Conferinţa ONU privind biodiversitatea (COP16), în curs de desfăşurare la Cali, în Columbia, a reuşit deja să pună criza naturii pe "picior de egalitate" cu criza climatică, a salutat preşedintele acesteia într-un interviu acordat AFP, făcând apel la ţările bogate să-şi sporească ajutorul financiar pentru restul lumii.

"Am atins deja un prim obiectiv, care a fost să ridicăm profilul politic al COP privind biodiversitatea (...), să-l punem pe picior de egalitate cu problema climei", a declarat Susana Muhamad, preşedintele columbian al COP16 pentru biodiversitate, cel mai mare organizat vreodată, cu o prezenţă de 23.000 de persoane.

A 16-a conferinţă a ONU privind biodiversitatea se desfăşoară cu un an înainte de COP30 pe tema climei, care va avea loc tot în America Latină, în Brazilia, ţară vecină foarte influentă în negocierile de la Cali.

COP privind biodiversitatea au rămas mult timp în umbra conferinţelor climatice, în pofida apelurilor repetate formulate de oamenii de ştiinţă şi de societatea civilă de a conduce lupta împotriva acestor două crize care ameninţă planeta şi prosperitatea umanităţii.

Însă Acordul Kunming-Montreal, care a stabilit la COP15 o foaie de parcurs globală pentru a stopa distrugerea naturii până în 2030, a început să schimbe situaţia. Unul dintre textele aflate în curs de negociere la Cali vizează conectarea lucrărilor din cadrul diferitelor COP, în special prin asigurarea faptului că lupta împotriva încălzirii globale nu se face în detrimentul florei şi faunei.

Lucrările COP16, responsabilă cu stimularea implementării timide a obiectivelor pentru 2030 printr-o serie de decizii până la 1 noiembrie, se poticnesc totuşi din cauza impasului financiar recurent dintre Nord şi Sud.

Ţările în curs de dezvoltare solicită crearea unui nou fond autonom pentru a primi ajutorul datorat de ţările bogate pentru biodiversitate. Ele sunt nemulţumite de mecanismul financiar creat la COP15, pe care îl consideră dificil de accesat şi prea influenţat în guvernanţa sa de către ţările bogate.

Acest "fond-cadru mondial pentru biodiversitate", o subdiviziune a Fondului Global de Mediu (GEF), este cu siguranţă o soluţie "temporară", dar are meritul de a fi "operaţional", a declarat Susana Muhamad, responsabilă cu deblocarea negocierilor până la 1 noiembrie.

La COP15, "nu am decis doar să creăm acest fond, ci l-am creat - el este operaţional, distribuie resurse", a subliniat ea.

El "are nevoie însă de mai multe fonduri" şi "am spus întotdeauna că este o soluţie temporară", a adăugat ministrul columbian al Mediului, făcând apel la o reformă a GEF şi a sistemului financiar mondial.

Pentru a derula negocierile, "ar fi util ca ţările dezvoltate să îşi multiplice mesajele care indică faptul că vor atinge obiectivul de finanţare a dezvoltării", a spus ea.

Fondul cadru a primit până în prezent doar aproximativ 250 de milioane de dolari. Iar miile de participanţi la COP16, care asudă între două săli de negocieri, în atmosfera tropicală a centrului de conferinţe, discută pe tema zvonurilor despre anunţurile de donaţii din ţările bogate, notează AFP.

La COP15, ţările dezvoltate s-au angajat să ofere 20 de miliarde de dolari pe an pentru biodiversitate până în 2025 şi 30 de miliarde de dolari până în 2030.

În 2022, se ajunsese la 15,4 miliarde, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Chiar dacă cea mai mare parte a ajutorului din ţările bogate nu trece prin acest fond tânăr, el are o importanţă simbolică crucială pentru ţările în curs de dezvoltare.

Preşedintele COP16 a cerut ţărilor să depăşească "tensiunile" şi să nu "piardă ocazia" de a ajunge la acorduri pentru a salva natura înainte de a fi prea târziu.

"Toate ingredientele pentru supă sunt acolo şi putem lua două decizii: începem să gătim sau spunem că avem nevoie de mai multe ingrediente", a declarat Muhamad, intervievată de AFP într-o sală în care conduce consultări bilaterale cu ţările.

Cea de-a 16-a conferinţă a părţilor Naţiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16), la care participă delegaţii din cele 196 de ţări membre (fără SUA) ai Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Diversitatea Biologică (CBD), se desfăşoară în oraşul columbian Cali în perioada 21 octombrie - 1 noiembrie. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)