Federația 'Solidaritatea Sanitară' protestează astăzi la Palatul Cotroceni

Reprezentanții Federației 'Solidaritatea Sanitară' din România participă astăzi la protestul ce se va desfășura la Palatului Cotroceni, începând cu ora 11.00. Protestatarii solicită respectarea regulilor de dialog social și a drepturilor angajaților din sănătate.

Locul protestului are în vedere rolul de mediator al Președintelui României, măsura în care este respectat acest rol fiind vizibilă în structura reprezentării cetățenilor la discuțiile de la Cotroceni. Comportamentul Președintelui României dă tonul modului în care restul instituțiilor statului se raportează la dialogul social, începutul mandatului sugerând riscul de a rata obligația respectării acestei valori sociale esențiale. Experiența ne-a demonstrat că încălcării normelor de dialog social îi este aplicabilă regula 'ce se decide fără noi se decide împotriva noastră'. Dialogul social este menit să ofere decidenților o priză la realitățile sistemului, evitând riscul unei redundanțe a măsurilor de austeritate în sănătate.

Din cauza celebrei 'ordonanțe trenulețul', angajații din sănătate deja sunt afectați de austeritate: ei suportă reducerea veniturilor salariale reale determinată de inflație și efectele refuzului de acordare a unor drepturi legale. Impactul negativ este unul semnificativ, fiind evidențiat și de datele furnizate de INS: în luna martie câștigul salarial mediu net în sănătate a fost de 5422 lei, cu 269 lei mai mic decât câștigul salarial mediu net pe total economie (5691 lei), în condițiile în care sistemul public de sănătate are cea mai mare pondere a angajaților care participă la asigurarea continuității activității medicale și lucrează în diferite condiții de muncă. Cu alte cuvinte, deși angajații din sănătate lucrează în cea mai mare măsură în ture, în zilele libere și de sărbători legale, în condiții de muncă deosebit de periculoase, vătămătoare, periculoase etc. (având totodată și cea mai mare pondere a numărului de profesioniști cu cel mai mare nivel de pregătire), au venitul mediu sub nivelul venitului mediu pe economie.

De asemenea, participarea reprezentanților FSSR la discuțiile privind măsurile de austeritate are în vedere posibilitatea de conștientizare a decidenților asupra efectelor pe care le au diferitele măsuri ce urmează a fi adoptate. Din cauza specificului activității lor, profesioniștii din sănătate riscă să fie loviți de ambele direcții de restructurare financiară, unii fiind victimele cumulării impactului negativ. În măsura în care reducerea cheltuielilor implică reducerea unor drepturi de natură salarială, aceasta ar afecta suplimentar toți angajații din sănătate. În același timp însă, creșterea nivelului impozitării (impozitul progresiv, 'taxa de solidaritate' ..) ar determina pierderi ale veniturilor salariale pentru angajații care participă la asigurarea continuității serviciilor medicale (angajații care lucrează în ture, în zilele libere, în condiții de muncă deosebit de periculoase etc.), nivelul maxim înregistrându-se la cei care sunt de acord să lucreze în cadrul celui de-al doilea CIM.

Creșterea nivelului taxării celor care depășesc un anumit nivel al veniturilor deoarece muncesc suplimentar sau acceptă să lucreze în cadrul unor condiții de muncă anormale și a unui program atipic va amplifica reducerea numărului angajaților care sunt dispuși să facă asta, afectând grav capacitatea sistemului public de sănătate de asigurare a continuității serviciilor medicale.

Impactul negativ asupra capacității de asigurare a continuității serviciilor medicale ar fi dus către o zonă de dezastru de una dintre propunerile aflate pe traseul legislativ: limitarea la 30% din salarialul de bază a sporurilor pentru fiecare dintre angajați. În condițiile în care doar bonusul pentru asigurarea continuității depășește acest nivel este evident că prin această măsură sistemul public de sănătate riscă să intre în colaps, tot ceea ce înseamnă asigurarea continuității actului medical - gărzile medicilor, turele/ sporul pentru zile nelucrătoare al asistentelor medicale, infirmierelor etc. - devenind imposibil de recompensat.

A discuta despre măsuri suplimentare de austeritate salarială în Sănătate, în condițiile în care sistemul sanitar public se află într-o concurență din ce în ce mai acerbă cu sistemele sanitare occidentale (și, în ultima perioadă, cu sistemul privat) în privința resursei umane, reprezintă o dovadă de neînțelegere a realității cu care se confruntă sectorul public de sănătate.

Întrucât sistemul sanitar public este un sistem al serviciilor, în aceste tipuri de sisteme cea mai importantă resursă fiind resursa umană, viitorul guvern trebuie să dea dovadă că a înțeles prioritatea rezolvării principalelor probleme ale salarizării, care sunt de fapt și revendicările Federației 'Solidaritatea Sanitară' pentru care protestăm astăzi:

Reașezarea sistemului de salarizare conform proiectului de lege pe care FSSR l-a negociat împreună cu Ministerul Sănătății, eliminând astfel inechitățile salariale.

Acordarea recompenselor salariale (sporurilor) ce privesc condițiile de muncă, prin raportare la salariul de bază actual.

Acordarea recompenselor salariale (sporurilor) aferente asigurării continuității serviciilor medicale (ture, gărzi, zile nelucrătoare), prin raportare la salariul de bază actual;

Actualizarea indemnizației de hrană la nivelul actualului salariu minim de 4050 lei.

Federația 'Solidaritatea Sanitară' va participa la pichetarea de astăzi de la Palatul Cotroceni în calitate de organizație membră a CNS Cartel ALFA.

Comitetul Director