Ploile şi vânturile aduse de uraganul Helene, care a devastat sud-estul Statelor Unite la sfârşitul lunii septembrie şi a lăsat în urma sa peste 230 de morţi, au fost cu aproximativ 10% mai intense din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui studiu realizat de o reţea ştiinţifică de referinţă, publicat miercuri, informează AFP.

Chiar dacă acest procent de 10% "poate părea relativ mic, este foarte important de subliniat (...) că o mică schimbare în ceea ce priveşte pericolul poate duce la o schimbare mare în ceea ce priveşte impactul şi pagubele", a subliniat Friederike Otto, care conduce reţeaua World Weather Attribution (WWA).

Această cercetare arată, de asemenea, că energiile fosile - principala cauză a încălzirii planetei - au făcut ca uragane precum Helene să fie de 2,5 ori mai probabile în această regiune.

Cu alte cuvinte, în loc să fie aşteptate la fiecare 130 de ani, acum este probabil ca uraganele să apară în medie la fiecare 53 de ani.

Pentru a studia uraganul Helene, oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe trei aspecte distincte: precipitaţiile, vânturile şi temperatura apei din Golful Mexic - un factor esenţial în formarea sa.

"Toate aspectele acestui eveniment au fost amplificate de schimbările climatice în grade diferite", a declarat într-o conferinţă de presă Ben Clarke, coautor al studiului şi cercetător la Imperial College din Londra.

"Şi vom asista la alte fenomene de acest tip pe măsură ce planeta continuă să se încălzească", a adăugat el.

Studiul este făcut public în contextul în care statul american Florida se pregăteşte pentru sosirea unui nou uragan major, Milton, aşteptat miercuri, la doar zece zile după ce a fost lovit de uraganul Helene.

- Distrugătoare -

Helene a atins uscatul pe 26 septembrie în nord-vestul Floridei, cu vânturi de 225 km/h. Uraganul s-a deplasat apoi spre nord, declanşând ploi torenţiale în mai multe state, în special în Carolina de Nord, unde a provocat cele mai multe victime.

Autorii studiului au subliniat acest risc tot mai mare, dincolo de zonele de coastă.

Helene "a fost atât de puternic" încât pierderea acestei energii a necesitat timp, dar uraganul "se deplasa rapid (...) astfel încât a putut să pătrundă rapid în interiorul continentului", a explicat Bernadette Woods Placky, meteorolog la ONG-ul Climate Central.

WWA evaluează regulat legătura dintre evenimentele meteorologice extreme din întreaga lume şi dereglările climatice. Studiul de faţă a fost realizat de oameni de ştiinţă din Statele Unite, Regatul Unit, Suedia şi Ţările de Jos.

Aceştia s-au bazat pe trei metode pentru a studia cele trei aspecte alese.

Pentru precipitaţii, ei au folosit o abordare bazată atât pe observaţii, cât şi pe modele climatice, diferenţiind două regiuni: munţii Apalaşi din interiorul continentului şi zonele de coastă, în special din Florida.

În ambele cazuri, conform studiului, precipitaţiile s-au amplificat cu 10% din cauza încălzirii climatice, care crescuse deja cu 1,3 grade Celsius faţă de era preindustrială.

În ceea ce priveşte vânturile, deosebit de dificil de studiat pentru evenimente atât de scurte, abordarea aleasă utilizează date privind uraganele începând de la 1900.

Rezultatul: vânturile uraganului Helene au fost cu 11% mai puternice - adică cu 21 km/h - din cauza schimbărilor climatice, concluzionează studiul.

În cele din urmă, cercetătorii au analizat temperatura apei din Golful Mexic, unde s-a format Helene, care era cu circa 2 grade Celsius peste normal.

Această temperatură record a devenit de 200 până la 500 de ori mai probabilă din cauza schimbărilor climatice, susţin oamenii de ştiinţă.

Ori, oceanele mai calde eliberează mai mulţi vapori de apă, ceea ce furnizează energie suplimentară furtunilor.

"Dacă oamenii continuă să ardă combustibili fosili, Statele Unite se vor confrunta cu uragane şi mai distrugătoare", a avertizat Ben Clarke.AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Irina Giurgiu)