CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale acestui an au fost încadrate în muncă 106.932 de persoane, dintre care 52.401 de femei, reprezentând 49% din total. Aproape jumătate dintre persoanele angajate au peste 45 de ani, 50.980 provin din mediul rural, iar 24.557 au fost încadrate în categoriile greu și foarte greu ocupabile.
Deși aceste rezultate reflectă activitatea serviciului public de ocupare, ele nu permit evaluarea distinctă a revenirii femeilor pe piața muncii după perioade de inactivitate economică, atrage atenția organizația.
În acest context, CONAF amintește că România a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027, care include obiective privind creșterea participării pe piața muncii, activarea persoanelor inactive și îmbunătățirea eficienței măsurilor de ocupare.
Totodată, în 2026, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a evidențiat participarea redusă a femeilor la piața muncii din România și a recomandat intensificarea eforturilor pentru identificarea persoanelor inactive, extinderea accesului la formare profesională relevantă și dezvoltarea serviciilor de îngrijire.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, atrage atenția că datele disponibile nu oferă o imagine completă asupra reintegrării femeilor inactive economic.
'România reclamă un deficit de forță de muncă, dar știe surprinzător de puțin despre oamenii pe care nu reușește să îi aducă în economie. Datele ANOFM ne arată câte persoane au fost angajate prin intermediul agenției. Este un indicator necesar, dar insuficient pentru a înțelege dimensiunea problemei. Nu știm din aceste date câte femei au revenit după ani de inactivitate și ce obstacole continuă să le împiedice pe altele să se întoarcă la muncă. Această lipsă de informații are consecințe economice. Ceea ce nu măsurăm suficient de bine riscăm să tratăm prin politici generale, deși cauzele sunt diferite. Lipsa serviciilor de îngrijire, transportul inaccesibil și competențele care necesită actualizare nu sunt doar dificultăți individuale. Sunt bariere care pot reduce oferta de muncă, pot limita dezvoltarea companiilor și pot afecta potențialul de creștere al economiei', a declarat Cristina Chiriac, citată în comunicat.
Aceasta subliniază necesitatea evaluării rezultatelor măsurilor deja adoptate.
'România are deja o strategie de ocupare. Avem programe, instituții și resurse alocate. Este firesc să întrebăm ce rezultate concrete au produs pentru femeile care încearcă să revină în activitate. Nu toate femeile inactive economic sunt disponibile pentru angajare. Tocmai de aceea trebuie să înțelegem cine își dorește să muncească, ce o împiedică și care dintre intervențiile publice funcționează. Cea mai costisitoare resursă este cea pe care nu reușim să o valorificăm. O economie pierde atunci când îi lipsesc resursele. Pierde și atunci când nu reușește să le valorifice', a afirmat președintele fondator al CONAF.
Conform organizației, anul 2026 trebuie să marcheze o etapă de evaluare a progresului realizat prin Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027.
Astfel, CONAF solicită Ministerului Muncii și ANOFM să prezinte rezultatele măsurilor de activare a femeilor inactive economic, cu evidențierea resurselor alocate, a numărului beneficiarilor și a contribuției programelor la revenirea acestora în activitate.
De asemenea, confederația cere publicarea unor indicatori care să permită evaluarea reintegrării profesionale, nu doar a numărului de persoane angajate, precum și monitorizarea menținerii în ocupare la 6, 12 și 18 luni după accesarea măsurilor active.
Printre solicitări se numără și identificarea femeilor inactive care nu figurează în evidențele ANOFM, evaluarea obstacolelor care le împiedică să participe la activitatea economică și dezvoltarea cooperării dintre serviciile publice de ocupare, autoritățile locale, serviciile sociale și angajatori.
Totodată, organizația consideră necesară evaluarea eficienței programelor deja finanțate și adaptarea instrumentelor de reintegrare la nevoile femeilor și angajatorilor, înaintea lansării unor măsuri suplimentare.
În cadrul cercetării 'România nevalorificată', Cristina Chiriac analizează dimensiunea inactivității economice în rândul femeilor și consecințele acesteia pentru dezvoltarea României.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) utilizate în cercetare, aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, în populația și perioada de referință analizate.
Această categorie nu este echivalentă cu cea a șomerilor și nici nu poate fi considerată în integralitate o rezervă de forță de muncă disponibilă imediat, precizează organizația, subliniind că inactivitatea economică are cauze diferite, care necesită măsuri adaptate.
Astfel, lipsa serviciilor de îngrijire, necesitatea reconversiei profesionale, dificultățile de transport din mediul rural și nevoia unor programe flexibile de lucru reprezintă situații care impun soluții distincte.
Pentru antreprenori, participarea redusă la piața muncii poate însemna dificultăți suplimentare de recrutare, limitarea capacității de dezvoltare și pierderea unor competențe valoroase, în timp ce pentru persoanele afectate poate duce la pierderea autonomiei financiare, reducerea oportunităților profesionale și acumularea unor dezavantaje economice pe termen lung, se mai arată în comunicat.
În acest sens, CONAF solicită organizarea unei consultări cu Ministerul Muncii și ANOFM privind rezultatele politicilor de activare a femeilor inactive economic, în cadrul căreia să fie prezentate datele disponibile, limitele actualelor mecanisme de monitorizare și măsurile necesare pentru îmbunătățirea intervențiilor.
Confederația își exprimă disponibilitatea de a contribui la acest demers prin dialog cu angajatorii, documentarea barierelor întâlnite în procesul de recrutare și integrarea concluziilor cercetării 'România nevalorificată'. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității. Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, &
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv