DOCUMENTAR: Anul Nou pe rit/stil vechi (14 ianuarie)

Credincioşii ortodocşi de rit/stil vechi sărbătoresc Anul Nou la o săptămână după Crăciunul pe rit/stil vechi, care este marcat la 7 ianuarie, întrucât calendarul iulian - pe rit/stil vechi - este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar la 1 octombrie 1924, conform site-ului www.crestinortodox.ro.
Astfel, creştinii ortodocşi de rit/stil vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, deci Anul Nou este marcat în data de 14 ianuarie.
Calendarul iulian a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. În ţara noastră, Crăciunul şi Anul Nou pe rit/stil vechi sunt sărbătorite în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi.
Diferenţe între calendarul iulian şi cel gregorian
Înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect (de 365 de zile), şi cel al romanilor (de 355 de zile). Totuşi, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.
După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a acestor calendare şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 î.Hr., a adoptat sistemul de calcul egiptean, care s-a numit "calendarul iulian".
Dar între calculul calendarului iulian (de 365 de zile şi 6 ore) şi cel al calendarului solar (de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde) rezulta, anual, o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde. Astfel, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie - cât a fost în anul 46 î.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare, în calcularea datei Sfintelor Paşti, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.
Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii, din Răsărit şi din Apus, au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice, precizează site-ul www.crestinortodox.ro.
La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci, calendarul s-a numit "gregorian" sau pe "stil nou".
Între timp, astronomii au constatat că şi între calendarul gregorian din 1582 şi cel astronomic există o diferenţă anuală, care - la 3.500 de ani - ar face ca şi calendarul gregorian să rămână în urmă cu o zi şi o noapte. Calendarul ortodox, îndreptat în 1924, avea să ţină seama şi de această diferenţă.
Biserica noastră, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singură la adoptarea calendarului gregorian, odată cu adoptarea lui de către Stat, în 1919, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului şi în Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferenţei de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat (adică 21 martie în loc de 8 martie, unde ajunsese calendarul iulian).
Data echinocţiului de primăvară de la 8 martie, la care ajunsese calendarul iulian, a fost adusă la 21 martie, corespunzând calendarului solar, cum stabiliseră Părinţii de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), menţionează site-ul www.crestinortodox.ro.
Calendarul iulian, îndreptat la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, a devenit mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus din patru în patru ani, când luna februarie urma să aibă 29 de zile în loc de 28 de zile. Prin aceasta, în calendarul ortodox îndreptat, diferenţa dintre anul solar şi cel civil este redusă - prin modul de bisectare - până la minimum de 2,02 secunde (anual), care face ca abia după 42.772 de zile calendarul (îndreptat) să mai rămână în urmă cu o zi şi o noapte.
Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar - Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924), Biserica Ortodoxă Română (1924) - socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian -, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968).
Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat - Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc "pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar (adică după "stilul vechi"), explică site-ul www.crestinortodox.ro.
Astfel, nu doar Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) este decalată (din 25 decembrie în 7 ianuarie), ci şi Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie). Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi, precizează site-ul amintit.
Obiceiuri şi tradiţii
În ajunul Anului Nou, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu "Pluguşorul". În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează "ursul", "calul" sau "capra". În tradiţia populară se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Pentru a fi sănătos tot anul, în dimineaţa Anului Nou oamenii se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un bănuţ din aur sau din argint. Tot în ziua de Anul Nou, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă, notează site-ul https://ziarulunirea.ro/.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO
De pe masa de Anul Nou nu lipsesc preparatele tradiţionale - ardei umplut cu caimac, gustare cu mezeluri sârbeşti, peşte cu legume, muşchiuleţ învelit în şuncă, cartofi sârbeşti, specialităţi de afumături, tortul cu nucă şi ghibaniţa, precum şi ţuica de gutui şi vinul roşu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Solistul Cornel Constantiniu
Solistul Cornel Constantiniu este primul câștigător al trofeului concursului de televiziune 'Steaua fără nume' și este cunoscut publicului mai ales pentru șlagărul 'Nu îți spun te iubesc' de Ionel Tudor, pe versurile Andreei Andrei. S-a născut la 6 aprilie 1945, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
La 6 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, potrivit https://social.desa.un.org/. În
6 aprilie - Ziua NATO în România
Ziua NATO în România este marcată, în 2025, la 6 aprilie. Această zi este celebrată în prima duminică a lunii aprilie, începând cu anul 2005, în baza Legii 390/2004. Pentru stabilirea datei dedicate acestei zile, s-a ținut cont de momentul aderării României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, respectiv data de 29 ma
CITATUL ZILEI
''Iași vineri, 24 martie/ 6 aprilie 1917 Zi tare urâtă, vânt de furtună, care a stârnit praful. Nando s-a întors de pe front foarte mulțumit. A petrecut acolo două zile pline și cu folos. A ținut trupelor un discurs despre răsplata de după război, spunând că trebuie să li se dea pământ mai mult, ca recompensă
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Duminica 5 din Post. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. M. Irineu de Sirmium Romano-catolice Duminica a 5-a din Postul M
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2025. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna răsare la 13 h 00 m și apune la 04 h 10 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Alexandru Papadopol
Actorul Alexandru Papadopol s-a remarcat în seriale de televiziune printre care 'Căsătorie de probă', ''Numai iubirea'', 'Daria, iubirea mea', 'Aniela', dar și pe micile ecrane, în filme precum 'Marfa și Banii', 'Amintiri din Epoca de Aur'', 'Love Building', 'Bani negri (pentru zile albe)'
DOCUMENTAR: Regizorul Silviu Purcărete împlinește 75 de ani (5 aprilie)
Regizorul de operă și teatru Silviu Purcărete s-a născut la 5 aprilie 1950, în București, conform silviupurcarete.art. A absolvit secția de regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' (IATC) din București, promoția 1974, clasa Valeriu Moisescu, cu spectacolul &
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, potrivit www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a libe
CITATUL ZILEI
''Iași joi, 23 martie/ 5 aprilie 1917 Zi plină. Ieri am scris o rugăminte de ajutor pentru țara mea, care va fi trimisă în America. Am petrecut două ore la Spitalul Militar, care se află în stare bună. Bătrânul Bogdan strălucea de fericire, era mulțumit ca de obicei, se înțelege de minune cu pacienții lui, e înc&aci
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Ss. Vincențiu Ferrer, pr.; Irina, m. Sfinții Mucenici Teodul și Agato
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2025. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 11 h 47 m și apune la 03 h 30 m. Luna la Primul Pătrar 05 h 15 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 31 martie - 4 aprilie 2025
Reuniunea Consiliului Afaceri Externe - Apărare, primul summit UE-Asia Centrală, adoptarea de eurodeputați a priorităților pentru bugetul UE 2026, prezentarea ProtectEU - o strategie europeană de securitate internă, dialogul economic la nivel înalt (HLED) dintre Uniunea Europeană și Turcia, anunțarea câștigătoarelor celui de-al 11-lea Premiu european pent
Retrospectiva evenimentelor interne 31 martie - 4 aprilie 2025
Desfășurarea conferinței 'România și OCDE - Principalul proiect de țară după NATO, UE și Schengen', respingerea moțiunilor de cenzură la adresa miniștrilor Energiei și Internelor, desemnarea lui Lucian Romașcanu ca membru al Curții de Conturi Europene (CCE), începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 (4 aprilie-3