Primul trimestru al anului 2026 a adus diminuări masive de locuri de muncă în companii mari, precum și o rată extrem de mare de închidere sau suspendare a activității în rândul companiilor mici și mijlocii, iar numeroase microîntreprinderi și-au închis deja activitatea, a declarat vineri președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.

'Cam din trimestrul al patrulea al anului trecut simt că se produc schimbări masive pe piața muncii din România. Dacă ar fi să fac o scurtă definiție a pieței muncii, aș spune că este cel mai sensibil barometru pentru orice economie. Atunci când piața muncii începe să obosească, ne uităm la rata șomajului și vedem acolo modificări. Nu deficitul bugetar este cel care calibrează economia românească, ci antreprenorii care nu mai pot ține pasul cu schimbările și care, din dorința de a rămâne în zona de profitabilitate, încep să facă restructurări de capital uman. Asta înseamnă o presiune tot mai mare pe organizarea internă', a afirmat Cristina Chiriac, la o dezbatere despre piața muncii, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

Potrivit acesteia, datele recente arată trei lucruri foarte importante: ocuparea în România rămâne cea mai joasă în comparație cu restul Uniunii Europene; locurile vacante s-au redus mult ca proporție în ultimele luni, iar companiile acuză o criză de talent și o presiune salarială.

'În România, începând din trimestrul al patrulea și până astăzi, se vede o scădere a ratei de angajabilitate. Practic, în primul trimestru al anului 2026 am văzut diminuări masive de locuri de muncă în companii mari, am văzut o rată extrem de mare de închidere sau de suspendare a activităților în companiile mici și mijlocii, iar despre microîntreprinderi se știe că foarte multe și-au închis deja activitatea. În consecință, sunt câteva provocări cărora, dacă nu le vom face față, mi-e teamă că această amprentă antreprenorială, destul de mică în România în comparație cu alte țări, se va diminua și mai mult. Asta înseamnă că acei oameni responsabili, care își plătesc taxele și impozitele lună de lună sau trimestrial, vor fi din ce în ce mai puțini, iar presiunea va fi din ce în ce mai mare pe acele companii ale statului despre care astăzi ne tot jucăm în declarații politice: ba sunt rentabile, ba trebuie privatizate sau vândute pachete minoritare, ba nu', a adăugat Cristina Chiriac.

Pe de altă parte, președinta CONAF a subliniat că tot mai mulți profesioniști români se întorc din Italia, Spania și Germania.

'Văd, de exemplu, un curent de reîntoarcere a profesioniștilor din țările care se confruntă cu probleme sau provocări economice - Italia, Spania, chiar și Germania, o parte din Austria -, ceea ce, pe de o parte, este bine pentru România, pentru că tot am spus că vrem acasă o parte din diaspora românească. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem provocările economiei românești', a adăugat aceasta.

În ceea ce privește tinerii cu vârste între 18 și 28 de ani, aceștia negociază tot mai mult flexibilitatea, echilibrul dintre viața personală și muncă și sensul activității profesionale, nu doar salariul, susține reprezentanta CONAF.

'Dacă ne uităm la tot ceea ce înseamnă generația Z, adică tinerii cu vârsta între 18 și 28 de ani, rata de ocupare este și mai mult sub media Uniunii Europene. În schimb, există un element foarte important care le dă bătăi de cap angajatorilor, și anume rata de mobilitate mult mai mare a tinerilor. Generația Z este prima generație care nu mai negociază doar salariul, ci negociază sensul muncii, flexibilitatea și ritmul vieții. Asta înseamnă că retenția angajaților, în România în mod special, devine o problemă majoră, nu doar sensibilă. Înseamnă, de asemenea, că începe să se pună accent foarte mult pe cultura organizațională și că unii antreprenori au înțeles acest lucru, iar alții nu. Mai înseamnă și că leadershipul contează mai mult decât conta acum 10 ani, când aproape nu vorbeam deloc despre leadership', a adăugat Chiriac.

Unul din doi tineri din generația Z își schimbă locul de muncă într-un interval de 1-2 ani, conform studiilor publicate de Deloitte și PricewaterhouseCoopers, a adăugat ea. președinta CONAF.

'Mai mult decât atât, 70% dintre tineri spun că echilibrul între viață și muncă este mai important decât un salariu mare', a subliniat președinta CONAF. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)