România se administrează după harta din 1968. Funky Citizens publică diagnosticul pe care se poate sprijini orice reorganizare.

București, 29 octombrie 2026: România este administrată după o hartă trasată în februarie 1968, pentru o economie planificată și o populație în creștere. De atunci, harta a rămas, iar țara de sub ea s-a schimbat: populația rezidentă a scăzut sub 19,1 milioane și scade în opt localități din zece, activitatea economică s-a concentrat în câțiva poli urbani, iar șocurile ultimilor șase ani (pandemia, războiul de la graniță, criza energiei, concurența chineză, clima) rescriu geografia economică a deceniului următor. Numărul unităților administrativ-teritoriale (UAT) a crescut însă de la 2.942 la 3.181.

Funky Citizens publică Partea I a studiului 'Reforma arhitecturii administrative a României'. Este un prim pas spre o dezbatere așezată: un diagnostic construit numai din date publice, pentru fiecare dintre cele 3.181 de UAT-uri, pe perioada 2016-2025, ca să știm de unde pornim înainte de a contura unde vrem să ajungem. Studiul nu propune o hartă nouă. Pune la un loc datele pe care se poate sprijini orice propunere de reorganizare, într-o dezbatere care a pornit de la un singur criteriu, populația, și de la un singur argument, economiile.

Ce arată studiul

1. Mai puțini oameni, dar nu peste tot la fel. Populația a scăzut în 2.490 dintre cele 3.181 de UAT-uri, cel mai puternic în sud (în Teleorman, în 96 din 97 de localități), iar trei sferturi dintre localitățile în creștere sunt în jurul marilor orașe. 613 UAT-uri nu mai au populația cerută de lege pentru propriul rang (441 de comune, 120 de orașe și 52 de municipii), o cifră care este un minim, nu o listă de desființat.

2. Majoritatea primăriilor își plătesc salariile, puține și funcționarea. 30,9% dintre UAT-uri nu își acoperă nici salariile din venituri proprii, iar doar 462, sub 15%, își pot susține funcționarea curentă fără transferuri. Problema este și costul unui aparat minim, același pentru 100 sau pentru 10.000 de locuitori: Bătrâna (Hunedoara) cheltuiește pe personal de 26 de ori mai mult pe locuitor decât Chiajna (Ilfov).

3. Un pol de creștere este o piață a muncii, nu un oraș. România a ajuns la 77% din PIB-ul mediu european pe locuitor, dar fiecare regiune are o singură locomotivă, 13 județe sunt sub jumătate din media UE, iar șase din opt regiuni sunt în 'capcana dezvoltării talentelor' identificată de Comisia Europeană. Expunerea la șocuri are adrese precise: industria auto a pierdut peste 73.000 de locuri de muncă din 2018, iar cărbunele are un calendar de închidere.

4. Capacitatea administrativă nu depinde de mărime, dar nu este stabilă. Noul Indice de Capacitate Administrativă (ICA) găsește 1.411 UAT-uri capabile să fie centrul unei unități comasate, inclusiv 42% dintre comunele de 1.000-3.000 de locuitori. Doar 507 au fost însă capabile în ambele perioade analizate, iar 682 trec testul de investiții doar datorită programelor Anghel Saligny, PNDL și PNRR.

5. Statul are deja regiuni, dar în opt hărți diferite. Dezvoltarea, justiția, finanțele, drumurile, apele, urgențele, energia și statistica au fiecare harta lor regională, cu sedii în 22 de orașe și fără o autoritate aleasă care să răspundă pentru ele. Alinierea lor într-o singură hartă nu cere referendum și nici revizuirea Constituției.

De ce contează acum

Datele nu susțin argumentul economiilor: evaluările reformelor din Danemarca și Țările de Jos au găsit economii mici sau deloc la cheltuielile totale. Argumentul pe care îl susțin este capacitatea: de a duce la capăt proiecte, de a ține deschis un serviciu, de a planifica o piață a muncii care trece peste granițele a zece comune. De aceea, propunerea Guvernului de comasare voluntară a peste 400 de comune sub 1.500 de locuitori este un început, nu o reorganizare: 120 dintre cele 216 orașe nu mai au populația rangului lor, iar nivelul regional care va planifica fondurile europene nu există juridic.

Calendarul contează. Din 2028, fondurile europene vor veni printr-un singur plan național și regional, iar României i-ar reveni, potrivit propunerii Comisiei, 60,2 miliarde de euro. Planul se scrie acum, iar ce nu intră în el riscă să nu aibă finanțare până în 2035.

Declarație

'Nu apărăm harta din 1968, dar nici o reformă făcută într-un tabel, cu un prag trasat cu rigla. Datele arată că întrebarea nu este doar câți oameni are o comună, ci dacă există o administrație în stare să aducă școala, medicul și proiectele până la ultimul sat. O reorganizare fără investiții este o tăiere temporară de costuri cu alt nume.' - Elena Calistru, Președinte Funky Citizens

Ce urmează

În lunile următoare, Funky Citizens va publica trei scenarii de reorganizare: demografic, al polilor de creștere și regional. Niciunul nu va fi o listă de desființat, iar toate vor fi judecate după aceeași grilă, publicată de acum. Între timp, plecăm cu caravanele civice în circa 30 de localități despre care se vorbește fără ca oamenii de acolo să fie întrebați. Funky Citizens nu are un scenariu preferat. Are o preferință: ca decizia să fie luată pe date publice, cu oamenii din localitățile vizate de față.

*

Despre studiu. 'Reforma arhitecturii administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale' analizează toate cele 3.181 de UAT-uri pe perioada 2016-2025, numai pe date publice: INS, execuțiile bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, bilanțurile firmelor, SICAP, Eurostat și ESPON. Autori: Diana Tăbleț și Elena Calistru; au contribuit Adrian Rista și Mike Drulă. Hărțile și graficele pot fi preluate cu mențiunea sursei.

Despre Funky Citizens. Funky Citizens este o organizație neguvernamentală fondată în 2012, dedicată promovării civismului și consolidării democrației în România. Organizația desfășoară proiecte în domeniile educației media, combaterii dezinformării, transparenței bugetare și observării alegerilor.