Căldura a rămas noua normă în vigoare la nivel mondial în luna mai 2025, atât pe uscat, cât și în mări, în contextul în care multe dintre ele au continuat să înregistreze temperaturi 'neobișnuit de ridicate', așa cum se întâmplă de mai bine de doi ani, informează AFP.

Chiar dacă a coborât sub pragul de 1,5°C de încălzire în raport cu era preindustrială, luna mai 2025 a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni mai din istoria înregistrărilor meteorologice, situându-se imediat după luna mai 2024, conform observatorului european Copernicus.

Luna mai 2025 a fost marcată de o temperatură medie de 15,79°C, cu 0,12°C mai scăzută decât recordul stabilit în urmă cu un an, dar ușor mai caldă decât luna mai 2020, care se află pe locul al treilea în acest clasament.

Același lucru este valabil și pentru oceane: cu o temperatură la suprafață de 20,79°C, mai 2025 a fost, de asemenea, a doua lună mai prin prisma căldurii din istoria recentă, fiind depășită doar de luna mai 2024. Însă aceste temperaturi au rămas 'neobișnuit de ridicate' în multe mări și bazine oceanice, potrivit serviciului Copernicus.

'Zone extinse din nord-estul Atlanticului de Nord, care s-au confruntat cu valuri de căldură marină, au înregistrat temperaturi de suprafață record pentru această lună. Cea mai mare parte a Mării Mediterane a fost mult mai caldă decât media', au observat experții.

Sănătatea oceanelor se află în centrul atenției la cea de-a treia ediție a Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind Oceanele (UNOC), care are loc în prezent la Nisa.

Episoadele de caniculă marină pot duce la migrarea și mortalitatea în masă a speciilor, la degradarea ecosistemelor și, de asemenea, la reducerea capacității straturilor oceanice de a se amesteca între ele între zonele de profunzime și de suprafață, împiedicând astfel distribuția nutrienților.

Oceanele, care acoperă 70% din suprafața Pământului, acționează, de asemenea, ca un regulator major al climei terestre. Apele mai calde conduc la uragane și furtuni mai violente, cu distrugerile și inundațiile lor aferente.

Serviciul Copernicus remarcă faptul că primăvara 2025 a fost foarte contrastantă în Europa în ceea ce privește precipitațiile. 'Unele părți ale Europei au înregistrat cele mai scăzute niveluri de precipitații și de umiditate în sol, cel puțin de după 1979', notează experții.

Primăvara din 2025 a doborât mai multe recorduri meteorologice în Regatul Unit, iar o secetă nemaiîntâlnită de zeci de ani a afectat, de asemenea, Danemarca și Țările de Jos timp de mai multe săptămâni, stârnind îngrijorări legate de randamentele agricole și de rezervele de apă.

'Scurt răgaz'

Luna trecută a fost cu 1,40°C peste media anilor 1850-1900, o perioadă care corespunde erei preindustriale, înainte ca utilizarea masivă a combustibililor fosili să încălzească permanent clima terestră.

'Mai 2025 întrerupe o lungă secvență fără precedent de luni calendaristice cu o încălzire de peste 1,5°C', a subliniat Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S): 21 din ultimele 22 de luni au depășit anterior acest prag simbolic, care marchează cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris.

'Acest lucru poate oferi un scurt răgaz planetei noastre, dar este de așteptat ca pragul de 1,5°C să fie depășit din nou în viitorul apropiat din cauza încălzirii continue a sistemului climatic', a subliniat el.

Pe o perioadă de 12 luni (iunie 2024 - mai 2025), încălzirea a atins o creștere de 1,57°C comparativ cu nivelurile preindustriale.

Temperaturile la care se face referire în acordul istoric din 2015 sunt, cu toate acestea, înțelese pe perioade lungi, de obicei o medie de 20 de ani, permițând atenuarea variabilității naturale de la un an la altul. Oamenii de știință consideră că clima actuală s-a încălzit în medie cu cel puțin 1,3°C.

Însă oamenii de știință din cadrul GIEC (Grupul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei) , specialiști mandatați de ONU, prevăd că există șanse de 50% ca până în 2030-2035 clima să se încălzească în medie cu 1,5°C.

Oamenii de știință subliniază importanța limitării pe cât posibil a încălzirii globale, deoarece fiecare fracțiune suplimentară de grad Celsius înseamnă mai multe riscuri, cum ar fi valurile de căldură și distrugerea viețuitoarelor marine.

Limitarea încălzirii globale la 1,5°C în loc de 2°C ar limita în mod semnificativ cele mai catastrofale consecințe ale acesteia, potrivit GIEC. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)