Tratatul internațional privind marea liberă, care se concentrează pe conservarea și utilizarea durabilă a zonelor maritime din afara jurisdicțiilor naționale, beneficiază de acum de sprijin din partea unui număr suficient de țări pentru a intra în vigoare la începutul anului 2026, a declarat luni președintele francez Emmanuel Macron, citat de Reuters.

Luând cuvântul la cea de-a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind oceanele (UNOC3), organizată la Nisa, președintele Macron a declarat că ratificarea tratatului de către 55 de țări a fost finalizată, aproximativ 15 țări sunt în curs de ratificare cu o dată precisă, iar alte 15 state vor fi finaliza ratificarea până la sfârșitul anului în curs, ceea ce înseamnă că cele 60 de ratificări necesare vor fi atinse.

'Acest lucru înseamnă că acest tratat va putea intra în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, ceea ce înseamnă că vom avea, în sfârșit, un cadru internațional pentru a reglementa și a administra marea liberă', a declarat Emmanuel Macron la încheierea primei zile a conferinței, care are loc pentru prima dată la Nisa, în perioada 9-13 iunie.

Tratatul privind marea liberă, adoptat în 2023, ar permite țărilor să înființeze parcuri marine în apele internaționale, care acoperă aproape două treimi din oceanul planetar și care sunt în mare parte nereglementate. Până în prezent, doar aproximativ 1% din apele internaționale, cunoscute sub denumirea de 'mare liberă', au fost protejate.

Tratatul intră în vigoare după ratificarea sa de către 60 de țări.

Odată cu depunerea celei de-a 60-a ratificări, tratatul va intra în vigoare după 120 de zile, pregătind terenul pentru primul cadru global obligatoriu din punct de vedere juridic pentru protejarea biodiversității marine în zonele aflate în afara jurisdicțiilor naționale, potrivit site-ului highseasalliance.org, care urmărește numărul de semnături.

La sfârșitul lunii mai, după ce Uniunea Europeană și șase state membre UE și-au depus ratificarea la ONU, numărul țărilor semnatare a ajuns la 28.

Luni, la deschiderea UNOC3 de la Nisa, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat liderii mondiali să ratifice tratatul.

Antonio Guterres a avertizat că pescuitul ilegal, poluarea cu plastic și creșterea temperaturii mării amenință ecosistemele delicate și oamenii care depind de ele.

'Oceanul este resursa comună supremă. Dar noi îl distrugem', a spus Antonio Guterres, menționând colapsul stocurilor de pește, creșterea nivelului mării și acidificarea oceanelor.

Oceanele constituie, de asemenea, un tampon vital împotriva schimbărilor climatice, absorbind aproximativ 30% din emisiile de CO2 care încălzesc planeta noastră. Dar, pe măsură ce oceanele se încălzesc, apele mai calde distrug ecosistemele marine și amenință capacitatea oceanelor de a absorbi CO2.

Demersul țărilor de a transforma anii de promisiuni într-o protecție semnificativă a oceanelor vine în contextul în care președintele Donald Trump retrage Statele Unite din proiectele climatice și într-o perioadă în care unele guverne europene își slăbesc angajamentele ecologice, încercând să își susțină economiile anemice și să respingă ascensiunea naționaliștilor.

Statele Unite nu au ratificat încă tratatul și nu o vor face în timpul conferinței, a declarat Rebecca Hubbard, directoarea The High Seas Alliance.

'Dacă nu îl ratifică, SUA nu este legată de el. Punerea în aplicare va dura ani întregi, dar este esențial să începem acum și nu vom permite ca absența Statelor Unite să împiedice acest lucru', a adăugat ea.

De asemenea, experții în domeniul oceanelor au profitat de această conferință ca de o oportunitate de a mobiliza investiții pentru economia oceanelor, care se luptă de mult timp să atragă angajamente de finanțare considerabile.

În cadrul unei reuniuni de două zile a bancherilor și investitorilor care a avut loc în Monaco pe durata weekedului trecut, filantropi, investitori privați și bănci publice s-au angajat să aloce 8,7 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani pentru a sprijini o economie albastră regenerabilă și durabilă.

Investițiile în sănătatea oceanelor au totalizat doar 10 miliarde de dolari în perioada 2015-2019, fiind cu mult sub necesarul de 175 de miliarde de dolari pe an, a declarat ONU.

Pentru a remedia acest decalaj, ONU a anunțat duminică că a început să lucreze la conceperea unui nou mecanism de finanțare, care va fi lansat în 2028 și care vizează deblocarea a miliarde de dolari pentru restabilirea sănătății oceanelor prin mobilizarea unor surse noi și diverse de capital. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)