticat organizația Greenpeace, în timp ce ambasadorul francez pentru oceane, Olivier Poivre d'Arvor, a lăudat declarația spunând că aceasta este 'mult mai ambițioasă' decât cea emisă la finalul precedentei conferințe pentru oceane, organizată la Lisabona, în 2022.
'Declarația finală nu este cu adevărat singurul rezultat. De fapt, este mult mai important ca guvernele să se angajeze și să vină aici pentru a spune ceea ce ele cred, în mod individual', a spus Peter Haugan, director pentru politici de mediu în cadrul Institutului de Cercertare Marină din Norvegia.
Banii contează
Protejarea oceanului planetar este 'cel mai slab finanțat' dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă formulate de Organizația Națiunilor Unite (ONU), potrivit proiectului Declarației de la Nisa.
Pentru a acoperi această întârziere, statele trebuie să pună bani pe masă, consideră Pauli Merriman de la WWF.
'Ceea ce ne lipsesc încă sunt ambiția, finanțarea și punerea în aplicare, care sunt necesare pentru a reduce decalajul... Nu este suficient ca guvernele să se prezinte la Nisa cu bune intenții', a declarat ea în fața jurnaliștilor.
Este nevoie de aproximativ 175 de miliarde de dolari (153 de miliarde de euro) pe an pentru a atinge obiectivul de dezvoltare durabilă a oceanelor până în 2030, potrivit unui raport din 2022 al Forumului Economic Mondial, care a precizat că, între anii 2015 și 2019, a fost investită o sumă de doar aproape 10 miliarde de dolari în total. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Sursa foto: unocnice2025.org
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bilanțul inundațiilor din Thailanda urcă la 60 de morți; meteorologii au emis noi alerte de furtună
Bilanțul inundațiilor din Thailanda a crescut la 60 de morți, conform datelor anunțate miercuri dimineață de Departamentul pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, citat de agenția de presă Xinhua. Inundațiile persistă la Bangkok și în alte 27 de provincii, aproximativ 1,15 milioane de gospodării fiind afectate în prezent, a p
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs la Aleneva, Alaska (USGS)
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți la Aleneva, Alaska, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), potrivit Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS. USGS a raportat inițial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu ,editor onlin
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir